54,110 matches
-
15.3., în PSB, vol. 5, p. 244) „... Orice încercare este prilej de mucenicie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. VI, 41.4., în PSB, vol. 5, p. 255) „Toți câți împlinesc poruncile Mântuitorului sunt mucenici cu fiecare faptă a lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 43.4., în PSB, vol. 5, p. 256) „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trebui să fie al competiției și performanței este doar unul al corupției, incompetenței și minciunii. Hărdău promite inspecții peste inspecții, amenință cu sancțiuni, dar știm cu toții că sunt doar vorbe goale. Ce să mai constați, o dată infractorii dispăruți de la locul faptei? Pe cine să pui cu genunchii pe boabe de porumb, o dată ce loazele sunt deja "bacalaureate", ba chiar au apucat să-și depună dosarele la facultăți de mare - vorba vine - prestigiu? Scenariul pe care am să-l evoc, în rândurile de
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
E aici sinteza unei atitudini, esența unei credințe de la care intelectualul n-a abdicat. El va plăti pătimind în numele tuturor pentru imprudența de a fi râs "în plină amiază revoluționară". Râsul în fața afișului, spune mai târziu Candid, în timpul anchetelor, "este fapta diavolului responsabil cu dosarul și soarta mea". Dar, cu râsul său, credea și personajul lui Kundera, "diavolul sugera absurditatea lucrurilor". Candid râdea pentru că eroarea din afiș răzbuna involuntar revolta lui mocnită, ignorând prezența, în spatele lui, a "agenților auriculari". Râsul lui
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
De Ziua internațională a Libertății Presei, 3 Mai, portalul Ziaristi Online oferă un interviu incitant cu Dan Tanasa (foto), binecunoscut militant civic pentru drepturile românilor, atât prin cuvânt cât și prin faptă, exemplul unui “singur cetățean contra unui întreg sistem care lucrează împotriva statului român”. “Capi ai UDMR m-au amenintțat cu moartea în cel mai pur stil mafiot” Stimate domnule Dan Tanasă, blogger si avertizor public asupra incălcării drepturilor românilor din
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
cartea celor vii, ai Cuvântului. Scrierile lui Eminescu rămân alături de cele ale altor luminători ai neamului, adevărate torțe aprinse la lumina cărora, noi și generațiile care urmează, favorizați de era schimbărilor în care am intrat să putem împleti gândul cu fapta, să reliefăm și să ne regăsim partea aceea ascunsă din noi responsabilă cu armonia, blândețea, dreptatea și echilibrul, trăsături pe care le avem înscrise în codul nostru genetic. Procesul extraordinar de trezire a Omenirii, pe care l-am trait pe parcursul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Nietzsche, Heidegger și ajungând la Camus și Jünger), Titus Bărbulescu se preocupa de dimensiunea balcanică a lui Ion Barbu, iar I.Cristu va scrie elogios despre Rinocerii lui Eugen Ionescu. Dezbateri cu pronunțată alură filosofică sunt de remarcat și în „Fapta” („Foaie de luptă românească pentru ziua de azi și de mâine”), creștin-națională cu caracter evident anticomunist. Aparea în 1964 la Madrid avându-l redactor-șef pe Horia Stamatu. Mai trebuiesc amintite, ca publicații importante, „Semne. Revistă de gândire, artă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
de pe care și-a luat zborul cucul demultului doar timpul ticsit de sine însuși monoton ca o locantă plină de fum de țigară de mirosuri stătute doar amprenta mișcării căci mișcarea s-a făcut nevăzută cum un borfaș de la locul faptei doar imaginea care geme icnește ca un motor paradit și nu se-ndură a se preface-n grai. Country Utilă-i povața sîngelui cum a unui bătrîn hirsut cu pălărie care uită că e bătrîn și cîntă la muzicuță.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
o amendă neînsemnată. Asta pentru că, ziceau legiuitorii, seceta usucă doar plantele, în timp ce ploaia prea multă împiedică oamenii să se miște liber pe sub cer. Ceea ce îl șoca pe Agillus era că, în lipsa scrisului, nu exista noțiunea juridică de "precedent". Pentru o faptă pentru care unul era iertat, altul putea fi aruncat în sulițe. Prefectul considera asta o barbarie dar, leneș fiind, nu voia să se amestece. În acea zi, spre alungarea plictiselii lui, se părea că va avea un proces important. Luă
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
