1,716 matches
-
mătură mare pe umăr și striga: La baie! La baie! La baia municipală! Îngropat adînc în acest oraș uitat, în acest "oraș surd", cum spun rușii, micul Anton savura un amestec de dezgust și tandrețe, de revoltă și supunere în fața fatalității. Cunoștea atît de bine acest colț de lume dezmoștenit; în jur vedea doar oameni care, ca și părinții lui, locuiau în căsuțe prăpădite de lemn, cu o verandă unde vara se putea sta la aer, cu cîte o grădiniță răpănoasă
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
asta nu înseamnă că deșertul nu este forma spirituală de relief cea mai apropiată. în măsura în care se poate spune că România comunistă a fost un veritabil "deșert roșu" - afirmație discutabilă -, atunci el apare în romanul lui Daniel Dragomirescu doar sub semnul fatalității, al unei iminente proximități. Parțiala inadecvare dintre titlu și narațiune s-ar putea scuza doar dacă acesta ar fi un element premonitoriu pentru ultima parte a trilogiei, un fel de liant cu ce va urma. Dar până la apariția celui de-
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
o "gură rea" precum mai mulți autori munteni, nu o dată străluciți, de la Radu Popescu, cronicarul, la I. L. Caragiale și de la Tudor Arghezi la Zaharia Stancu și Eugen Barbu. Acest fel scormonitor-malițios de-a vedea lucrurile i se înfățișează drept o fatalitate a locului: "Nu poți scăpa de (...) indiscreții, cleveteală, într-o țară clevetitoare". Pe un astfel de temei e schițată un fel de filosofie literară, care, adoptînd principiul efortului continuu, indică prelucrarea materiei impure, în starea sa de maximă eterogenitate ce
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
lui militară se schimbă radical. Dacă vin nemții, austriecii și ungurii, vine pentru Remus Lunceanu și marea primejdie (Primejdia e titlul unuia din primele capitole). Incertitudinea ("Eu ce fac?") îl copleșește, deși încearcă să se refugieze în "încrederea oarbă în fatalitate" și să se lase în voia întâmplării și a necunoscutului (Opere 3, p. 21). Nu era greu pentru el să vadă amenințarea, dacă l-ar identifica nemții: "în cazul cel mai rău, m-ar considera dezertor austriac, deși nu sunt
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
gură de șarpe că moare de foame, caută pile și susținători să-l retrimită acolo unde a început să creadă că are un drept divin: la ambasade și la consulate generale. De bine, de rău, începusem să ne resemnăm cu fatalitatea Geoană (Mircea...) Chiar dacă, la intervale tot mai mici, Occidentul ne pune ba cu genunchii pe grăunțe, ba ne-o spune de la obraz (ultimul, cancelarul Schroeder) că aspirațiile noastre europene sunt apă chioară. Și atunci, de unde convingerea cvasi-generală că diplomatul-minune a
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
Lettre internationale" al cărei întemeietor era. M.I.: Nu erau mulți care știau pe atunci de această revistă în România. B.E.: Și trebuie să spun că o citeam câteodată și grație prietenului meu, Mircea Iorgulescu. Am ajuns, deci, la Sinaia unde - fatalitate! - am făcut ceva ce nu mai făcusem până atunci niciodată. Pe scurt, mărturisesc c-am vârât la iuțeală în servietă toate edițiile ,Lettre" pe care le expusese pe masă Antonin Liehm. În pauza care a urmat conferinței și înainte de a
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
enunțul sever cu jubilația privirii. Începîndu-și prematur, acum patru ani, lungul ei drum în posteritate, această operă confortabilă și complexă, spectaculoasă și profundă, va răzbuna, fără indoială, întîmplarea că omul este perisabil. Și mîhnirea că nici artistul nu poate înfrînge fatalitatea condiției sale umane.
