106 matches
-
Paul Anghel sau Dinu Săraru, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al fantazării. Ceea ce depășește ca limită a credibilului în Istoria... sa îi este permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta epoci diferite, de la vechii traci la secolul al XX-lea, într-o încercare de a reconstitui spiritul fiecărui
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
Ion Barbu, descoperim și la G. Călinescu vocația copilăriei, interpretată- mai ales- ca antipod cețos al maturității împlinite. În volumul Poesii, apărut în anul 1937, descoperim o poezie intitulată Melodii în care se evocă copilăria tiranizată de puterea demonică a fantazării. Citind această poezie suntem proiectați într-un univers absurd, dar firesc din punctual de vedere al psihologiei infantile, dar veridic poetic: “Copil, abia făclia unui crin/ În mâini țineam, paharul dus la gură/ Era o urnă rece, o figură/ De-
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
Filip), urmate de romanul „Blestemații”, 2012, revenind acum în haina editorială cu un nou volum de poezie, dedicat mamei. „Umeri de flori” (Bacău, Ed. Art Book, 2012) iscodește posibilitățile exploratorii ale copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri aminte
GÎBU ANA MARIA, AUTOR IOANA MIHAELA FRAIU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359762_a_361091]
-
în limbaj, însoțindu-le de o permanentă autoreferențială luciditate a relatării (reținem ca deosebit sub acest aspect, modul de a contura circulația obiectelor și lucrurilor între colegele de internat). În sfârșit, ne obligă să-i constatăm capacitatea de invenție, de fantazare, de creație imaginativă. Considerăm că drumul pe care vocația sa se va împlini este romanul de analiză și meditație psihologică, situat sub postulatul deja schițat: a gândi lucid înseamnă a gândi amar. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
către cer/ înghețat.” („Sic transit gloria mundi”). O rezolvare interesantă privind lumea. Barocul Marianei Cristescu reinventează realul și, simultan, îl umbrește, îi dă dimensiunea misterului, prin viziunea universului curbat. Poeta trece de la real la imaginar, grație unei uluitoare forțe a fantazării. Ca la Arghezi, regăsim capacitatea de a realiza descrierea unei gâze în viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică./ În elementul lor,/ miejii sărați
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
boschetarii din luna amară: da - numai așa a dat de unul - cel mai sinistru: Rostul Istoria asta care - domnule șef de marionete - ți-a fost leac și otravă - ți-a vândut trotinete - pe post de ostenite - dezarticulate majorete: totul - în fantazările tale jalnice de travestit în antracte nevralgice... ...by-by - domnule șef și maestru de călărie - fără de pălărie: Istoria și-a ieșit din albie și din cămașa de forță - iar acum controlează biletele de autobuz - făcând abuz după abuz: cine a uitat
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
și, totodată, reconstituie o savuroasă și plauzibilă limbă arhaizantă. Parodiind romanul picaresc și comic prin afișarea ironică a convențiilor, Calpuzanii poate fi citit și ca un roman cu cifru, o sugestie în acest sens fiind oferită de prefață, care, dincolo de fantazările erudite pe teme lingvistico-mitologice, conține și un avertisment către cititor. După mai bine de un deceniu de la publicarea studiului Poetica legendei ca postfață la culegerea de Legende populare românești (1983), A. reia, în volumul Legenda (1995), preocuparea de a defini
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
la inefabil, la insesizabil, element propriu prozei scrise de B., aproape lirică fără a fi vreodată sentimentală, exactă și acidă, fără a cădea în cinism. Întâmplare cu Zâna Mirării (2002) este o povestire cu note autobiografice, dintr-o „biografie a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București, 1984; Vin americanii... destin amânat, București, 1998; Întâmplare cu Zâna Mirării, București
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
un simbol. Unele ilustrează tema vanitas vanitatum, demonstrând prin trama narativă zădărnicia eforturilor omenești pe drumul spinos al împlinirii unui vis, a unui ideal. În altele (Omul și nisipul, Bătrânul anticar, În hrubă, Trenul de dimineață), cu toate că accentul cade pe fantazarea onirică și pe halucinația controlată, narațiunea este atât de sigur implicată în acțiune și real încât hotarul dintre firesc și straniu devine difuz. De o cu totul altă factură sunt prozele din ciclul Vârsta de bronz, evocând personaje și întâmplări
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
