179 matches
-
asemenea, o oarecare ierarhie a valorilor și un cult al elitei, bazat, aș spune, pe un tainic principiu ontologic, sau, mai degrabă, "teologic". Spiritul indian, atît de profund în cugetarea sa, era cu neputință să nu surprindă acest aspect mecanicist, fatalist, al vieții terestre. Pentru el, totul e într-o înlănțuire cauzală perfectă, într-un determinism de fier. Întreruperea unui astfel de lanț cauzal e ținta supremă a înțeleptului. Dacă existența actuală, ea însăși, e consecința unei acțiuni dintr-o viață
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
D-sa nu voiește a le pătrunde înțelesul și astfel se crede că ele i se vor accentua hotărâtor la prezentarea proiectului de lege a instrucțiunii. Pretutindeni nu se vorbește decât de Scrisoarea unui ministru. Unii râd, alții sânt indignați; fataliștii spun că aceasta nu mai este "teoria ondulațiunii", ci practica poticnirii; pozitiviștii studiază lucrul d-aproape și descopăr la fiecare din edițiile Scrisorii ciudățenii nouă; optimiștii aplaudă farsa, pesimiștii șuieră victima ei principală - în sfârșit un adevărat scandal... Cine până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adânc.) Transcendența afirmată de filosoful creștin contemporan este lăuntrică, dar, totodată, ea este și "în afară". Cum ar putea fi altfel, atâta vreme cât, ieșind din sine întru comunitatea persoanelor, persoana se reface pe sine, ca în-sine? Acest personalism pare a fi fatalist, dar omul nu se află sub fatalitate, ci este liber, adică pornit, fără constrângere, către autocreație. Libertatea nu este nici absoluta independență (dezlegare de orice), nici condamnare; este "libertatea sub limite", contextuală, legată de o persoană determinată. Fără libertate, omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în posibilitatea de a-și onora programul existențial: "libertatea este, după Mounier, în același timp, condiție esențială și rezultat al umanizării"300. Libertatea este conceptul care, prin înțelesul conferit de Em. Mounier, distinge reconstrucția filosofică a acestuia de un model fatalist. C. Rădulescu-Motru concepe libertatea ca formă a muncii, ca activitate a personalității. Constrânsă, munca nu poate fi creatoare; dimpotrivă, munca liberă a vocațiilor aduce și impune noul în tehnica muncii și, în ultimă instanță, în cultură. Nici la filosoful român
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adaptare adecvată la realitate; b) atitudinea de resemnare, de dezinteres față de soarta proprie, o manifestă de obicei bolnavii cu o stare depresivă mai mult sau mai puțin exprimată dar și alți bolnavi ale căror concepții psihofizice sau religioase cu iz fatalist îi predispun la astfel de reacții, vecine cu starea de “indiferentism” (proprie în special misticilor); c) atitudinea de refugiu în boală, generată de beneficiul secundar pe care îl au unii bolnavi cu probleme existențiale serioase (Moron) sunt bolnavi hiperconștiincioși; ori
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pot avea decît o bună reprezentare a mediului care a trecut și nu a aceluia în care ei trăiesc. Subliniind relația subtilă de continuitate ce se realizează între mediasfere (l'encastrement des médiasphères), R. Debray se distanțează de un discurs fatalist ce ar considera suportul tehnic drept un "rău necesar". Deși își construiește o perspectivă teoretică prin contrast progresiv cu pozițiile lui Jean Baudrillard, Paul Virilio, Lucian Sfez, Régis Debray, Pierre Levy Bernard Miège recunoaște specificul propriu informațional și comunicațional al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de agricultor; * principalul venit este pensia de la stat; * fac parte din gospodării de subzistență (nu vând nimic din produsele obținute în gospodăria proprie); * nu au locuit niciodată la oraș; * se consideră mai degrabă săraci; * au un consum mediatic scăzut; * sunt fataliști (consideră că nu pot schimba ceea ce le este scris); * au o atitudine de evitare a riscului; * sunt pesimiști în legătură cu viitorul; * sunt neinteresați în legătură cu viața politică; * nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în țară și în lume; * nu au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din Ludoș * preponderent femei; * cei ce fac parte din gospodării cu mai mulți membri (7-9 membri); * preponderent vârstnici (65 de ani și peste) și văduvi; * preponderent pensionari; * cei ce spun că au un trai confortabil și pot face economii; * sunt fataliști; * neinteresați de viața politică; * nu sunt