410 matches
-
în 17 septembrie 1868, dovedind nu doar ușurință în mînuirea abstracțiunilor, dar mai ales posedarea unei viziuni pentru a cărei conturare pretindea că nu se lăsase influențat de nimeni. Cert e că, în ultima clasă de liceu, întocmește conferința Despre fatalism, pe care o susține în fața studenților ieșeni, unde vorbește pentru prima oară de dezvoltarea „ondoliformă” a planetelor, animalelor, speciilor și națiunilor. Ideea o va relua mai tîrziu în volumul Teoria ondulațiunii universale. Fiind deja copt pentru eforturi intelectuale de lungă
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
arată talentul de orator în cursul conferințelor pe care le ține în fața lui colegilor lui Iacob Negruzzi și Maiorescu; 2) este numit (tot în 1873) profesor universitar, la Catedra de Drept Civil a Universității din Iași; 3) își publică Teoria fatalismului (1877) și Încercări de metafizică (1880), mai întîi în română (în revista „Convorbiri literare”), apoi în franceză și germană; 4) intră în politică, candidînd din partea unei facțiuni liberale locale și devenind, grație artei sale retorice, deputat în Parlamentul de la București
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
luptă cu naturelul, pentru a-l face să răspundă unor cerințe sociale pe care părinții vremii le socot imuabile. Lumea atât de schimbătoare nu se teme, nicidecum, că roadele pedagogiei de azi se vor coace într-o altfel de societate. Fatalismul e atotstăpânitor, și pentru cei cărora le convine, și pentru cei care înghit în sec. Nimeni, însă, nu și-ar pune speranțele în copil, dacă viața nu i-a surâs. Nu și le pune nici Caragiale, nesalvând pe nimeni din
Caragiale și copiii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4588_a_5913]
-
și formatorii lanțului uman duc o luptă pierdută cu logica financiară tot mai relevantă în ultimii ani. Și totuși: „Din punct de vedere politic, tot ce mai poate face un adept al socio-liberalismului este să-și amintească de faptul că fatalismul este încă un tip de capcană și că există mai multe feluri de-a fi naiv”. O reflecție de altfel deloc naivă asupra rolului statului astăzi („Dacă pierderile companiilor private tot sunt transferate la nivelul unor comunităț i care și-
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4594_a_5919]
-
am și uitat de el” (125). Oamenii Kabulului rătăcesc precum niște spectre sub cnutul talibanilor, îmbrânciți, ca o turmă, în staulul rezervat lor de ulemale isterice. Singura soluție existențială este pasivismul, întoarcerea spre și în sine sau cei foarte apropiați, fatalismul oriental. Așa cum spune inspirat Mussarat: „Ia lucrurile așa cum sunt ele, nu dramatiza, nu le ignora; nu tu ești cel care îți conduci barca, ci cursul destinului tău. ... A trăi înseamnă, în primul rând, să fii pregătit că cerul poate să
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
Holzfällen (Tăietorii de lemne) (1984) și Auslöschung (Dispariție) (1986) - se află ca protagonist un Geistesmensch, un intelectual de formație științifică ori artistică, în jurul căruia se construiește perspectiva operei. Inși izolați, refuzând comunicarea cu semenii, ei se autocondamnă la neputință și fatalism prin bizareria comportamentului lor. Un savant se consideră în felul său și Reger, eroul romanului Alte Meister (Vechi maeștri) (1985); Premiul Médicis pentru versiunea franceză, 1988), umanistul care nu se poate gândi la foiletoanele sale muzicale destinate ziarului londonez ,Times
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
mai mult omul de care s-a rupt îi alimentează eliberarea, binecuvîntîndu-i-o". Firește, magistrul la care se face referință în text este Nae Ionescu. Tot înainte de căderea comunismului sînt scrise și textele din cea de-a doua secțiune a cărții Fatalism sau realism?. În multe dintre ele autorul glosează pe marginea personalităților distincte ale celor doi Caragiale (Ion Luca, respectiv Mateiu), indiscutabil doi dintre autorii săi preferați în epocă. Prin modul în care abordează personalitățile și operele celor doi scriitori, tată
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
Unirea Basarabiei cu România (temă inadmisibilă pentru cenzură), ca eveniment pozitiv. Nu se știe de ea în satul Ciutura. Istoria, conotată întotdeauna negativ, este sinonimul profan al Timpului necruțător. ,Vremea trece, vremea vine" - se tânguie eminescian țăranul lui Ion Druță. Fatalismul țărănesc este rezumabil într-o frază de filosofie populară: ,hai, fie cum o fi, că frumos tot n-o să fie..." Ceea ce frapează și încântă în roman sunt marile deschideri spațiale și temporale. Câmpia Sorocii, centrul universului rural, respiră cosmic, prin
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