la cea mai mică greșeală (de multe ori acesta are reacții de genul „dar ce-am făcut?” pentru că reacția dumneavoastră este exagerată, în fond ați deplasat furia de pe o persoană - managerul - pe alta - partenerul de viață); 4) refugiu în reverie/fantazarea: se manifestă prin forme ale activității imaginatorii, furnizând o cale de evadare din realitate și oferind satisfacție persoanei (Luthans, 1985, pp. 387-390); acest fapt nu numai că nu oferă o rezolvare conflictului, dar îngreunează posibilitățile de apariție a rezolvării prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferind satisfacție persoanei (Luthans, 1985, pp. 387-390); acest fapt nu numai că nu oferă o rezolvare conflictului, dar îngreunează posibilitățile de apariție a rezolvării prin introducerea unui plan secund în care conflictul este rezolvat așa cum dorește doar una dintre părți. Fantazarea se poate face în două direcții- „eroul cuceritor” și „eroul suferind” (Coleman, Glaros, 1983). În primul caz, persoana se poate vedea pe ea însăși ca un mare atlet, un soldat vestit, o persoană foarte bogată etc., în orice caz o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
respectul tuturor. În eroul suferind, persoana se imaginează ca suferind de un handicap îngrozitor; restul lumii aflând despre dificultățile pe care le întâmpină o înconjoară cu respectul datorat unei persoane care înfruntă cu curaj o asemenea soartă. Un exemplu de fantazare - pe care îl întâlnim frecvent - este cel al unui elev care este bătut în fiecare zi la școală de către un elev mai mare. Subiectul nostru se refugiază în reverie unde își închipuie că este puternic și îl bate el pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formatorul le va înmâna cursanților o listă de situații conflictuale,și aceștia vor trebui să identifice ce tip de conflict se regăsește preponderent în fiecaredintreele. 2. Un alt exercițiu presupune că se vor lua mecanismele de apărare (compensarea, conversia, înlocuirea, fantazarea, negativismul, proiecția, raționalizarea, fixația) și se va cere grupurilor de cursanți să imagineze strategii de rezolvare a unor astfel de situații (spre exemplu, ce fac dacă în calitate de manageri au un subordonat care proiectează, ce fac dacă în calitate de părinți au un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în nori induce iluzia că alții, din afara câmpului curricular, rezolvă problemele concrete ale acestuia ca și când leadership-ul reformei curriculare naționale ar preda el însuși disciplinele școlare științifice și artistice în școli, și nu educatorii din acele școli. A doua formă de fantazare teoretică constă în „înălțarea” (upward) discursului despre domeniul concret-practic al curriculumului: o „elevație” obținută prin exploatarea aspectelor exotice și/sau „la modă” (exotic and fashionable in the curriculum). Este cazul diverselor clasificări ciudate și rebotezări fanteziste ale disciplinelor școlare precum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar un Ilarie Voronca organizat”, plasându-l, ca și G. Călinescu, în descendență ermetică și balcanică. Poezia fantezistă, cu peisagiile ei livrești și oceanice, face bună vecinătate cu un Isarlâk legendar - chiar acest legendar, în haina romantismului desuet, alunecând spre fantazare și spre irealitatea suprarealistă. Împrumutat de la Baudelaire (din care P. a și tradus), viermele ironiei - al deziluzionării, al lucidității în cele din urmă - subminează sentimentalitatea, conferind nota proprie: un fel de tristețe, de conștiință nefericită, atotprezentă în spatele gesturilor vitaliste ori
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
intelectuale. În nomadismul acestui voluptuos al digresiunii există întotdeauna o premisă, un pretext care îl declanșează. În Câteva ore la Snagov pretextul este un pelerinaj istoric. Rătăcind pe urmele celor ce au fost, autorul alătură informației, referinței istorice savante reveria, fantazarea, interesat cu deosebire de sugestii venind dinspre figuri și scene dramatice, dinspre duhurile istoriei. Pe o altă treaptă se situează Pseudo-cynegeticos, efigie a umanismului estetic al lui O. Și aici există un pretext, opera fiind „scrisă cu gând să fie
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
natură și istorie, dintre civilizația umană în general și cea autohtonă în special, dintre om și eternitate și conturează un profil artistic complex. În cercetarea periplului existențial al lui B. P. Hasdeu O. începe prin a reconstitui genealogia familiei, lămurind fantazările heraldice ale cărturarului legate de ascendența sa princiară. Preocuparea majoră este de a dovedi că formația enciclopedică a lui B.P. Hasdeu, amploarea și diversitatea spiritualității și a creativității sale își au sorgintea în strădaniile literare ale bunicului Tadeu Hâjdeu și
