176 matches
-
a dușmanului - în speță german), comunitarismului, loialității, cinstei, sincerității, egalității, muncii libere și libertății responsabile. Între colectivismul orb - propus de nazism dar și de comunism - și consumerismul frivol - propus de capitalismul transatlantic, între înregimentarea forțată și concurența exclusivă, între supunerea fatalistă și libertatea arbitrară, între melancolia egalitarismului fără identitate și alienarea individualismului fără compasiune, a fost preferat personalismul solidar; respectiv ordinea unor oameni liberi, conștienți de caracterul indivizibil al securității și prosperității lor, convinși că libertatea fără securitate este în pericol
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
și plină de semnificații, intenționat, fiindcă, presupunând că nu am înțeles mesajul cărții și voi greși la rândul meu, exact numele meu ar putea fi subiectul următoarei povești despre rătăcirile marcate de triumful răului. Un teribil avertisment, însă autoarea, deloc fatalistă, spre marea ei laudă, ne spune și cum putem ieși de sub acest, aparent implacabil, blestem, așa cum a ieșit și acel tânăr admirabil, temporar fragilizat și sufletește traumatizat de participările la război unde își pierduse, printre altele, și pe cel mai
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
aprinde farurile asupra contextului, tot thanatic rămâne: “mă împrietenesc cu moartea și asta pentru că umbra s-a retras din tine ca un nor și ai plecat și ai plecat și ai plecat” (pentru atunci) Retragere permanentă în sine, de sorginte fatalistă, poezia lui TD este de o mare tristețe, sensul poetic este suferința, durerea, ermetizate în sine și traversând biografic textele. De la copilărie la tinerețe și maturitate, tablourile și nostalgiile au un tonus blocat în meditația singurătății și a morții, supunându
CRISTINA ŞTEFAN (ÎN LIRA21), DESPRE CARTEA AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340184_a_341513]
-
Amneris se bucura de fiecare doză de aer ca și cum ar fi fost ultima și într-un fel chiar ar fi putut fi, căci ziua următoare nu promitea nimic bun. Revenirea fizioterapistului era iminentă și ea îl aștepta cu o nerăbdare fatalistă, așa cum aștepți o confruntare teribilă cu un adversar pe care nu-l poți evita. Spera să iasă vie și din atentatul acela ce urma să aibă loc, dar suferințele îndurate în ultimele douăzeci și patru de ore o secătuiseră de puteri. Se
CONDAMNARE ( CONTINUARE-FRAGMENT 19) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375666_a_376995]
-
pe rațiune și pe fapte. Ar fi fost curios să vedem demonstrată această teorie pe rațiuni pozitiviste de către d. Conta, în cartea sa despre fatalism. Sânt mistere în organismul fizic, sânt mistere în legile morale pe cari, poate, numai școala fatalistă le-ar putea legitima și ne-ar putea spune de ce lângă mândrul stejar crește păcătoasa răchită și lângă caracterul nobil trăiesc caractere servile... De ce?... Fatalism! Este o cestiune pe care, cu mai multă competență acum, și cu experiență personală, ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau mai miciă a unei populații școlare neomogene (cum este clasa de eleviă. Deci, în principiu de acord cu aceste determinări conceptuale și cu analiza pertinentă a diverselor interpretări și atitudini conturate de-a lungul timpului în raport cu acest fenomen (interpretarea fatalistă care pune rămânerea în urmă la învățătură pe seama unor cauze generice și psihologice - interpretarea de tip „lanțul slă biciunilor” ce constă în a arunca vina pe alții - de ex., pe cadrele didactice din gimnaziu, acestea pe învățători și educatori, iar
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație și miraculos, când robit amănuntelor anecdotice sau chiar prozaice (liste de prețuri sau „catastișele” cioclilor), narează savuros, într-un stil mai limpede decât Zilot Românul. El descoperă dialectica fatalistă, vag orientală, bazată pe ciclicitatea faptelor istorice - idee iluministă, îmbinată cu moralismul din Eclesiarh. Spațiul cronicii este sud-estul european, teatru de război a trei imperii. D.E. face portretul unor comandanți, dă amănunte strategice și pitorești despre mișcările de trupe și
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
6,58, altfel spus o înclinație spre polul liberului arbitru, diferența între urban și rural fiind foarte mică (media în urban este de 6, 83). De asemenea diferențele între diferitele regiuni ale României sunt nesemnificative. Femeile tind să fie mai fataliste decât bărbații, iar sentimentul controlului asupra propriei vieți crește odată cu educația și venitul și scade cu vârsta. Ruralul românesc este așadar mai orientat spre polul modernist în ce privește unul din indicii psihosociali cei mai importanți ai modernității respingerea fatalismului. Modernitatea gospodăriei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