interese străine, mita, corupția; include însă copios prostia, dezinformarea, tembelismul, necunoașterea realităților dar și o incultură crasă. Nu sunt o adeptă a teoriei „conspirațiilor” prin care, practic, se poate explica orice și oricând. Teoria asta , cu o mare doză de fatalism, exclude de la sine răspunderea pentru orice nenorocire care s-ar abate asupra unei națiuni, asupra destinului ei. Exclude folosirea oricăror mijloace de împotrivire sub cele mai simpliste și comode „motivații” ,exclude lupta pentru apărarea intereselor naționale chiar și prin asumarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
cuvinte, nu separarea elementelor sintezei duce națiunea română spre dispariție ci tocmai alăturarea unora dintre aceste elemente într-o combinație toxică periculoasă care, parafrazând o cugetare a lui Mihail Ralea, include dezbinarea de sorginte dacică, orgoliul delirant de sorginte latină, fatalismul de sorginte slavă, corupția de sorginte bizantină și conservatorismul inept de sorginte otomană. Toate circumscrise de tradițiile antropologice autoritaritariste și egalitariste în care s-au adunat. Românii nu sunt numai asta dar sunt și asta iar asta este pe punctul
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
sine stătătoare, dar și programe de traduceri din clasici (vezi colecția Liberty Fund), think-tanks, dezbateri media și, mai ales, politici publice. Acest dinamism omniprezent în Statele Unite ale Americii se hrănește dintr-o cultură antreprenorială extraordinară, din simțul inițiativei, din refuzul fatalismului istoric, dar și dintr-o prosperitate materială inexistentă în estul european. Este interesant să observi numărul mare de tineri occidentali fascinați de valorile tradiției. A fi modern sub raport tehnologic nu înseamnă să uiți frumusețea spiritualității creștine, importanța familiei, relația
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
astăzi vehemență și dezgustul sau pentru societatea demagogica și coruptă în care trăia. Într-un articol tipărit în ziarul “Timpul” în 1878, Eminescu spunea: “Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine și, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieți fără bucurie și fără tihna”. Am putea spune același lucru și astăzi în 2014! Eminescu s-a născut și a trăit într-o Românie în care geniul, chiar dacă era evident, nu era
DIN NOU DESPRE EMINESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363752_a_365081]
-
de manipulare, extrem de frecvente în cazul canalelor media comerciale, dar prezentă, încă, și în cazul celor rămase, teoretic, sub control etatizat. Propriile canale de comunicare media ale Bisericii constituie o bună soluție misionară. Este singura, de fapt, care poate contrazice fatalismul unor autori, precum Mirel Bănică: „Orice antenă de televiziune prin satelit din satele românești reprezintă în viitor un practicant ortodox... mai puțin” - afirma el, foarte recent. Tocmai pentru trezirea spirituală, pentru înmulțirea creștinilor cu fapta, și nu cu numele, Patriarhia
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
Această lege fundamentală a islamului exprimă caracterul teologic rigid al acestei religii, atât de controversată în urma evenimentelor din ultimii douăzeci de ani. Impusă popoarelor cucerite și trecute cu forța la islamism, doctrina religioasă musulmană - timp de peste douăsprezece secole - a creat fatalismul acestora, fără concesii în raport cu existența. Un rău foarte mare al Islamului este admiterea poligamiei, ușurința divorțului, în general inferioritatea femeii și instituirea sclaviei. Acest mod de gândire, impus prin forța armelor, este specific doctrinei religioase islamice care nu are ca
CREŞTINISMUL, IUDAISMUL, ISLAMISMUL – RELIGII MONOTEISTE. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349292_a_350621]
-
unui istorii circulare și lipsită de dinamism. Două sunt cauzele care explică viziunea vechilor greci asupra istoriei: a) Lipsa lor de libertate interioară, lucru care decurge din supunerea fără crâcnire în fața destinului inexorabil (moira). Această atitudine a alimentat din plin fatalismul timpuriu, iar mai apoi scepticismul și resemnarea stoică. (N.B.Creștinismul a fost acela care a inoculat dinamism și libertate în filosofiile despre istorie!) b) Prevalarea celebrei forme eline asupra conținutului. De-abia vechii evrei, acest popor aspru și hărțuit de
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
de-a drepturile omului, cînd nu fac decît să mă țină într-o sclavie cît mai adîncă. M-am săturat de toată ipocrizia și fățărnicia în care ne simțim confortabil !!! Sau poate că m-am săturat de deruta și de fatalismul unei turme lipsite de personalitate, care acceptă să trăiască de azi pe mîine și rabdă oricîtă obidă. Nu suntem nici pe departe atata de minunați pe cît ne-ar plăcea nouă să credem. Sfințenia ne este încă și mai străină
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
umane , atât pe scara rezistenței practice cât și în perspectiva perspicacității dialectice. Sfântul Grigore accentuează că există împrejurări în care cuvântul uman se găsește în neputință. După aprecierea lui, aceasta nu trebuie să constituie cauza suspendării eforturilor și supunerii unui fatalism. Este mai de preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... „Filozofarea” ca filantropie, smerenie
