526 matches
-
ce a pățit Lionel. Dar profesionistul din el învinge. Trage o sută de euro din portofel și un fir de păr din freză. Le pune pe farfurioara pe care i a trimis-o Edy prin intermediul sertărașului. Piticul trage spre el farfurioara și retrimite sertărașul cu un bon fiscal. — Păstrați bonul până la ieșirea din rulotă, își ia Esmé măsuri de prevedere, pentru cazul în care cineva de la Fisc s-ar uita la emisiune. O să puteți să-l decontați. Esmé arde firul de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
margine. Așază farfuria fix în mijlocul mesei. Aruncă ambalajul tortului la gunoi. Umple cu apă vaza împrumutată de la Liliane și o așază lângă tort. Pune calele în vază, cu frumosul carton de întâmpinare spre Musafiră. În dreptul fiecărui scaun pune câte-o farfurioară de prăjituri, cu câte-o linguriță alături. Lângă farfuria cu tort, plasează un cuțit adecvat. Pune ultima sticlă de șampanie la frigider. Scoate discul cu Valurile Dunării și-l așază pe platanul patefonului. Mulțumit de aranjament, începe să se îmbrace
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aiurea. Privirea Îmi cade pe cana din mână. E frumoasă. Nici nu mai știu de unde o am. Albă, cu un desen simplu: o copilă slăbuță, cu codițe, lângă un cățel pufos, pe care Îl invită să bea lapte dintr-o farfurioară. Fetița e leit Neli, partenera mea de joacă din copilărie. Nu știam prea multe despre Neli. Venea de undeva, din mahalaua Îndepărtată a târgului unde locuiam, ciripind ca o vrăbiuță hoinară. Sărea de pe un picior pe altul, mă căuta cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ne ajunge timpul, dacă am mai merge și la petreceri sau plimbări ar însemna că în catalog, în dreptul nostru, ar apărea toată scara durității..., cine știe? La asemenea argumente, aceasta părăsea camera, dar după scurt timp se întorcea cu două farfurioare pe care trona câte o prăjiturică. Fetele se uitau una la alta, studiau tentanta prăjitură, dar Olga venea cu argumentul ei forte: - Cu prăjitura asta pun 200 de calorii dintr-un foc! - Uite, eu o s-o mănânc, spunea Ina, să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
apoi ochii îi străluceau pe glazura de ciocolată. Se hotăra să mai încerce, fie ce-o fi, încă o bucățică, n-o fi foc! Și tot așa, până rămânea numai blatul. - Acum, ce mai aștepți, vine mama și ne ia farfurioarele și... - Îi voi cere scuze mamei tale, dar... Citea câte un rând și mai arunca ochii spre farfurioara unde se afla acel mesaj chemător. Olga, adâncită intenționat în lectură, ca să nu-i mai fie gândul la ceea ce mai rămăsese din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o bucățică, n-o fi foc! Și tot așa, până rămânea numai blatul. - Acum, ce mai aștepți, vine mama și ne ia farfurioarele și... - Îi voi cere scuze mamei tale, dar... Citea câte un rând și mai arunca ochii spre farfurioara unde se afla acel mesaj chemător. Olga, adâncită intenționat în lectură, ca să nu-i mai fie gândul la ceea ce mai rămăsese din delicioasa prăjitură, nu observă că mama Inei tocmai intrase în cameră. - Nu vreau să vă întrerup, pot să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
părea rău doar de canapeaua aceea moale și primitoare, dar poate că-i mai bine așa, tocmai canapeaua îi amintea cel mai bine de ea, și nu se putea stăpâni să nu și-o imagineze stând relaxată în dreapta lui. Puse farfurioara cu prăjitura glazurată pe jos și se așeză și el în fața ei cu spatele lipit de perete, lângă ușă. Peretele era cald, îl simțea pulsând prin cămașă, sau poate că nu era peretele, ci inima lui. Pe sub ușă pătrundea o
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în loc impresia unor nuanțe violet. Ochii săi zâmbeau împăcați și fericiți, ca și când ar fi auzit în cele din urmă pașii ei, și probabil că inima lui n-a mai încăput în piept de fericire, căci zăcea liniștită pe podea, alături de farfurioara cu prăjitura glazurată. — E mort? — Așa pare. — Și eu cred la fel. — S o fi sinucis. Da, mă, că spunea el că l-a părăsit aia. — Cât curaj trebuie să fi avut. — Și câtă lașitate. — Acum ce facem? Nu știu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
