98 matches
-
Andrieș a vorbit, ca de obicei, puțin. Ca să încheie cît mai repede, a spus: „N-aș vrea să detaliez valoarea liricii lui Victor Mitocaru cuprinsă în aceste Vitralii”. În gînd l-am întrebat: „oare e ceva de detaliat într-o fasciculă?” Doina Florea a dat și ea drumul unei năzbîtii, povestind că Sergiu Adam i-ar fi atras atenția că „la Bacău trăiește un poet uitat: V.M.” Cum să fie cineva uitat, coniță, înainte de a fi cunoscut? De data asta, eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
op. cit. 20 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina Habsburgică de la anexare la congresul de la Viena. Iosefinism și postiosefinism (1774-1815), Iași, 1998, p. 51. 21 Johann Polek, Die Erwerbung der Bukowina durch Österreich, Czernowitz, 1889, p. 13-14. 22 A. L. Schlözer, "Staats-Anzeigen", vol. I, fascicula 1, Viena, 1782, f. 38 și urm.; Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria Românilor , vol. II, București, 1876, p. 488-496. 23 Kriegs Archiv, Wien, II, Hauptreihe des Hofkriegsrates, Signatur 1773-62-63. 24 Johann Polek, Topographische Beschreibung der Bukowina mit militärischen Anmerkungen, von
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în multe metropole occidentale, neonaziștii români, ca să nu-și uite obiceiurile lor de a înjura pe toată lumea, l au inventat pe preotul Calciu.“ (Dreptatea, decembrie 1980) MILICESCU Emilia, istoric literar, prof. univ. „În marile foruri ale științelor acestui veac, trimițând fasciculii săi de lumină în mileniul următor, savanții României socialiste, printre care la loc de frunte se află numele tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, produsul inteligenței românești reține atenția tuturor și distincțiile se adună în tezaurul material și spiritual al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu o prefață de Silviu Berejan, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974. 4 Pentru mai multe detalii, vezi Cristinel Munteanu (în colaborare cu Ioan S. Cârâc), Istoria filozofiei limbajului că hermeneutica șui generis, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul IV, Nr. 2 (6), Lexic comun/Lexic specializat [Actele conferinței internaționale Lexic comun/Lexic specializat, ediția a IV-a, Galați, 15-16 septembrie 2011], Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 51-60, si Cristinel Munteanu, Influența lui Robin George Collingwood asupra
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
V., 2004, "Profesionalizarea activității manageriale", în Direcții de optimizare a activității educaționale, Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", Galați. Anghelache, V., 2005, "Dezvoltarea organizațională de la metaforă la realitatea timpurilor moderne", în Analele Facultății de Filosofie, Universitatea "Dunărea de Jos" Galați, Fascicula XIII (3), anul II. Anghelache, V., 2006, "Sistemul formării inițiale și continue: obiective, conținuturi, strategii", în Modern și postmodern în științele educației, Editura Universității Oradea. Anghelache, V., 2006, "Change perception at school organization level", în Education facing the contemporary world
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stații pilot în cadrul unei întreprinderi pentru practica sociologică și face demersuri pentru publicarea volumului III al lucrării Sociologia în acțiune. Și Grămadă susține reînființarea Analelor. D.T.: Problema Analelor a fost una recurentă. S.B.: Știți cumva când s-a reușit reînființarea fasciculei filosofie a Analelor? D.T.: Cred că pe la sfârșitul anilor '70, am publicat și eu acolo. S.B.: Să discutăm puțin și despre problemele organizatorice ale organizației. În ședința din 11 octombrie 197159, în darea de seamă pe care o prezentase Stela
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un contur de oglindă, cu linii groase și scris frumos. Descleiat, dar - legătoriile de mai demult... - prins și cu ață, îmi dă, totuși, frisonul imediatei lui risipiri, în același praf care-i mănîncă imaginile, tabloul cu turle, oameni și sfinți. Fascicula unei singure poezii, Biserică veche are, în dulcea picoteală de versuri lungi, cu rimă, scăpări potrivnice limbii: "mahalălii", "rîndunel". Sfîrșitul, însă, de-un firesc deasupra banalului, dar sub orice exagerare, sau emfază, aduce, întotdeauna la Pillat, un fel de argheziană
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
ipoteza că rezultatele lor ar putea fi false. Vineri, în cadrul unei Conferințe internaționale asupra fizicii neutrinilor și astrofizica organizată la Kyoto, fosta capitală imperială niponă, echipa Opera a admis că rezultatele sale erau eronate. Primele date măsurate în 2011 cu fasciculii de neutrini între CERN și Gran Sasso au fost revizuite ținând cont de efectele instrumentelor atestate", a explicat echipa.