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
umane , atât pe scara rezistenței practice cât și în perspectiva perspicacității dialectice. Sfântul Grigore accentuează că există împrejurări în care cuvântul uman se găsește în neputință. După aprecierea lui, aceasta nu trebuie să constituie cauza suspendării eforturilor și supunerii unui fatalism. Este mai de preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... În altă ordine de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
forța oarbă a celui mai tare. Basarabia a rămas în continuare și este și astăzi, o rană vie în trupul țării noastre. Începând din 1875 traduce și adnotează legi, practică avocatura, publică în Convorbiri literare prima sa lucrare filosofică, Teoria fatalismului, studiu ce apare în 1877 și în limba franceză, la Bruxelles, apoi Teoria ondulației universale (1877), Încercări de metafizică (1878). Ultima lucrare a fost tradusă în 1880 în limba franceză la Bruxelles, cu titlul definitiv Introducere în metafizică. Filozof de
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
trecere spre concepția marxistă. Operele sale filosofice principale, publicate în timpul vieții sau postum, au apărut atât în românește cât și în franceză, mai toate bucurându-se de prefețe sau recenzii elogioase ale unor mari gânditori români și străini. Astfel, Teoria fatalismului, apărută în românește în anii 1875-1876, va fi tradusă în limba franceză de D. Rosetti-Tescanu, cu o prefață de L. Buchner, va apărea la Paris în 1895; Originea speciilor, apărută în Convorbiri literare în anul 1877, va fi tipărită în
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
indiferent cum era concepută, ca o forță oarbă, inconștientă, ori ca o forța conștientă naturală sau supranaturală. În concepția sa asupra determinismului se manifestă clar două tendințe: pe de o parte combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de altă parte repudiază “fatalismul religios”, predeterminarea. Împortriva teoriei liberului arbitru, Conta afirmă că toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile “fatale“ care exclud întâmplarea și libertatea voinței; fatalismului religios îi opune o concepție ce admite într-o oarecare măsură libertatea de acțiune a omului
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
clar două tendințe: pe de o parte combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de altă parte repudiază “fatalismul religios”, predeterminarea. Împortriva teoriei liberului arbitru, Conta afirmă că toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile “fatale“ care exclud întâmplarea și libertatea voinței; fatalismului religios îi opune o concepție ce admite într-o oarecare măsură libertatea de acțiune a omului, bazată pe cunoașterea cauzalității problemelor. Fiind împotriva indeterminismului, Conta relevă de la început legitatea fenomenelor lumii, afirmând că toate fenomenele de care se ocupă științele
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
fi adus argumente convingătoare în sprijinul determinismului social. Deoarece nu s-a preocupat de specificul legii societății și a conceput necesitatea ca un lanț neântrerupt de cauze și efecte, Conta a ajuns inevitabil la un determinism metafizic, denumit de el, fatalism. În concepția sa, fatalism înseamnă o necesitate absolută în fața căreia voința omului este neputincioasă, fiindu-i subordonată complet. Filozofia materialist dialectică a folosit termenii obiectiv, obiectivitate, care exprimă mult mai precis însușirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
în sprijinul determinismului social. Deoarece nu s-a preocupat de specificul legii societății și a conceput necesitatea ca un lanț neântrerupt de cauze și efecte, Conta a ajuns inevitabil la un determinism metafizic, denumit de el, fatalism. În concepția sa, fatalism înseamnă o necesitate absolută în fața căreia voința omului este neputincioasă, fiindu-i subordonată complet. Filozofia materialist dialectică a folosit termenii obiectiv, obiectivitate, care exprimă mult mai precis însușirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a nu putea fi desființate
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
voința omului este neputincioasă, fiindu-i subordonată complet. Filozofia materialist dialectică a folosit termenii obiectiv, obiectivitate, care exprimă mult mai precis însușirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a nu putea fi desființate sau modificate de oameni. Termenul de fatalism utilizat de Conta se apropie foarte mult de obiectivitate, obiectivism; el păstrează însă o anumită nuanță metafizică imprimată de caracterul filozofiei materialiste, care l-a consacrat. Noțiunea de legi fatale se opune, în concepția lui liberului arbitru. Categoria de lege
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]