sub formula sacră vorbirea corectă nu mai aduce arcul, gura și suflul; în auzul fiecăruia am izbit vorbele, dar depărtat de moarte m-am tulburat; din sângele înnegrit al gropii, cuvântul se ridică vizibil: recunoașterea neamurilor, și se retrage înapoia faptei; 9. palidă mă întâmpină cu cele trei trupuri străvechi. Ce uzată mi-e fața! Ce fierbinte-i prima greșeală! Iau ultimele măsuri, dar din spate glasul mă invocă. Înnebunit, strâng în dinți uscații bulbi de asfodel luați din ofranda de
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
amara disciplină a negativului! XXXI. (cadranul Ahaz) În strâmtoarea gropii vânătul sânge urcă spre fețele două și sabia ține de-o parte pierdutele ambiții - cranii strălucitoare; în puterile focului se-mprăștie uleiul, începe dezlegarea de pânzele umede, departe de anotimpurile faptei, unde fumegă nemăsurate vise și resturi poetice ale strălucitoarei tagme de cântăreți aflată-n plin galop. După sorbirea cu alte buze, dă limbii cuvântul întreg! Pe calea întoarsă însoțit și singur sunt, despărțit de tot și împărțit în trei, precum
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
i-e adept. Căci, în crînguri, nu se poate, De vreo creangă să te-agăți, Chit că, "un gătat în toate Fi'nd, s-ar cuveni să găți Și 'mneata" *, - picat din lună, Ce-o tot dai cu-"ntîi fu Fapta"; Știe fapta-ți cea mai bună Doar alumnul ce, pe treapta Primă,-și pune pasul drept, Doar alumnul ce (pe treapta Celui cărui' i-e adept) Are dreptu-a-i sta la dreapta... A zăcut în închisoare Cela de-i poți spune
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
adept. Căci, în crînguri, nu se poate, De vreo creangă să te-agăți, Chit că, "un gătat în toate Fi'nd, s-ar cuveni să găți Și 'mneata" *, - picat din lună, Ce-o tot dai cu-"ntîi fu Fapta"; Știe fapta-ți cea mai bună Doar alumnul ce, pe treapta Primă,-și pune pasul drept, Doar alumnul ce (pe treapta Celui cărui' i-e adept) Are dreptu-a-i sta la dreapta... A zăcut în închisoare Cela de-i poți spune "Avvă"; E
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
descrieri literare, prin imitațiuni armonice sau prin reprezentări plastice ale scenelor de vînătoare". Ceea ce mi-aș îngădui să adaog, cu privire la descrierile literare, este că actul cinegetic în sine, la practicanții lui autentici, se îmbrățișează strîns cu literatura, că este concomitent faptă și poem, că emoțiile vînătorului sînt, în esență, emoții epice... Am spus "practicanții autentici" pentru a-i exclude din capul locului pe oaspeții de la Balc și pe toți semenii lor, oricare dintre ei putînd fi, fără pagubă, substituit printr-un
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
a pantonomiei onoarei. Când află din ziar despre sinuciderea casierului, colegii lui de breaslă pun lucrurile într-o ecuație etică radicală și sugestivă „- Bravo, nene Anghelache!... - Da! mai bine moartea decât dezonoarea!” după ce, mai înainte, unul „înfierase cu toată asprimea fapta” dezertorului în America. După părerea mea, Anghelache este un delapidator potențial, măcinat în egală măsură de chemarea irepresibilă spre comiterea fraudei și de dorința chinuitoare de a nu-și pierde, făptuind-o, reputația de funcționar „corect” și „cinstit” - echivalentul terestru
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
studiul din 1868, unde Maiorescu precizează că: „Primejdioasă [...] nu e atît lipsa de fundament în sine, cît este lipsa de orice simțire a necesității acestui fundament, este suficiența cu care oamenii noștri cred și sînt crezuți că au făcut o faptă bună atunci cînd au produs sau au tradus o formă goală a străinilor.” Așadar e nevoie de o conștiință clară a insuficienței instituțiilor calchiate. Necesitatea ne întoarce la aspectul cultural determinant în concepția lui Maiorescu. Apoi, în Direcția nouă, Maiorescu
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
Titus Livius, Ab urbe condita. De acolo preluase cronicarul, rezumativ, cu noimă moralizatoare, istoria abuzurilor zguduitoare comise de împăratul Tarquinius Superbus. Era impresionat reflexivul Costin, trăitor într-o lume fără teamă de lege și de Dumnezeu, că la Roma nici fapta unui împărat n-a scăpat nepedepsită de lege și de spiritul public foarte activ. Reactualizarea funcției punitive a spiritului public, eficace în susținerea sau anularea unei legi, ni-l apropie pe Costin, îl face contemporan cu noi, cei dezolați nu
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