la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Profilul celor ce agreează schimbarea din Tălmăcel * au vârsta cuprinsă între 26-33 de ani; * cu studii medii; * necăsătoriți; * principalele surse de venit sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... - dar de ce el, și nu altul? După toate aparențele, pentru a salva materialismul de pericolul fatalist care îl pândește în caz contrar. Reducerea lumii la o pură și simplă cauzalitate mecanică ne obligă să facem din ceea ce se întâmplă - edificarea unei lumi, dar și gestul unui asasin - simplul produs al unei mecanici pentru care - și contra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tradiționalistă a acordat câte ceva moderaților și progresiștilor, iar aceștia din urmă au acordat câte ceva dreptei tradiționaliste; astfel încât lumea academică și ministerială clerico-liberală s-a exprimat pe deplin. Subiectului liberal propus de fraza pompoasă a lui Croce i se opune cel fatalist extrapolat cu nerușinare din De Sanctis; lecturii urbane - care nu poate fi decât modernă, chiar dacă are un caracter agnostic și sociologic - i se opune cea pur scolastică a lui Pascoli și a lui D’Annunzio etc., etc. Ficțiunea, însă, este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Și deloc în mod paradoxal, valoarea umană, semnificația mai profundă a acestor drame sunt de găsit tocmai în personajele rivale revoluției, neschematice și neconvenționale, refuzând să se integreze și acceptând condamnarea. Așa, în Citadela sfărâmată, Matei Dragomirescu, tip de Narcis fatalist care profesează filosofic teoria vivere pericolosamente, dar se retrage într-o iubire-vrajă, ca în povestea medievală a lui Tristan și a Isoldei, și eșuează în suicid: „Poate nici dragostea noastră nu e făcută pentru timpurile astea”. Sculptorul Manole Crudu este
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
aduce omului o satisfacție interioară. Neliniștea spirituală, faustică, generează ideea de suicid. Dar și angoasa existențială a omului modern duce la suicid. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre cele două forme și motivații ale suicidului? Suicidul faustic este fatalist, pe când cel al omului modern este anomic, dacă avem În vedere teoria lui E. Durkheim. Înainte de a fi o manifestare morbidă, suicidul este, În primul rând, o opțiune a persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apreciază că actele suicidare sunt legate de integrarea socială, fapt care-l face să distingă patru forme de suicid: suicidul altruist, printr-un proces de suprasocializare; suicidul egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces de reglementare socială. Clasificarea și modul de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care am mai vorbit. Teoriei sociogenetice a suicidului, M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavilor, propuse de Schweisshamer, izolează următoarele cinci tipuri de personalități de bolnavi: 1) Nepăsătorul - este tipul de bolnav indiferent față de suferința sa, pe care o privește și tratează cu superficialitate, desconsiderând-o, luând lucrurile ușor. Neglijentul este în fond un fatalist putând merge până la o atitudine negativistă. Medicul trebuie să adopte față de acest tip de bolnav o atitudine autoritară, energică, încercând să-l mobilizeze pentru a putea colabora activ, în vederea vindecării. 2) Nerăbdătorul - este tipul de bolnav care privește suferința sa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
treilea ciclu, compus doar din șase piese, purcede din aceeași angoasă în fața morții. Așteptarea exasperată până la revoltă din poemul În umbra nimicului este urmată de viziunea hibernală a nonexistenței în Viziune de iarnă și Copilul gerului, alternând cu alta, oarecum fatalist împăcată, ca în Eterna chilie și Stih adormitor, aceasta repede înlocuită însă de tabloul întâlnirii cu „Îngerul morții”, terifiantul mesager al incomunicabilei taine supreme. Exigențele ideologice ale regimului comunist au făcut ca în volumul din 1974 să fie eliminate o
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
după meteor, București 1963, Uimitoarea aventură a misiunii Barsac, București, 1967; E. Maynial, Viața lui J.H. Fabre, București, 1956 (în colaborare cu Aurelia Cărăușu); Denis Diderot, Opere alese, I-II, introd. Valentin Lipatti, București, 1956-1957, Călugărița. Nepotul lui Rameau. Jacques fatalistul, București, 1963, Scrieri despre artă, București, 1967, Scrieri literare, I-II, București, 1972; Mihail Prișvin, Jen-Sen. Prăvalul, București 1957 (în colaborare cu Lucian Pop), Drumul împăratului, București, 1961 (în colaborare cu Tatiana Berindei); Al. Dumas, Contele de Monte-Cristo, I-III