gemu sonor, privind întregul grup cu un subînțeles străveziu. Dar aceștia ascultau cu multă atenție ce le povestea un al cincilea, în costumaș și bonețică albe, proaspăt sosit. Prima cucoană ieși din nou de la PRIMIRI, de data asta cu o farfurioară pe care se afla o cană frumoasă, din porțelan, din care se ridica aroma unei cafele bune. Se scurse așa cam un sfert de oră, într-o liniște care nu era tulburată decât de chicotelile grupului și de târșâitul papucilor
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
e Milena. Numai moaca asta stă ca fraiera în fața ușii așteptând să zbier eu să poftească 'mneaei încoace." Strigă: "Haidi, dragă, intră odată!". Într-adevăr, în birou pătrunse asistenta cu o tăviță pe care se aflau două cești așezate pe farfurioare și o zaharniță. "Mersi, mersi, și-ți mulțumesc!", mârâi baba, făcându-i semn să le lase pe o măsuță aflată între două fotolii. Adăugă în timp ce se așeza pe unul dintre ele: "Stai, măi, fată, și tu jos, că parcă-mi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o sticlă de ceai subsuoară. Se scuză. Apoi aranjă pe un taburet, un șervețel alb și ceea ce ținea de micul dejun: jumări, telemea, o felie de pâine, un ou fiert și cana cu ceai în care împinse e pe o farfurioară, discret o felie de lămâie. Cam multe alimente pentru o bătrână - își făcu curaj Karin - tantepe care de fapt, o caută moartea pe unde poate și care se face că plouă. Hai, Pruncule, dă-te cu scaunul mai aproape și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să-i bag eu supozitorul. CÎnd l-am studiat cu mai multă atenție, am constatat că era ceva cu totul contraindicat afecțiunii de care suferă dumnealui. Spunînd acestea, asistenta reveni În salonul de consultații purtînd cu multă atenție pe o farfurioară, ca pe un mic trofeu, ceașca plină cu ceai, ceea ce nu o Împiedică să observe Îngrijorată: — Vai! Ați căzut cumva? Sunteți plin de praf pe genunchi... Pentru Naggie Waks săptămîna Începu, de asemenea, cu o mare surpriză. Scotocind prin sertarele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
prima vedere, păreau nu doar blînde, ci chiar lipsite de orice chef. Poate și din cauză că nu mai fuseseră hrănite de mult timp. Se Înviorară un pic abia după ce Feder le dădu niște oase de pește și le turnă apă În farfurioarele de plastic. Abia acum află dr. Thomas În ce consta prima lui misiune: urma să vină periodic aici, să aducă hrană și apă acelor pisici și să le curețe murdăria. Față de așteptările sale, era cam puțin, ar fi fost Îndreptățit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unde trebuia sau În altă parte. — Iar ai fost obraznic! Iar ai făcut pe covor, deși ți-am lăsat anume ușa deschisă la baie și am schimbat și nisipul! observa un pic nemulțumită, după care Îi turna lapte Într-o farfurioară, sau Îi punea cîteva resturi de carne aduse de la spital. Boule-de-neige nu numai că nu replica acestor reproșuri, dar părea că nici nu le ia În seamă. Se ridica din culcușul lui, se Întindea cît era de luuung și căsca
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se impacienta de fiecare dată Angelina și începea să se fîțîie nervoasă pe taburetul său. — Nu mai aveți puțină răbdare? zicea Poștășică sorbindu-și cafeaua pe îndelete, manevrînd cu atenție ceșcuța rotundă, așezînd-o după fiecare înghițitură la locul ei pe farfurioara de porțelan. — Nu-mi place să mă fierbi așa de fiecare dată, începea să se revolte Angelina, de ce nu vrei niciodată să mă lași să văd eu prima despre ce i vorba? — Avem timp berechet, îi răspundea Poștășică, scormonindu-se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
duc mult mai repede spre moarte, decât sărăcia lucie sau mizeria cumplită. Toți visăm bogății, nimeni nu visează mizeria. Antoniu bâjbâie după o lumânare. O găsește și o aprinde, lăsând să se scurgă câteva picături de ceară pe fundul unei farfurioare, ți lipind lumânarea de el. Curenții de aer mișcă mica flacără ca pe un fir de iarbă bătut de vânt și, În lumina ei, chipul lui Kawabata pare un fragment de pictură murală, al cărui dramatism e subliniat de clar-obscurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aș fi fost eu: bancnotele constituiau chiria pe o lună și țigările fuseseră fumate chiar de subsemnatul. Pe blatul de bucătărie era o plăcintă atât de crescută, de parcă ar fi fost pregătită de un cofetar În somn. Dora scosese niște farfurioare și pahare de cristal. Lângă șervete erau niște lingurițe și un obiect de metal pe care nu-l puteam identifica, dar care părea o paletă pentru prăjituri. Pe masă era tabachera, iar pe podea, un scaun răsturnat. Habar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