mai luat parte premierul Năstase și alte personalități, bărbați unul și unul. Și toți acești bărbați cu înalte funcții în stat au tăcut mîlc după accidentul nefericitului ministru. Ilie Sîrbu a fost transportat la spital pe furiș, de parcă săvîrșise cine știe ce faptă rușinoasă. Ce i s-a întîmplat ministrului nu e nici primul nici ultimul accident de vînătoare din țara asta. Dar felul în care au s-au pitit ca iepurii companionii săi într-ale trasului cu pușca e de-a dreptul
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
asemenea atitudine, când editura își însușește munca mea, obține probabil și profit (căci tirajele pentru colecțiile școlare sunt mai mari) și apoi mă ignoră complet, ca și când n-ar fi auzit de mine? Mă abțin să transcriu aici definiția juridică a faptei. Să mă întorc însă la subvenții și la difuzare. Pentru că o carte (mă refer la una care să prezinte interes și să nu producă pierderi), ea are nevoie de cumpărători. Cum spuneam, din motivele arătate, ei nu există sau sunt
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
se rostește. Am urmărit relația soților la revenirea în promiscuitatea. Nuanțele disperării cu care Mihaela Sîrbu își reține strigătul, nu și indignarea, pașii pe care îi face, cu suferință, ca să-l determine pe cel ce o înșeală să-și recunoască fapta. Distanța igienică, calculată în gesturi mici, domestice cu care Mihai Călin îl ține pe soț suspendat prudent pe ața minciunii. Iritare teribilă de ambele părți. Sufocare. Totul bine mimat, ținut în frîu într-un război al nervilor în care se
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
o suspendare a vieții. Umilință între umilințe, supremă pedeapsă: "umilește-mă/ pînă la transparența oscioarelor/ aburul tău n-are pruncie/ nu ai lut nici vedere sferică/ nu ai deasupra/ nu ai dedesubt/ nu ai vecini și nimeni/ nu-ți sparge fapta de pretutindeni/ eu miros a siloz de oase/ a pești rușinoși/ a ramuri de sînge biciuit/ am acolade inverse cuvinte-n răspăr/ floră acidă și vărs/ scuipat otrăvit în unelte/ sînt păcătos: m-am atins de Cuvînt/ m-am îmbolnăvit
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
în felul nostru, arta medievală a copierii comentate, a scrisului în palimpsest? Ce-ar fi dacă cititorul ar ști din capul locului la ce să se aștepte atunci cînd deschide romanul?" Scriitorul însuși a făcut pasul decisiv de la recomandare la faptă, rescriind (cu rezultate pe care nu este cazul să le comentăm aici) două capodopere ale prozei universale: un roman din secolul al XIX-lea, Educația sentimentală de Flaubert, și altul din secolul al XX-lea, Lolita de Vladimir Nabokov. Este
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
Pe vagoane scria țanțoș: LOCAL FAMILIAL. Nu-i rău, mi-am șoptit în barbă. Și tramvai, și bodegă, și nuntă cu nuntași, ce i-ar fi plăcut lui Popescu! Și am plecat la drum. Un drum emoționant, de la idee, la faptă. Un drum de aproape două ore prin opera poetică a lui Cristian Popescu, structurată de regizorul Gavril Pinte într-un scenariu inspirat, care-i păstrează tușa teribil și prin orașe succesive, ce se numesc, toate, București. Două spectacole paralele, oarecum
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
cronicii. Stimată doamnă Hortenzia Nec. Șulea, Caracal. Nu auziți în acest an guițatul. Ignatului, fiindcă se aplică Ordonanța Guvernului de a sacrifica patrupedele cu rotiță la nas când acestea se află în stare de ebrietate și astfel nu conștientizează cruda faptă a omului.
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
Tudorel Urian Într-o lume a dezabuzării generalizate și a mizelor tot mai mici, Cristian Bădiliță impresionează prin naturalețea cu care duce la capăt proiecte, considerate de mulți utopice. La Bădiliță drumul de la gînd la faptă este neverosimil de scurt. Fără a avea aerul că face un efort ieșit din comun, tînărul savant român stabilit la Rouen scoate carte după carte, fiind unul dintre cei mai prolifici scriitori ai momentului. În cazul lui Cristian Bădiliță, prolificitatea
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
în lume și "un bine neales", libertatea rămîne o problemă de alegere. În ea se amestecă vorbirea despre bine și despre rău, credința, bucuria lucrului bine făcut, tristețea oricărei pierderi și, mai ales, "legile drepte și cu dreptate puse în faptă." Pedagogia neostentativă, recompusă discret din mici eseuri despre lumini și umbre, aici vrea, de fapt, să ajungă: sîntem datori să fim generoși dar, înainte de toate, sîntem datori să fim drepți. Școala prin exemple pe care Creția ne-o propune, chiar dacă
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]