389 matches
-
valorifică aici toate probele documentare disponibile, cu datele și numele protagoniștilor în clar. Ele sunt topite într-o povestire oarecum clasică, nu montate sub forma unei „anchete” jurnalistice; o povestire în care liniaritatea story-ului e spartă de flash-back-uri rememorative sau fantasmatice și de inserturi cu texte duhovnicești. Prozatoarei îi reușește ceva care numai romancierilor adevărați le „iese”: perfecta obiectivare. Ea găsește, întîi, tonul potrivit al unei relatări omnisciente într-un stil alb, transparent și dinamic. Intră, apoi, firesc „în pielea personajelor
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
inhibat pînă la inexpresivitate. Rezultatul este că textul nu poate comunica cu cititorul, iar tocmai acesta e verdictul care pecetluiește eșecul lui: o bucată moartă în care nimeni nu se regăsește. Bayard numește aceste două situații scriitură de izolare (sărăcie fantasmatică) și scriitură de halucinare (exces fantasmatic), descriindu-le astfel: "Tipul cel mai vizibil este acela reprezentat de relația pe care o stabilește - sau, mai bine zis, nu reușește s-o stabilească - scriitura dominată de izolare. ținut la distanță, cititorul nu
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
că textul nu poate comunica cu cititorul, iar tocmai acesta e verdictul care pecetluiește eșecul lui: o bucată moartă în care nimeni nu se regăsește. Bayard numește aceste două situații scriitură de izolare (sărăcie fantasmatică) și scriitură de halucinare (exces fantasmatic), descriindu-le astfel: "Tipul cel mai vizibil este acela reprezentat de relația pe care o stabilește - sau, mai bine zis, nu reușește s-o stabilească - scriitura dominată de izolare. ținut la distanță, cititorul nu prea se-ndeamnă să se implice
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
un prozator realist. Într-adevăr, m-a pus pe gânduri ultima propoziție din cronica lui Daniel Cristea-Enache. M-am întrebat ce vrea să spună? Cred că formularea lui are un sens pozitiv, vrând să arate că, situîndu-mă pe un palier fantasmatic, toate viziunile mele coșmarești aparțin acelui plan și, deci, nu vor fi întâlnite în realitate. Fiindcă, dacă ar fi întâlnite, convulsiile determinate de asemenea întâlniri i-ar zdruncina pe mulți. Aceasta e o interpretare. O altă interpretare, pe care n-
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
acum încolo s-o facă la fel de nestingheriți. Primii s-au dumirit singuri, ceilalți vor avea pe veci urechile astupate la orice tentativă de a le pîngări zeul. De aceea, nu poți să-i spui unui om cufundat zilnic în ritualul fantasmatic al degustării de iluzii televizate că, prin ceea ce face, e robul inconștient al unei păcăleli colective. Dacă totuși o faci, va ridica nepăsător din umeri și-și va vedea mai departe de satisfacerea imaginară a nevoilor sale. Ba chiar te
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
căror intensitate crește pe măsură ce creștinismul dă tot mai mult înapoi. În cadrul acestei ofensive păgîne făcute sub paravanul instalării unei noi religii, televiziunea este chiar agentul revrăjirii lumii. Ea aruncă o plasă de imagini asupra minții oamenilor prinzîndu-i într-o țesătură fantasmatică cu ajutorul căreia le poate manipula gîndirea și atitudinea.
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
apocaliptice și soteriologice. Orașul topit imaginează salvarea prin cufundarea în chipul vizionar al realității, resurecția de după moarte prin semnul biblic al mersului pe apă. Amintiri din copilărie testează salvarea livrescă, prin biblioteca păstrătoare a existenței aurorale. De fiecare dată, viziunea fantasmatică dilată realul, dar mai degrabă în sens expresionist și, oricum, nu în sens textualist și postmodern, ca în proza onirismului estetic (}epeneag, Titel etc.). Prin urmare, nu prin hiperrealism, altfel spus prin privirea adâncă, intermediată de microscop. Universul ficțional, lumile
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
în acela intern. Romanul este o expresie deplină a personalității literare a Anei Blandiana. Îi poartă amprenta distinctă. Dovedește o maturitate și o subtilitate de romancieră exersată la școala de proză europeană, deschisă realismului epic și poematic, dar și modernismului fantasmatic și analitic. E un roman al conștiinței, subiectiv, dar și de conștiință, așadar obiectiv. Un roman de o complexă ambiguitate umană și istorică, despre omul prins într-o istorie inumană. Cronică politică și meditație alegoric-poematică, romanul se susține prin marea
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
scenele realiste pline cu dejecții se răresc, apar, ca o compensare imaginară, pasaje fabulatorii, onirice (de noapte sau de zi) ale protagonistului-narator, în care onania și scatologia se impun alternativ. Dacă v-am iertat de un decupaj naturalist, de unul "fantasmatic" nu veți scăpa. Ajuns la mare cu Luminița și stând în gazdă la un țăran, Cezar contemplă decorul domestic. Iată rezultatele contemplației: "Dacă deschideai ușa, simțeai aromele îmbietoare de la cocina de porci din apropiere. Pe servanta de la capul patului erau
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
mai tuturor personajelor ce ne deveniseră familiare: toate aceste "evoluții" nu fac decât să destrame și mai mult senzația abia dobândită de certitudine. Cu toată masivitatea și soliditatea lui, romanul atât de original al lui Petru Cimpoeșu e unul spectral, fantasmatic, deplasând, reconstituind și deșirând iar liniile de forță ale realului. Firele și fibrele lui intime. Cine citește să înțeleagă, își intitulează autorul, pe jumătate ironic, penultimul capitol.