era așezată Îmbietor la un capăt al Încăperii. Deasupra chiuvetei atârna o oglindă mare, scumpă, cu rama aurită, iar În fața ei era o vază imensă cu trandafiri galbeni. Mormane de migdale acoperite cu glazură de zahăr galben erau Îngrămădite pe farfurioare de argint. Sticluțe cu apă aveau etichete cu cuvintele EAU BÉBÉ tipărite cu scris argintiu. Totul era de o perfecțiune delicată fals franțuzească, chiar dacă Phoebe nu avea nici urmă de sânge francez În vine. Era (În secret) din Miami. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
care țin morțiș să aibă o pătură de 20000$, făcută din păr de pui de lamă. Lauren și Tinsley luară fiecare câte o sticlă de apă pentru copii și se Înghesuiră pe canapeua din fața mea. Tinsley goli cu nonșalanță o farfurioară cu migdale În coșul de gunoi și Își stinse țigara În ea, așa curată și de argint cum era. Băgă de seamă că o observasem. —Lui Pheobe Îi place să fiu rea. Sunt singura ei supapă de descărcare. Ea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
auriu este cel mai romantic butic de prăjituri din lume. Toată lumea ar trebui să meargă acolo măcar o dată cu un proaspăt soț. Cu chelnerii În jachete albe servind ceai de verveine În vase de argint și biscuiței moi cu zmeură pe farfurioare de porțelan chinezesc de un roz pastel, atmosfera localului te face să te simți ca și cum ai fi Coco Chanel. Eu și Hunter ne petrecuserăm cea mai mare parte a după-amiezii colindând prin magazinele cu antichități de pe malul stâng. Magazinul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
se uită la el de aproape și zice: — Îmi spui și mie ce se-ntâmplă? Sparge o altă bășică, din care sare cupola rotunjită a unei moschei, plină de sânge și secreție. Mona îmi trage din picior cu penseta o farfurioară. E pictată de mână cu o bordură de trandafiri roșii. Afară, în stradă, urlă o sirenă de pompieri. Dintr-o altă bășică puroiește frontonul unei clădiri de bancă în stil georgian. Din următoarea bășică sare acoperișul unei școli. Asudat leoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
rog! face Cristina un gest delicat. A, nu! se apără Mihai, retrăgîndu-se. Am zis așa... Te rog! repetă apăsat Cristina, prinzîndu-i mîna stîngă cu putere, reținîndu-l lîngă masă. Mihai ia ceașca, o soarbe, apoi, în timp ce așază ceașca la loc, pe farfurioară, mișcă puțin mîna strînsă de fată, cuprinde în palmă degetele ei și le ridică, sărutîndu-le: Mihai Vlădeanu e numele meu. Cristina Tomșa. M-ai îndatorat cu o cafea. Cînd ți-o restitui? Nu se poate. Știu. Se găsește greu cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vodcă. Mîine ce vrei să mai cumperi? Mihai soarbe jumătate din ceașca de cafea, rămîne mult cu fața în aburii ce se mai ridică încă, surîde unui gînd, soarbe iarăși pînă ajunge cu buzele la zaț și așază ceașca pe farfurioară: Mîine nu mai cumpăr nimic, Cristina. Fata se uită la el cu un sentiment ciudat de durere. Îți las de azi spune Mihai scoțînd portmoneul o invitație pentru mîine seară la teatru: rîndul trei, locurile zece și unsprezece. În ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ilustrau aspecte dintre cele mai fantastice ale încurcăturilor fiziologice: un bărbat poza timid, gol până la brâu - cu mâna pe spătarul unui scaun de bucătărie și cu pieptul ca un adevărat palimpsest de sfârcuri, unele peste altele, câteva mari cât o farfurioară; un alt bărbat arăta camerei o parte a capului unde, din urechea internă, îi ieșea un penis, ca într-o gravură a lui Dürer: o femeie, cu o constituție de pară și, în general, reconfortant de normală, era întinsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
asta cam e și filozofia mea de viață, În fiecare zi mai slab și un pic mai dement. CAPITOLUL 12 Jerry și cu mine am petrecut multe clipe frumoase Împreună. Îmi plăcea Îndeosebi cînd luam amîndoi micul dejun, Îmi plăcea farfurioara mea cu cafea tare și lapte, și cum citeam Împreună ziarul. Într-o zi, la micul dejun, am citit un lung articol din Globe, despre Adolf Eichmann. Arăta imagini cu vagoane Întregi pline cu oameni Înfometați ce-și Întindeau brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]