face o comparație). Prelucrarea rezultatelor a demonstrat că, legat de cea mai mare parte a atitudinilor și comportamentelor, opinia în cele două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul că acceptă și doresc schimbarea, acționează mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aduce cu sine percepția că problemele satului nu țin de exterior, ci se pot remedia prin forțele proprii ale comunității. Precum și opinia că predomină problemele ce sunt rezolvabile, cu alte cuvinte, o identificare mai puternică determină o atitudine mai puțin fatalistă în această problemă. Problemele celor două sate au fost inventariate cu ajutorul întrebării " Care credeți că este cea mai importantă problemă a satului în care locuiți?" Concret, problemele cu care se confruntă Tălmăcelul sunt 37: * Apa potabilă 35,2%; * Probleme de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
doilea război mondial au generat o clasificare a oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul pe viitor și acțiune, preferă individualitatea; - categoria a doua este fatalistă, pune accentul pe trecut și pe prezent, pasivă, preferă colectivismul. Primul set de caracteristici ar descrie orientările motivaționale și valorice ale celor din clasa mijlocie din Occident, iar cel de-al doilea este asociat clasei muncitorilor manuali. Mai mult, clasa
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
morale precum altruismul și responsabilitatea față de viața de acum În relație cu doctrina abandonării sinelui pentru viața de apoi53. În perioada de Început a scrierilor sale, Moldovan era preocupat și Îngrijorat de rolul negativ al Bisericii În perpetuarea unei viziuni fataliste asupra sănătății și igienei În zonele rurale. El considera În continuare Biserica un inamic puternic al științei și progresului. Mai târziu, Moldovan și-a dat seama de valoarea strategică a folosirii autorității Bisericii, mai ales În zonele rurale, și a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
culturi de bloc comunist, care reprezintă deci efectele culturale ale socialismului real asupra societăților central și est-europene, se caracterizează prin: orientare predominantă către sfera vieții private în defavoarea celei publice, orientare către trecut, în defavoarea viitorului, orientare înspre o atitudine mai degrabă fatalistă, în defavoarea încrederii în puterea acțională a individului, orientare către utilitate în defavoarea adevărului. Piotr Sztompka plasează această cultură de bloc la un nivel intermediar între culturile naționale și cele globale, apreciind că efectul ei asupra proceselor de schimbare este profund negativ
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se adaugă inconsistența asumării valorilor și a culturii politice democratice; soluțiile mesianice promovate de carlism, dar și de regimurile legionar și antonescian, care au coincis cu aruncarea peste bord, fără o rezistență semnificativă a instituțiilor și a culturii democratice; resemnarea fatalistă în fața ideii „necesității“ dictaturii în vremuri de restriște (să notăm că înainte de a „beneficia“ de „necesitatea“ comunismului am experimentat „necesitatea“ regimurilor autoritare, idee ce a fost îmbrățișată în devălmășie atât de elitele politice, cât și de cele intelectuale și spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi satisfăcute, el se încumetă totuși să întreprindă o „încercare de caracterizare psihologică”, folosind observațiile proprii, dar și istoria (adică tot o sursă culturală). După opinia lui, psihologia poporului român se situează echidistant „între voluntarismul activist al Apusului și pasivitatea fatalistă a Orientului”. Influențele venite din ambele părți „s-au topit formând o sinteză nouă, de echilibru”, numită adaptabilitate. Aici sunt descoperite principalele trăsături definitorii, prin acest echilibru „ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de aceea a Apusului”. Dezvoltând ideea
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
cărților sunt singurele modalități de supraviețuire. Dacă anterior evocarea trecutului era un pretext pentru retrăirea unor sentimente de jubilație, în Așa a fost să fie... rememorarea evenimentelor care au pecetluit destinul familiei Stanca atinge registrul tragicului. Dincolo de o anume viziune fatalistă, ceea ce se reține este imaginea unei vieți guvernate de echilibru sufletesc și de un admirabil stoicism. SCRIERI: Giuseppe Verdi, București, 1959; Ciprian Porumbescu, Cluj-Napoca, 1975; Fragmentarium clujean, Cluj-Napoca, 1987; Așa a fost să fie..., Cluj-Napoca, 1994; Printr-un tunel (corespondență
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