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra lui și imaginația i se va fi tocit îndestul spre a putea expune cu drepturi depline la ,,seniori,,. Și ciclul acesta căpătase în timp aerul unei fatalități aproape cosmice. Premiile se dădeau și ele în consecință: pentru pictură, pentru sculptură, pentru grafică ș.a.m.d. și se împărțeau frățește după criterii vagi, de la cele politice și pînă la cele sentimentale. Curatorul însuși era o făptură multiplă, adică
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
Brâncuși se situează în descendența acestuia. Dacă Paciurea mai păstrează încă elemente fabulatorii, dacă încercările sale rămîn mai departe în- tr-o convenție narativă și în cadrele unui figurativism șarjat, Brâncuși țintește dezintegrarea materiei, scoaterea tridimensionalului din regimul gravitației și de sub fatalitatea oricărei arhitecturi exterioare. Ca și Paciurea, dar într-un alt timp și într-o altă perspectivă filosofică, Brâncuși recurge, în disputa sa fundamentală cu statuarul istoric, cel căruia Rodin îi sleise și ultimile puteri, la trei mari direcții conceptuale și
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
a receptorilor, o deschidere, în acest fel, practic infinită. Chiar atunci cînd își urmărește, își apreciază și își divulgă intimitățile, poeta nu iese din sfera generoasă a unor experiențe împărtășite, id est dăruite lumii de care se disociază prin pura fatalitate a individuației. Cu toate că ,scriitorii sînt păsări rare", ei nu pot a nu comunica cu substanța mediului moral ce-i cuprinde. Deoarece, după cum recunoaște autoarea, ,dacă n-ar avea gesturi comune și fiziologii comune, geniul ar rămîne singur în forța de
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
singur un tabel al discordanțelor (discurs hiperbolic, grandilocvență, șovăieli în construcție). A întrezărit lucid riscurile unei inspirații nezăgăzuite, dar nu a putut compune decât în stare de febrilitate, împins din urmă de un spiriduș al nerăbdării. Ducea cu sine o fatalitate și nu s-a derobat de la datoria, asumată nesilit de nimeni, de a fi un apostol. Fusese prevenit că traseul e spinos, dar își alesese voluntar misiunea, de a mobiliza sufletele. }elul? Satisfacerea drepturilor fundamentale ale omului, desființarea tiraniei, izbânda
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
manifestă un spirit comunitar. Departe de tipul egotistului romantic, confiscat de propriul său "caz", el se referă permanent la un fond social al ființei sale, se reclamă de la o organicitate etnic-istorică, abordată însă fără fanatism, cu o senină acceptare a fatalității: "Poporul român nu cîștigă niciodată o victorie, deși e invincibil, fiindcă i se fură roadele victoriei. Istoricește vorbind, în 1877 s-a cîștigat, la Plevna, un război, dar am ieșit cu granițele micșorate. în 1919, am participat la ospățul de la
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în primul contează interpretarea și recrearea unui sens al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în primul contează interpretarea și recrearea unui sens al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
valorificare imediată în spațiul public (sală de expoziție sau magazin de suveniruri) decît la o funcție simbolică și la o corespunzătoare utilitate liturgică. Iar faptul că printre semnatarii acestor icoane, un fel de creatori anonimi care acceptă ca pe o fatalitate a lumii de astăzi căderea în particular și degradarea prin identitate, figurează și cîțiva autori consacrați de pictură naivă și profană, spune destul de mult despre contextul estetico-moralo-spiritual în care mai funcționează acum acest străvechi și misterios amestec de meșteșug, penitență
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
prezis ne apropie - pe soția mea și pe mine, părinții lui Carlos Fuentes Lemus - de durerea pe care astăzi o înțelegem mai bine, cunoscînd și experiența atîtor prieteni ai noștri care au pierdut devreme un copil. O sumă de umbre, fatalități întrețesute și moarte, alături de cei ce au fost și de lucrurile pe care le-au lăsat, inerte, într-o cutie, într-un dulap, într-un așternut pustiu sau o pagină nescrisă. Mai presus de toate luptăm pentru a păstra căldura
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
imaterialul, esența intangibilă a unor forme recognoscibile - fructe, pietre etc., după cum folosește tocmai aceste repere ale lumii materiale pentru ca, finalmente, prin abandonul lor într-un spațiu al purei virtualități să dematerializeze culoarea însăși, a cărei substanță părea acceptată ca o fatalitate. Fascinantă și îndepărtată, austeră și senzuală, familiară și ceremonioasă, lumea Sultanei Maitec, realitatea ei ambiguă, pe jumătate aici, pe jumătate dincolo, pune chiar și sculpturile lui Ovidiu Maitec într-o altă perspectivă. Împreună, printr-un îndepărtat fond comun și, mai
