129 matches
-
acea seară, povestește: «Era rigid ca un turn (îi era imposibil să se miște în costumul lui de carton) în fața acestei mulțimi de fete frumoase și de mic-burghezi serioși care izbucneau în rîs și aplaudau rîzînd, era rigid ca Savonarola, fantast și pur.» În scurt timp, toată lumea e pasionată de arta primitivă. Marcel Iancu desena, crea măști, Tzara scria «poeme negre», cu cîteva împrumuturi amuzante din limba română. Căuta peste tot texte de origine africană, din Madagascar și din Oceania, pe
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
este incoruptibil tocmai pentru că s-a sustras oricărei consistențe materiale, constituie, în viziunea lui Bruno Landis, modulul absolut al vieții înseși, sămînța primordială din care germineză toate formele și din care emană toate ritmurile universului. Exact și utopic, aplicat și fantast, riguros și cu o mare disponibilitate pentru a trăi direct voluptățile înalte și ușor perverse ale geometriei și ale imaginarului, el este o punte, o adevărată curea de transmisie, între extremele existenței care sînt suficient de îndepărate pentru a le
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
setul de referințe livrești și cel al tradiției poporane, dintre "acribia de grămătic", cum ar spune Șerban Foarță, un indenegabil afin al d-sale, și cea șlefuită de viul grai al rapsodului de imemorială descendență colectivă. Rezultatul e un discurs fantast, în care cadența ideilor apare căptușită cu referințe, citate, aluzii a căror sorginte îl constituie atît prezentul intelectualist, uneori scorțos-pedant, solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
de Blaj și prieten apropiat al lui Timotei Cipariu. Aplecarea spre spirit Ion Papuc și-a urmat-o la Cluj, de-a lungul anilor de studenție la Litere (1962- 1967), oraș unde, în afara întîlnirii cu Blaga și D.D. Roșca, tînărul fantast a dat semne de precoce rapt spiritual, acuzînd o formă stranie de obnubilare a minții, cînd, sub emulația unor lecturi intense, era înclinat să ignore rigorile lumii, înlocuindu-le cu fascinația ideilor înalte. E grăitor episodul lecturii din Logica mică
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
aduce cu un scenariu sau cu un spectacol prin grăbita trecere în revistă a episoadelor relevante pentru realitățile despicate și, în final, odată cu intersectarea realităților, printr-o cortină alegorică. Ideea e că narațiunea preia aluviunile teatrale și concretizează un scenariu fantast, ce poate fi omologat oricând de realitățile experimentate de cititor. Pactul propus de Dumitru Radu Popa are în vedere cititorul pregătit să accepte faliile realității și imersiunea fenomenelor cristalizate oniric. De aceea, în proza lui descoperim atâtea chipuri ale labirintului
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
de lumile purgatoriale dantești, dar și de mitologiile dintotdeauna ale literaturii. În roman, ciocnirea civilizațiilor este înlocuită cu una a mitologiilor, iar tensiunea interogației tragice este produsul întâlnirii mitologiilor comunismului cu arhetipurile creștine. Nu sunt mulți scriitori care să radiografieze fantast sentimentul vidului și psihologia conștiințelor aglomerate așa cum o face, remarcabil, Dumitru Radu Popa. Scrisă alert și salubru, Sfinți, vânturi și alte întâmplări este o poveste despre cercurile imaginației, obscuritățile istoriei și paradoxul viețuirii. Un roman bun, ce nu dezamăgește, dar
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
tentația deriziunii și sub imperiul imediatei materialități. Indiferent la care din etaje, viața în craterul săpat de meteorit își consumă nefirescul și nefericirea ce nu poate fi, până la urmă, mascată. Mesajul auctorial, la finele spectacolului, este, desigur, un avertisment. Caricatural, fantast, nervos, acid în detaliu și fugos în ansamblu, dintr-un izvor liric pierdut în nisipuri și la comanda unui pupitru de polemist, stilul tupanian servește, cu evidentă decizie, o feerie răsturnată, în care o lume rău alcătuită se răzbună pe
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
aici de artistul pe care creația nu-l paralizează, pe care atelierul nu-l confiscă și pe care imaginația nu-l narcotizează într-atît încît să-i scurtcircuiteze legăturile directe cu lumea în care trăiește. Faptul că în creația propriu-zisă este fantast și visător, că în meditațiile implicite asupra artei este uneori relativist, iar alteori de-a dreptul măcinat de îndoieli, nu-l împiedică pe Bochiș de a căuta chiar în ostilitatea din jur, în disfuncțiile de sistem și în nepăsarea oficială
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