Albert Einstein nu s-a înșelat. Cercetătorii anunță că neutrinii nu depășesc viteza luminii () [Corola-journal/Journalistic/66577_a_67902]
-
primirea într-un club privat aflasem încă de pe băncile primului an de liceu - clasa cincea de astăzi - când, sătul de exercițiile de matematică, cu care presimțeam că aveam, într-un viitor previzibil, să mă aflu în raporturi precare, citeam ultima fasciculă apărută din serialul intitulat Excentric-Club. Un întreprid tânăr, atletic și inteligent, chiar dotat cu calități neobișnuite, ceruse să fie primit în clubul cu pricina, unde, însă, ca să fii admis trebuia să duci la bun sfârșit un mare număr de misiuni
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
a culorii, strict descriptivă; termenul lături își actualizează totuși o puternică notă negativă, chiar dacă nu se referă neapărat la apa rămasă în urma spălării, ci, mai curând, la o zeamă tulbure. (În dicționarul academic - Dicționarul limbii române, tomul II, partea II, fascicula 2, 1940 -, pentru lături e indicat și sensul „mâncare proastă”.) De fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale afară, exagerat" (ib.). Sensurile derivate par destul de vechi: în Dicționarul limbei române al lui Laurian și Massim (în fascicula apărută în 1873), ele se întrevăd deja în definirea verbului a deochea-deocheare (scris, după principiul latinizant al autorilor, și deoclare); pe lîngă "a causá unu reu, unu morbu prin cautatur'a cu ochii, a fasciná, a fermecá cu ochii", apare
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
e ilustrată cu citate din Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. La substantivul denominare găsim un citat din România liberă, din 2005, despre "proiectul de lege privind denominarea monedei naționale" ș.a.m.d. Litera D (din care apăruse deja o primă fasciculă, în 1949: întreruptă brusc, în mijlocul articolului despre prepoziția de) se reia în Tomul I, partea a 3-a de la început; dispunem astfel de o porțiune de text (D-de) tratată atît în vechea, cît și în noua formă; e o
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
Ioan Alecsandri" (Opere, X, p. 56, 1878); Eroarea cu Carthago a fost un lapsus calami, adică l-a luat pe autorul Scrisorilor condeiul pe dinainte" (Opere, XI, p. 404, 1880). În DA (Dicționarul limbii române, tomul II, partea a doua, fascicula II, 1940), sensul "lipsă, lacună" al cuvântului lapsus era considerat impropriu, ca și sensul "interval de timp" (dispărut între timp din uz, bazat pe o altă confuzie). În orice caz, forma lipsus apare în contextul unei semnalări a golului de
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
nu doar să se entuziasmeze de melodrama peliculară. În general, însă, aici, Brumaru e prozator. Unul extraordinar, obsedat de concretețe, comparabil deopotrivă cu Radu Cosașu (în paragrafele analitice) și cu Mircea Horia Simionescu (în cele livresc fantaste). De altfel, o fasciculă din aceste Opere, III, e dedicată corespondenței cu un alt târgoviștean, Radu Petrescu, al cărui Ochean întors îl găsește, pe drept cuvânt, minunat (pp. 269 - 316). La un moment dat se decide chiar (mai mult în glumă, dar, în cazul
Un mare scriitor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4187_a_5512]
-
Rodica Zafiu Numărul cel mai recent al revistei La linguistique (Paris, PUF; fascicula 1, 2002) este consacrat argourilor: temă cu tradiție respectabilă în lingvistica franceză, continuată în mod constant de-a lungul anilor. Dintre contribuțiile cuprinse în acest număr - legături între argoul tradițional și vorbirea urbană contemporană (surprinzător, procedeul de inversare al verlan-ului
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
XII, cu litera U, ca și părțile a doua și a treia din tomul XIII, conținînd continuarea literei V și literele W, X, Y. Următorul pas va consta în umplerea golurilor, prin completarea literelor rămase neterminate - D (în 1949 apărea fascicula D-de) și L (cum se știe, seria veche se întrerupsese la cuvîntul lojniță) - și prin introducerea celor necuprinse din rațiuni de sistem ortografic (K, Q). Responsabilii actuali ai dicționarului anunță publicarea unor volume care să reia și să integreze
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
poate surprinde pe cititorul mai obișnuit cu izolarea și marginalizarea din ultimele decenii comuniste. Tomul 35 din Bulletin de la Société linguistique de Paris, 1935, de exemplu, cuprinde recenzii la revista Bulletin linguistique, publicată la București de Al. Rosetti, la o fasciculă din Dicționarul Academiei, condus de S. Pușcariu și la cartea lui N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV (...); ultimele două recenzii sînt semnate de Al. Graur. În primul număr din Revue de linguistique romane, 1925, publicau articole ample Iorgu Iordan (Un