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
Cei care au crezut după atentatele din Statele Unite că asta e problema americanilor au acum prilejul să mai reflecteze asupra acestui punct de vedere. Nu cred că trebuie să ne isterizăm după tragedia de la Madrid, dar nici să ridicăm a fatalitate din umeri. Trăim într-o lume expusă. Asta ar trebui să ne oblige să luăm măsuri de siguranță. De pildă întărirea controlului la graniță și supravegherea mai atentă a grupurilor cu posibil potențial terorist. Or, din acest punct de vedere
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
I. Parhon»(...) Parhon are deja o statuie. Dar Iuliu Maniu?“. Și un fenomen nu în mai mică măsură dureros: defecțiunea intelectualilor, în rîndul cărora putem adesea decela, vai, „corupție, complicitate, spirit descurcăreț fără scrupule, minciună, o teamă ascunsă și o fatalitate mai veche, aceleași structuri politice și polițienești altfel machiate, aceeași mentalitate și supunere colectivă“. Dacă faptul că, „la nivel mediu“, „omul autentic“ e pe cale de dispariție, apare dătător de speranțe, rinocerizarea elitei intelectuale (firește, cu excepții, „focuri ce ard pe
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
În altă povestire, o sută de obligațiuni CEC dispar din seif. Rodica, având acces direct asupra lor, e ținută responsabilă. La final, după ce trecuse prin drama închisorii, se dovedește că a fost nevinovată. Unda naturalistă (neputința de a te împotrivi fatalității), care străbate povestirea - numită dostoievskian Iertare sau pedeapsă? -, se pierde într-un deznodământ lacrimogen. Apar și primele semne regretabile ale unor locuri comune, care nu prea au justificare în creațiile unui prozator din zilele noastre. }iganii, de exemplu, apar ca
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
numai, un succesor în linie dreaptă al unor autori precum Urmuz, Caragiale, Eugen Ionescu (nădăjduiesc să n-ai nimic împotriva perspectivei mele!), te invit la un dialog asupra comicului. Pentru început: cum îți explici umoarea negativă (tristețe, angoasă, simțământ al fatalității, criză morală) ce nu o dată se manifestă în ființa creatorilor percepuți drept comici? Funambuli ai verbului, aceștia par a suferi de un rău ce le-ar contrazice, bizar, vocația. Cum așa? - Dragul meu interlocutor, dacă aș putea să-mi însușesc
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
meseriași, comercianți sau intelectuali bovarici, are ca particularitate generică neputința de a comunica, mutual sau personal. Sunt făpturi infraumane, chinuite ori strivite de gândirea care le îndepărtează de existență. Premisa tematică și teoretică a autorului este aceea că există o fatalitate a complicației și doar o aparență a simplității umane. Mediul umil, ales pentru demonstrație, devine, în acest fel, polemic într-un mod aproape ostentativ. Oamenii de prisos, roși de idealuri nu doar nerealizate, dar și nelămurite, niște îngândurate firi involuntare
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
dar nu mă pot hotărî să devin „Înțelept”. Spună orcine vrea că perorația lui G. Călinescu, dintr-o cronică (a mizantropului, dar a mai ales a optimistului), nu bate aerisitor prin textul palerian! Concluzia: „nu se poate fără, politica e fatalitate”. „Modelul cel mai Înalt de politician a fost și a rămas cel deschis de Machiavelli. Amintiți-vă ce carieră a făcut Principele. Carol Quintul ținea cartea pe noptieră. Henric al III-lea o ducea mereu cu el. Richelieu o consulta
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
ea. Și-apoi dacă spui povestea asta unui călugăr, ea are valoare de confesiune, ceea ce Înseamnă că moralmente vorbind, tu ai făcut deja o alegere care nu este În favoarea sentimentelor tale profunde. Personajul de când se naște trăiește În umbra unei fatalități, iar sora lui va funcționa ca un fel de mamă, ceea ce duce la o poveste mult mai veche și mult mai frumoasă. Chiar și după ce am revăzut scena de câteva ori, nici În acest moment nu pot spune cu siguranță
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
să adaptezi), atunci acea bună practică face diferența. Știm cu toți - conform « Piramidei Accidentelor », orice mică eroare poartă cu sine riscul de a deveni accident ușor, accidentul ușor - de a deveni accident grav, iar 30 de accidente grave înseamnă o fatalitate. Iată, deci, ca orice gest de bună practică înseamnă salvarea unei vieți. Inițiativa Renania, de a împărtăși toate aceste bune practici și a crea un teritoriu de dialog între toți actorii industriei de safety este o idee extraordinară care ne-
RENANIA ACADEMY SAFETY FORUM – la Zalau, Timisoara si Galati in luna MAI [Corola-blog/BlogPost/93802_a_95094]