este aleasă, În mod firesc, ca o continuitate a vieții empirice, care Îmi apare Însă ca un act de trecere Într-un alt registru. Ea răspunde aspirațiilor persoanei umane absolut. Revenind la destin, Îl putem acum separa de natura sa fatalistă care accentuează ideea de Închidere. Destinul de aici poate fi continuat dincolo. Ceea ce aici este viu și perisabil, va deveni dincolo, sau va continua să fie, viu și etern. Iată că problema destinului ne Întoarce la problema timpului, așa cum au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
surprindă sensuri mai adânci, privitoare la transformări istorice și de conștiință, schimbări de mentalitate. Mai cu seamă eseurile publicate în revista „Contrafort” și adunate în volumul Bunul simț impun în primul rând o conștiință dramatică. Disocierea rece, sceptică, uneori chiar fatalistă, atroce, conjugată cu ardența nevoii de repere călăuzitoare și orizonturi deschise, individualizează și reflecțiile de aici. Spirit sagace, Ț. este dublat în poezie de un vizionar vibrând la pragul limită al trăirii. Versurile din Cămașa lui Nessos aparțin unui autor
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
cutie de plastic, căpătaseră și ele același gust sălciu (deși culorile erau încă diferite), pufarinele erau acum otova, alb-căcănii și cu același gust de grâu fiert. „Asta e”, „ca la noi, la nimenea”, „așa e soarta noastră”... O nesfârșită așteptare fatalistă, răbdătoare, pasivă a unei pomeni de la un „tătuc” omnipotent, abstract - partidul-stat, reflexivul impersonal „se” („Ce se dă aici?”). Capacitatea îndelung antrenată de a îndura oricât. Foarte mulți erau bucuroși că sunt împreună, iar azi regretă „cozile de altădată”. După 1989
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe Pământ există o astfel de percepție a timpului și în legătură cu ritmurile bionaturale - chiar ceasul atomic plasat pe o orbită în afara Pământului dă diferențe față de valorile de pe Terra. Eu le recomand pacienților să părăsească consternarea neputincioasă, decursă dintr-o înțelegere fatalistă a viitorului de tipul „ce ți-e scris în frunte ți-e pus” sau a complexului lui Oedip, și să-l perceapă ca „sosit și prezent”. Noi trăim, de fapt, numai în viitor: prezentul zilei de azi este viitorul zilei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să încerci să înțelegi, adică să proiectezi empatic și demonstrativ experiențe ale tale sau ale altora asupra unei lumi care se relevă cu forța evidenței. În fața evidenței, nu poți nici să ridici din umeri și cu o nonșalanță dezarmantă și fatalistă să spui „asta este”, nici să te aventurezi singular și sisific în repararea lumii și nici să evadezi într-un alt tărâm, unde speri că s-ar răspunde mai bine propriilor chestionări și dorințe. Cunoașterea despre universitate o face să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de V. Marinescu este una radicală: „societatea românească este o societate profund «patriarhală»”. Sancțiunea este pe cât de radicală, pe atât de asertivă: parcă am fi prinși într-un blocaj social fără ieșire, în care femeile au un destin al supunerii fataliste, iar bărbații unul al afirmării neîngrădite. Am îndoieli serioase că o perspectivă „sensibilă la gen” generează neapărat o astfel de concluzie, așa cum ne lasă autoarea să înțelegem, întrucât multe alte lucrări m-au convins de contrariu (cf. Maria Bucur, Mihaela
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vorbea astfel, călcînd în picioare - cu piciorul său viu și cu piciorul său mort - sextantul, pe fața tăcută și încremenită a lui Fedallah se zugrăvi un rînjet de triumf ce-l viza pe Ahab, dar și o umbră de deznădejde fatalistă, ce-l viza pe el însuși. Se ridică neobservat și se depărtă tiptil; între timp, marinarii, îngroziți de înfățișarea căpitanului lor, se strînseseră roată la teuga, pînă cînd Ahab le strigă, plimbîndu-se tulburat pe punte: Ă Brațați vergile! Cîrma în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru ca În Nopțile din Iunie el să apară În toată vigoarea sa. Petru Dumitriu a dobândit acest succes cunoscând mereu mai adânc realitatea, Îndrumat de Învățătura partidului. Dacă În Vânătoarea de lupi se mai simte pe alocuri atmosfera neguroasă, bolnăviocioasă, fatalistă din Dușmănie, În Nopțile din Iunie autorul a făcut noi pași pentru lichidarea acestei viziuni: apare dârzenia În luptă, claritatea scopului, Încrederea În victorie, bucuria pentru succesele țărănimii muncitoare În lupta Împotriva chiaburilor, apar mugurii vieții noi la sate. Când
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela), de „măiastra cu trupușoru-n fum” (Măiastra) ori de Elisafta. Ivită din nou, certitudinea dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul „se visează nemuritor” (Veniți, adieri) sau „tânăr, iluminat, fericit” (Descrescendo). Concomitent, se produce o erupție a religiozității, căci sublimul naturii este interpretat ca „o gură de rai”, adică adeverire
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]