un deghizament explicit): Beclean pe Someș (pp. 48 - 50) și, mai încolo, Șapca poetului (pp. 125 - 128). În prima, se derulează un întreg eurotrip cu începere din barul gării Beclean. Ca și în cunoscutele „hagialâcuri” ale crailor de Curtea-Veche, traseul fantast e lung și neverosimil de întortocheat (Beclean, Cluj-Napoca, Pietroșița, Gara de Nord, Atena, Zagreb, Graz, Viena, Budapesta, Arad, Simeria, Teiuș, din nou Cluj-Napoca și din nou Beclean). La capătul lui așteaptă răbdător „poetul”, cu o remarcă îndelung pregătită: „Unde ai lipsit atâta
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
un domeniu particular (...) Înclinării spre vis se alătură efortul cotidian de a fi absent din iazma promiscuității. Începe a miji a doua realitate, dincolo, mie doar consubstanțială; realitatea știută n-are acces spre aceea în care trăiesc literalmente dematerializat și fantast" (pp. 68-69). Atitudinea estetică, egocentrismul, hedonismul, vanitatea, absența voluntară din viața socială, patetismul luminos al dragostei pentru natură (ale cărei descrieri sensibilizate la modul impresionist abundă) și înclinarea către decorativ fac din lumea lui Călin Adam un univers al feeriei
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
unui nou lirism este încă destul de puternică. Nu lipsesc nici savuroasele referințe culturale, mai mult sau mai puțin ascunse în text. Așa cum s-a vorbit și la apariția Poemelor de amor, erosul, în jurul căruia gravitează toată retorica sonetelor, este unul fantast, himeric, construit. Sonetele pot fi subversive pentru un cititor naiv care nu se oprește doar la degustarea spectacolului literaturii în sine. Cum frumos spunea Radu G. Țeposu, retorica e cea care sugerează o nouă omogenitate. S-a rostit deseori cuvântul
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
Viiața lumii), iar Pavel Dreptu, cu noblețea sa triumfînd din mijlocul abjecției în care se complace, își estetizează, teatral, misterioasa viață dublă. Hotel Universal e o narațiune fastuoasă și complexă, rafinată și enigmatică, vădind legături de sînge literar cu romanele fantast genealogice ale lui Alice Botez, cu proza lui Ștefan Agopian, dar și cu estetismul retro al congenerilor Filip Florian și Daniela Zeca- Buzura (cea din Demonii vîntului). „Vecinătatea” cea mai sesizantă îmi pare a fi totuși Pe Strada Mîntuleasa. Ca
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
cu mize sociale și nu strict estetice, cu priză directă la realitate, docudrama etc. Dacă întoarcem pe dos modelul respins de regizor ar trebui, în principiu, să găsim mizele sale și un film estetizant, în afara actualității, a sferei sociale, psihedelic, fantast, evazionist, un thriller conceptual sau un film de artă în sensul de "artist" așa cum o serie de prozatori esteți sunt caracterizați prin stil, prin scriitura artistă. Gheorghe Preda se consideră un stilist care joacă totul pe o singură carte, vizualul
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
d-tale de creator științific e indiscutabila, si este tuturor evidență și potenta d-tale literară. ansa toți au rămas surprinși a nu o vedea pe această din urmă absorbita integral an opere. Există un Vianu oral strălucit, ușor melancolic, fantast cat se ăngăduie an creația de idei, si un Vianu "doctoral", privatim docens - și nimeni nu punea vreo răutate an această caracterizare glumeața". Mai departe, Călinescu se declară mai mult interesat nu de Lovinescu cel real, cat acaparat de mișcarea
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
pline de miez din Regele Pescar (1991), de la SF-ul paranoid, Armata celor 12 maimuțe (1996) la picarescul hippiot, Aventuri în Las Vegas (1998), ultimul film fiind o fantezie comică Frații Grimm (2005). Un soi de nebunie sau de delir fantast reprezintă numitorul comun al tuturor acestor filme, precum și o plăcere nebună de a sparge cadrul firescului într-un fel de mind game de un ludic insolit. În Brazil, regizorul face să alterneze permanent două planuri, unul suprareal(ist), oniric, legat
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
nu numai atît, reprezintă debutul aventurii lui Lowry în căutarea fericirii. Nimic mai uman ca aceasta să fie întruchipată de o femeie care-i apare întîi într-un vis nebulos pentru a deveni ulterior realitate. În visul-coșmar, transpus într-un fantast scenariu eroic, purtînd aripi, asemeni unui nou Icar, cu o platoșă metalică și înarmat cu o sabie, Lowry căută să-și salveze iubita, la princesse lontaine, captivă într-o cușcă metalică. Orașul-Leviathan care o ține prizonieră, încearcă să-l împiedice
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
de dimensiunea paremiologică a originalului. E, poate, mai puțin spectaculos, dar mi se pare mai aproape de litera și spiritul textului." (pag. 127) Interesant cum Gelu Negrea nu se abate de la nici unul din modelele de atitudine trasate de el. E și fantast ca utopicul cavaler, și terestru ca secondantul acestuia. Chiar și atunci când înaintează, cu încăpățânare, contra curentului, o ireproșabilă știință a predicației îl protejează pe autor de capcanele ridicolului. Raționamentul și discursul sunt în permanență întrepătrunse. Așa încât, nu o dată, Gelu Negrea