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
și a prototipurilor originare, miturilor, legendelor, simbolurilor și a acelor topoi Ťsacriť, a căror importanță universală este neîndoielnică" (Comparatism și teoria literaturii). Identificarea tiparelor recurente ale gândirii devine pentru Culianu un factor important în diagnosticarea și reevaluarea culturii contemporane, dimensiunea fantasmatică a literaturii având un rol decisiv, principala însușire a acesteia fiind de a "suscita fantasme prin intermediul limbii" (p. 123), în condițiile în care fiecare secvență de fantasme utilizată de un scriitor este repetabilă, pentru că "există un mecanism pre-formativ ce condiționează
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
apară din "teaca proceselor organice și psihice", Liviu Ioan Stoiciu se repliază brusc și adecvat, schimbând registrul, mutând accentele, trecând de la o gravitate prea marcată, riscantă sub raport artistic, la oralități bine înscenate. Apar frecvent pauze de respirație în construcțiile fantasmatice, fragmente de realism într-o mare energetică și, invers, deschideri ale existenței obișnuite către Altceva. Biograficul va fi reordonat și reinterpretat pe această scală neliniștitoare a paranormalului. Din seria de întâmplări trăite, nu puține devin experiențe cântărite și înțelese retrospectiv
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
a fi dărâmată de factorii "progresului", moara roșie, ca o cruce uriașă, cu ușa ei "morfăită de timp", respiră greu, în agonie. Suflul vital al satului, refugiat și "regrupat" aici, ipostaziat apoi, după moartea lui Maxu, în atâtea alcătuiri imateriale, fantasmatice, se va revărsa din nou peste sătenii docili, umplându-le sufletele răbdătoare și lașe. Ultima parte a romanului, redusă ca întindere, dar de mare intensitate, încadrează și mai bine istoric întâmplările și faptele oamenilor din Comoșteni. Împotriva unui "tovarăș de
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
acest lucru. Trebuia să asum, așadar, că acest scaun plăsmuit din abur și fum exista, mai mult decât atât, că exista aici și acum, mai real decât cel pe care îl simțeam sub mine? Că femeia nu doar îl mima, fantasmatic, ci îl crease, asemenea unui Dumnezeu posedat, nu numai în minte, ci și în realitate, pentru că, iat-o din nou, zâmbind și spunând oishii vecinei din față, da, delicios, într-adevăr delicios. Pentru ea, pare că nu mai există scindare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
maternă și limba franceză, trecusem frontiera dintre realitate și ficțiune, trecusem frontiera dintre viață și vis, traversasem toate frontierele dintre genurile literare... Frontiere mici și mari , vizibile și invizibile. Interioare și exterioare , psihologice și fizice, sociale și domestice, erotice și fantasmatice... Fiecare limită depășită sau măcar pusă în cauză, chestionată și zgîlțîită, fusese o frontieră. Dar nu era destul...". Ultima frontieră trecută de narator înseamnă dobândirea capacității de a vedea (s.a.) cuvinte care, astfel, primesc ceva din concretența locului unde sunt
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
antipeisagistică, o fugă din real, un substitut ideatic și o proiecție ideală. Asemenea unui copil care, prin fabulația jocului, evadează cu adevărat din contingent, Mircea Bochiș, prin fabulația din spațiul luxuriant al imaginației, își construiește un alt areal, o grădină fantasmatică și un vis paradisiac. Dar toate aceste observații erau valabile acum zece sau cincisprezece ani și funcționează doar ca reper istoric, pentru că ulterior Bochiș s-a revoltat din nou, și anume față de propriile sale repere și reprezentări. Imaginarul securizant i-
Fețele lui Bochiș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6851_a_8176]
-
Ponta e prea recent și abil ca să fie perceput ca un pericol de grosul populației. Poate peste 2 ani; acum încă nu. Dreapta trebuie să ofere ceva pozitiv. O viziune. O speranță. Începând cu buzunarul și terminând cu zona identitară, fantasmatică. De fapt, trebuie doar să răspundă convingător la întrebarea: "cum vom trăi bine în țara noastră"?", a conchis Adrian Papahagi.