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
axă a neutralizării în timp (realizările „programelor instituționale” vor fi atât de mari, încât vor înlătura cândva „patologiile” de parcurs), alta pe o axă ideologică (orice societate deschisă are propriii oponenți și inamici, propriile imperfecțiuni etc.) sau alta de tip fatalist (orice am face, nu ne putem depăși condiția hărăzită...). Astfel de abordări și multe altele diferite sau similare lor, ce sunt deja prezente la nivelul cunoașterii comune și adesea în analize teoretice sau politice care pun accentul pe decalaje diverse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mobilitatea geografică individualizează în aceeași măsură în care facilitează o permanentă îmbogățire a portofoliului de experiențe și strategii de viață. Stabilitatea este înlocuită de căutare, rolurile funcționale provoacă o perpetuă căutare a sensului vieții și a strategiilor de viață, destinului fatalist i se substituie construcția vieții care se ferește de eșec. Mobilitatea ocupațională din perioada tranziției a atins proporții structurale, în sensul că mai multe categorii ocupaționale au dispărut pentru a lăsa locul altora noi. Sigur că o astfel de transformare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aduce omului o satisfacție interioară. Neliniștea spirituală, faustică, generează ideea de suicid. Dar și angoasa existențială a omului modern duce la suicid. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre cele două forme și motivații ale suicidului? Suicidul faustic este fatalist, pe când cel al omului modern este anomic, dacă avem În vedere teoria lui E. Durkheim. Înainte de a fi o manifestare morbidă, suicidul este, În primul rând, o opțiune a persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lemn. — Tezaurul lui Saturn e creditat cu totalitatea veniturilor din Egipt și a celorlalte surplusuri care se află în evidența birourilor de fisc din provincii și la companiile de publicani care au luat în arendă colectarea anumitor impozite. Libertul ridică fatalist din umeri, ceea ce-l face pe principe să-i arunce o privire piezișă, de jos în sus. — E vina ta că nu reușești să aduni toate datele. Ianuarius se apără revoltat. — Cezare, fiscul din fiecare provincie e ca un fel
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de noi înșine. Doamne, ce ne mai place să ne fudulim. În privința aceasta am atins fără prea mari eforturi, culmea ridicolului: ne lăudăm cui vrea să ne-asculte cu înfrângerea propriului popor, prin ciuruire, sărăcire, umilire, alungare peste hotare... Și fataliști, stăm ca proasta-n răscrăcărată-n fân, de ne calcă toți în picioare, dacă nu și mai rău. Totdeauna dăm vina pe greaua moștenire a trecutului. Într-adevăr am moștenit o mulțime de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
demnitate, și nu un stat anume. Ce facem dacă el schimbă macazul? O luăm ca oile pe urmele sale? Îmi amintesc afirmația lui Andrei cu bucuria că, dacă e să fie imperiu, e bine că este cel american. În termeni fataliști, da. Însă eu cred că democrația americană nu trebuia să conducă la imperiu unic, nu trebuia să vrea imperiu, ci mai degrabă alți competitori democrați. Cinstit, eu cred că populația average (alegătorul) se bucură că trăiește în imperiul unic, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
original scriitor francez al secolului 20. La noi moravurile culturale sânt mai blânde, datorită vicisitudinilor istoriei, care au dislocat în numai un secol, în atâtea direcții disparate și de atâtea ori, conștiința omului de cultură încît l-au făcut adesea fatalist și sceptic în forul său interior și cu o filozofie a compromisului în viața exterioară. Blândețea aceasta a noastră pe care câteodată o ridicăm la rang de virtute nu e totdeauna cea mai bună armă cu care să ne putem
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să pălească; în depărtare, se auzea un cocoș. Noaptea făcea loc zorilor celei de-a patra zi din lună. Ekei nu voia să accepte, iar Hikoemon refuza să cedeze. Se blocaseră. — Ei bine, nu mai e nimic de spus, conchise fatalist Ekei. Cu posibilitățile mele limitate, se scuză Hikoemon, n-am putut ajunge la un limbaj comun cu Reverența Voastră. Cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să-l rog pe Seniorul Kanbei să-mi ia locul. — Vorbesc bucuros cu oricine, răspunse Ekei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]