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
care a trăit-o scriitorul în cîteva etape dintre care mai substanțială se dovedește cea în care a funcționat ca ambasador al României la Lisabona, între 1997 și 2001. Etapă care e pusă, în chip caracteristic, sub semnul unui timp fantast, benefic unificator: Cînd ajungi în Cythera din întîmplare, ceasul se oprește: nici o zi nu seamănă cu precedenta și, pe o scară mai lungă a duratei, toate seamănă perfect între ele. De la sosirea mea la Lisabona pînă la plecarea definitivă de
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
într-o scriere de factură umilă, iar noua întrebuințare le coboară solemnitatea în registru familiar și glumeț. Permanenta raportare la antichitate constituie un reper al distanțării scriitorului de însoțitorii lui pe drumuri de munte și măsoară contrastul dintre un călător fantast și anturajul său prozaic, oarecum în maniera în care atitudinea față de romanele cavalerești îl separă pe Don Quijote de preotul și de bărbierul din sat. Dascălul Alecu din Văratic, călăuza aleasă pe drumul către Sihla, nu are formația clasică a autorului
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
alter ego, într-un palazzo ruinat. Caligrafiată "în cuvinte spurcate și-n flori de abis", urbea lagunelor apare sub semnul unui absurd notificat, spre a fi mai convingător, prin simțuri. Gratuitate? Mai curînd o... supragratuitate prin tendenționismul său specific, vehement fantast, detracat cu voință, dornic de-a șoca, de-a contraria, de-a sfida prin acea "teribilă logică a absurdului", traducînd starea de "oroare a vieții" asociată cu cea de "extaz al vieții", spre a ne sluji de cuvinte baudelairiene. O
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
ca un hău doi l-au apucat de picioare celălalt l-a prins - gest profesionist - de sub brațe Îl transportau deja într-o rână pe trepte Mortul era tot mai țeapăn mai pătruns de demnitate și opintelile celor trei - un balet fantast o înlănțuire perfectă de piruete - trădau acum o virtuozitate înaltă o știință străveche Mizî ți-au obosit mâinile tot răsucind în vis o țigară scuturându-i scrumul feeric incandescent Ai mizat constant pe (aceeași) pulbere: pulberea unui drum (fără capăt
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
cărui director era, fapt de natură să-l facă pur și simplu fericit. I-o comunica și verișoarei sale Nicole Pillat de la Paris, caracterizându-l încă o dată admirativ pe G. Călinescu: "scriitor de geniu, foarte pitoresc moralmente, imprevizibil la modul fantast". împiedicat de un complex psihic de timiditate, n-a avut îndrăzneala să se ducă la Profesor, "să-i strângă mâinile tare de tot" și să-și manifeste afecțiunea pur și simplu instinctiv. Pentru el, G. Călinescu era "marele contemporan", față de
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
printre mulți alții, eram pus pe liber. Scurt și înfipt. În fine, în chip de încheiere civilizată - de fapt, doar cu ipocrizie bine calculată -, cu oarecare mulțumiri pentru contribuția avută până atunci. Imixtiunea brutală a lumii reale în universul nostru fantast și fericit a fost un duș rece, care până la urmă chiar m-a trezit. Mai ales că, total neprevăzut. I-am înpărtășit vestea cea proastă Betinei și i-am cerut - e drept că, datorită înțelegerii ce mi se părea că
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
ales pe cea din Muntenia. S-a afirmat deseori despre Heliade că ar fi fost doar în tinerețe un autor interesant și rezonabil, pentru ca - din clipa cînd italienismul militant l-a luat în stăpînire - să se transforme într-un scriitor fantast și ilizibil; și că, prin urmare, i-am putea fixa perioada fericit-creatoare pînă spre anii 1840- l841, dată la care apare Paralelismul între limbile română și italiană. Faptul că această teză fusese sugerată de Eminescu însuși, pentru ca, mai tîrziu, să
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
dintr-o tânără generație care va să vie. Nu cititorilor de-acum, prea îmbătrâniți în rele pentru exigențele lui Djuvara. Ce e formidabil aici e încrederea în puterea ipotezei de a se împlini cândva. Interpret al istoriei și strănepot al fantastului documentarist Ion Ghica, autorul Amintirilor mai deocheate știe că ficțiunea, justificată numai prin speculație, rostește adesea adevăruri mai categorice decât realitatea însăși. O întreagă poveste de copilărie, despre insolitul diplomat Mihai Popovici, e asamblată din relatările altora. Când, matur, ajunge
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]