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale afară, exagerat" (ib.). Sensurile derivate par destul de vechi: în Dicționarul limbei române al lui Laurian și Massim (în fascicula apărută în 1873), ele se întrevăd deja în definirea verbului a deochea-deocheare (scris, după principiul latinizant al autorilor, și deoclare); pe lîngă "a causá unu reu, unu morbu prin cautatur'a cu ochii, a fasciná, a fermecá cu ochii", apare
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
Sancho Panza serios, pe lângă un Quijote al arhitecturii, bunul simț asociat cu imaginația". În scopul de a da cursivitate analizei psihologice, romancierul recurge la formula senzațională, utilizată de cei mai severi analiști, ca de exemplu Dostoievski, sau la epicul de fasciculă (gen Eugène Sue, dar și Stendhal). Cele mai variate mijloace de expunere (narațiunea propriu-zisă, descripția, portretul, reportajul de anchetă, memoriul, jurnalul intim, confesiunea, până și fișa grafologică sau horoscopul) sunt utilizate, autorul excelând în portretul caracterologic, uneori abia inserat în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dentîi memoriu, lucrat pre larg și cuprinzând istoricul cestiunii dunărene precum și starea ei legală, e adresat ministrului de esterne al României; cel de al doilea e adresat ambasadorului acreditat la Paris al unei mari puteri. Aceste două acte formează cuprinsul fasciculei întîia; în a doua fostul ministru plenipotențiar va da istoricul neînțelegerii ce au avut cu guvernul d-lui I. C. Brătianu în privința modului de-a apăra cestiunea Dunării. Oricâte imputări ar avea cineva de făcut omului de stat de la 2 mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
elemente: a) autorul; b) titlul; c) ediția; d) locul de publicare; e) editura; f) data publicării; g) colecția / seria; h) ISBN (dacă există). (4) Pentru o copie dintr-o publicație serială se completează următoarele elemente: a) titlul serialului; b) numărul fasciculei; c) pagini; d) autorul articolului; e) titlul articolului; f) ISSN (dacă există). Art. 13 Cererea pentru împrumutul intern se realizează pe baza formularelor standardizate A, B și C, cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul regulament, după cum urmează: a) formularul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
lui. Înainte de sosirea profesorului la curs, arătă vecinilor săi revista. - Ce e asta? zise unul și i-o luă din mână. Colegul privirevista fără curiozitate și întrebă indiferent: - Ăsta e de tine? Apoi îi înapoie revista așa de repede, încît fascicula căzu jos pe dușumea, înainte ca Felix s-o poată prinde cu mâna. I-o luă de jos un intern mai în vârstă, care stătuse până atunci de vorbă cu medicul secundar. Acesta o răsfoi strâmbând din nas la fiece
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
precum și nivelului de pregătire artistică al acesteia. 2. respectarea cerințelor artistice ale Codului de punctaj și ale Programei de clasificare FRG. 2 Gogoncea D. N. Components of the artistic training in artistic gymnastics. În: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați - Fascicula XV: Educație Fizică și Management în Sport, Galați, 2006, p. 32 44 Coregraful trebuie să asigure bagajul de elemente și mișcări artistice corespunzătoare cerințelor perioadei de pregătire, și în același timp, trebuie să urmărească dezvoltare calităților motrice specifice și de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
în domeniul educației fizice și sportului din România în perspectiva integrării europene: Conferința Internațională de Comunicări Științifice. Galați, 2005, p. 131-134. 54. Gogoncea D. N. Components of the artistic training in artistic gymnastics. În: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați - Fascicula XV: Educație Fizică și Management în Sport, Galați, 2006, p. 32-36. 55. Gogoncea D. N. Rezultatele opiniilor specialiștilor cu privire la utilizarea mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. În: Interdisciplinaritatea fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința Științifică Internațională. Galați
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Ex Ponto, 2000, p. 29-50. 112. Nanu L. Gimnastica ritmică. Galați: Universitatea “Dunărea de Jos”, 1999, p. 11 101. 113. Nanu L, Gogoncea D. Dansul - o formă de a transmitere a sentimentelor asupra celorlalți. În: Analele Universității „Dunărea de Jos”, Fascicula XV, Galați, 2000, p. 62-66. 114. Nanu L., Gogoncea D. Gimnastica ritmică. Galați: Fundația Universitară “Dunărea de Jos”, 2001, p. 22-84. 115. Nanu L. Curs de gimnastică. Galați: Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, p. 11 40. 116. Nanu L.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]