Papahagi: Dreapta nu va câștiga la prezidențiale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78929_a_80254]
-
suită de generali dublați de o suită de actori, precum și un regizor virtual de filme convexe, orice ar fi putut să apară în pagină, în afară de o realitate nefiltrată, la prima mână. Operând în sensul medierii simbolice și deducând o lume fantasmatică, dar esențială, dintr-una propriu-zisă, dar înșelătoare, prozatorul gafează de fiecare dată când nu-și poate reprima dublul impuls documentar-pamfletar. Privatizarea Sidex și "noii baștani ai revoluției șterpelite", vânzarea Combinatului de aluminiu de la Slatina și războiul dus împotriva unui stat
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
antiiconografie, o fugă din real, un substitut livresc și o proiecție ideală. Asemenea unui copil care, prin fabulația jocului, evadează cu adevărat din contingent, Mircea Bochiș, prin fabulația din spațiul luxuriant al imaginației, își construiește un alt areal, o grădină fantasmatică, o faună voluptuoasă și un vis paradisiac. Florin Ciubotaru Imaginarul lui Florin Ciubotaru are, la scara percepției umane, logica interioară a unei cosmogonii și dinamica strictă a unui univers în expansiune. Dintr-un nucleu dur, dintr-o materie primă ce
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
în noi,/e zăpadă pe pietre, hai să le spălăm fața/de cadavru cu ea, poate li se vor deschide ochii/pietrelor și ne vom vedea amândoi cum stăm/aici, dracului, om și cu umbră, nălucă/ și om..". Șaradă, eres, fantasmatic, iată cei trei piloni ai esteticii acestei cărți memorabile.
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
de atunci: "Aș zice că la zece ani de la vizita Papei în România, răsunătoare sunt doar efectele politice (pseudo-politice de fapt) ale vizitei. Uităm (nu știm) rolul decisiv al acestei vizite întru acceptarea noastră în NATO și UE, dar amplificăm fantasmatic temerile că Biserica ar lucra împotriva modernității și împotriva europenizării noastre. Aceasta este imaginea lăsată în urmă de curentele mediatizate din societate. Elitele, nemediatizate cum sunt, își văd de treaba și de lașitatea lor. A lor este vina că au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
cusută la gură./ Pe care aveam să mă plimb, după moarte, viața toată". Între autorul versurilor și personajul care le traversează, identificarea e aproape totală: însă nu pe conturul real al identității sociale, ci într-un curent subteran de adâncime fantasmatică. Prin apele tulburi ale acestor fantasme se întrezărește și figura maternă, smulsă nu atât morții, cât vieții noastre omenești redusă ca întindere, implacabilă ca deznodământ. Apare o tensiune, aici, între vechea ipostază a poetului (autorul autoeroizat ca protagonist) și cea
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
cum e cu putință magia ca știință? sau, altfel spus, ce anume în subiectul cunoscător face posibilă cunoașterea de tip magic? „[...] Culianu stabilește că magia e posibilă deoarece există o facultate cognitivă cu care este înzestrat subiectul uman, numit sintetizator fantasmatic." (p. 166) In acest punct, Horia-Roman Patapievici evidențiază importanța studiilor lui Ioan Petru Culianu cu privire la perioada Renașterii și relevanța accentului pus pe rolul facultății imaginației până la revoluția nominalistă. „Culianu a scos magia dintre curiozitățile predilecte ale etnologiei și a restituit
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
rănit, dar, cu toate astea, monstru. Paradoxul acestui monstru este de a fi, în același timp, libertate și captivitate. Teritoriul pe care se mișcă e vast, de vreme ce e chiar viața interioară, nemăsurata și obscura subterană a ființei...” Ca un poltergeist fantasmatic, jurnalul/memoriile conțin o dublă mișcare a imaginarului: inventează un mișcătorde- mobile interioare a cărui existență e deja imaginară și care nu va face ficțiunea interioară mai puțin imaginară, însă va furniza un material de o aparentă concretețe pe care
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
dintîi, Petru Ursache învăluie producția în cauză în considerații diverse, efectuînd planări ce-l depărtează și-l apropie alternativ de materia intrinsecă a acesteia. Ni-l reamintim pe N. Steinhardt. Speculațiile însele dobîndesc pe alocuri aura unui lirism al ambiguității fantasmatice. Plasîndu-se în fluxul plăsmuirii asupra căreia se aplică, Petru Ursache are aerul a-i transpune în formulă explicită latențele, a o „dezvolta” cu propriile-i impulsuri asumate: „Căci două iubiri avea cîntărețul din Baaad, pornit chiar mai ieri în drumeție
O critică existențială by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5404_a_6729]