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
femeii, prin urmare nici atașamentul Evei față de ele nu putea fi decât de scurtă durată și nu o ajuta să umple golul lăsat în viața ei de lipsa de succese din viața lui Henry Wilt. Pe de altă parte, în fantazările lui, bărbatul trăia o viață agitată. Eva însă, care era complet lipsită de imaginație, trăia agitată în realitatea concretă. Se arunca asupra lucrurilor, a situațiilor, a prietenilor noi, a grupurilor și a evenimentelor cu o nepăsare nechibzuită, ce ascundea faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ceva frumos! — Mă îndoiesc. — O, dar gândiți-vă puțin! Uite, eu stau aici cu dumneata, în camera asta, ca un rezultat direct al plimbărilor cu câinele și al gândurilor întunecate despre uciderea soției mele. Ca urmare a acelor ore de fantazări fără țel, mi-am câștigat reputația de ucigaș fără să fi ucis pe nimeni. Cine-ar putea să-mi spună că Eva, ale cărei gânduri aveau o frumusețe monotonă, nu a reușit cumva, prin aceeași lege a proporțiilor, să obțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nimerit fără veste În capcana unde mă găsesc acum. Dar atunci m-am Învârtit Într-un fel de crepuscul În care se anulau diferențele. Ca un rasist, am crezut că credințele altuia sunt pentru omul puternic niște prilejuri de dulce fantazare. Am Învățat ritmuri, moduri de a te lăsa În voia trupului și a minții. Îmi spuneam asta alaltăieri-seară În periscop, În timp ce, pentru a lupta Împotriva furnicăturilor din picioare, le mișcam ca și cum aș mai fi sunat și acum agogõ-ul. Vezi, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ultim refugiu Trăiesc de-o viață din citit și scris. Din biblioteci, arhive prăfoase, excerpte, manuscrise, dactilograme, șpalturi, corecturi, dedicații. Din cronici, recenzii, studii și eseuri, ca și din lene contemplativă, rumegare de idei, boiereasca (inevitabila) ardere a gazului și fantazare cât cuprinde. În cazul nostru, cele nevăzute, metafizicele, fac substanța și temeiul celor vizibile. Trebuie să te porți cu mintea ta - cu fantasmele, erudiția, reveriile și farmecul reflecției - exact ca dansatorul și fotbalistul cu gleznele, ca violonistul și pictorul cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
actul artistic. Pentru unii, bulimia culturală de azi e direct proporțională cu jalea economică și dezabuzarea socială. Cu depresia, recesiunea, nevroza și isteria națională. Avem iarăși, ca-n anii ’80, o nevoie disperată de frumusețe, evadări pe verticală, supape cvasimistice, fantazare cât cuprinde. Pentru alții - cei care știu ce sume imense varsă-n industria culturii lumea luminată -, totul se traduce financiar, ca investiție strategică, (geo)politică, de inginerie psihosocială etc. N-are-a face! Fapt este că gem de lume galeriile, sălile de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și Mircea Vulcănescu și-l făcea până și pe Noica să înjure. Am rătăcit năuc o după-amiază întreagă prin albumul Materie și istorie. Monumentul public și distopiile lui, editat în română și engleză (cu un CD excelent pentru amatorii de fantazare istoric-bucureșteană) de Anca Benera și Alina Șerban la Institutul Cultural Român. Numai că, din păcate, ceea ce a fost până la un punct o pură plăcere paseistă, dată fiind construcția meseriașă a albumului, avea să se transforme în cele din urmă într-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
1623, care apare cu numele lui Shakespeare, conține exact treizeci și șase de opere. (W.F.C. Wigston, Francis Bacon versus Phantom Captain Shakespeare: The Rosicrucian Mask, London, Kegan Paul, 1891, p. 353) Când ne Împărtășeam unul altuia ceea ce rezulta din fantazările noastre ni se părea, și pe bună dreptate, că procedăm prin asocieri necuvenite, scurtcircuite extraordinare, cărora ne-ar fi fost rușine să le acordăm credit dacă cineva ni le-ar fi imputat. Asta pentru că ne reconforta Înțelegerea - de-acum tacită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
trama narativ-simbolică a poemului În proză propriu-zis. Dar, Înfățișîndu-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula ce modelează majoritatea textelor suprarealiste, atît de profund marcate de reflecția programatică, ce-și face loc frecvent chiar În miezul celei mai frenetice fantazări. E, În fond, un mod de a sugera că Între planul reflexiv și cel imaginativ al experienței lirice nu trebuie să existe vreo ruptură, că problematica creației se cuvine asumată și integrată unei ordini a „aventurii existențiale”; sau, invers, că
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]