199 matches
-
substrat cultural): "Ce frumoasă este viața, când te-apucă dimineața" (Cancan); Șocul nostru cel de toate zilele" (Cancan); prin structuri livrești, de o ironie spumoasă: ,,Pupat Piața Dependenței" (Academia Cațavencu). Sunt "mărci" prin care "subiectul"/ publicația mențin tipul de relație fatică, indiferent de conținutul mesajului, evită anonimatul - expresie a incapacității (umane, instituționale) de a interacționa fie la nivel informațional - cu referire expresă la informația principală, după Schneider și Esslinger (v. Schneider Wolf, Esslinger Detlef, Die Uberschrift, 1993), fie la nivelul relației
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
informațional - cu referire expresă la informația principală, după Schneider și Esslinger (v. Schneider Wolf, Esslinger Detlef, Die Uberschrift, 1993), fie la nivelul relației de interdependență între text și titlul acestuia; 2) la nivelul comunicării individuale. Numeroase sunt situațiile când funcția fatică poate deveni marca unui tip de comunicare ce a pierdut orice legătură cu dimensiunea informațională, mai ales în mass-media: politicianul având o conștiință acută a lipsei de orientare "ocupă" spațiul unei emisiuni de televiziune/ radio pentru a nu pierde relația
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
literare de diferite specii și genuri (literatură, istorie, muzicologie și muzică, filme, sculptură, pictură); b) citate propriu-zise din speciile amintite; c. cuvinte "celebre" aparținând unor personalități din domeniul vast al culturii. Toate aceste formule este necesar să fie atribuite funcției fatice considerată de profesorul ieșean,,funcție suplimentară" a limbajului, în textul jurnalistic: Ținând seama "chiar în mod empiric, de tipologia cititorului (care, din perspectiva teoeriei receptării, poate fi de la "pasiv" până la "cooperant", cu nuanțele "model" și "ideal", de formație "enciclopedică"), jurnalistul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Babel pașnic"; "Turnul Babel la gurile Dunării"; "Târgul de carte de la Frankfurt - Pamuk Cuceritorul"; "Lupul singuratic"; "Ascult teatru, deci exist!"; "Zguduit sunt, Doamne, zguduit"; "Mândria lui Becali si prejudecata mea"; "Replică și prejudecată"; "Săptămâna Albă"; Înlocuim hoții cu proștii?" Funcția fatică identifică modele și în domeniul sănatății: "Arta pentru viață", proiectul care alină bolnavii" (Manager.ro); "Mit fisurat: Ananasul nu topește celulita" (Manager.ro); "Monster Bevertage, al doilea proces legat de decesul unui consumator" (Manager.ro); "Ministerul Sănătății: Salariile medicilor nu
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
alină bolnavii" (Manager.ro); "Mit fisurat: Ananasul nu topește celulita" (Manager.ro); "Monster Bevertage, al doilea proces legat de decesul unui consumator" (Manager.ro); "Ministerul Sănătății: Salariile medicilor nu cresc în acest an. Colegiul medicilor: Declanșăm proteste" (Manager.ro). Enunțurile fatice se dezvoltă pe fundamentele patrimoniului universal de cultură: Mama" lui Harry Potter, JK Rowling, a publicat primul roman polițist" (Jurnalul Național) etc. Literatura de specialitate admite numeroase situații de comunicare aflate sub incidența funcției fatice prin formule ritualizate, dialoguri care
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Declanșăm proteste" (Manager.ro). Enunțurile fatice se dezvoltă pe fundamentele patrimoniului universal de cultură: Mama" lui Harry Potter, JK Rowling, a publicat primul roman polițist" (Jurnalul Național) etc. Literatura de specialitate admite numeroase situații de comunicare aflate sub incidența funcției fatice prin formule ritualizate, dialoguri care au rolul de a prelungi conversația, prin stabilirea unor legături sociale și afective, prin funcția reflexivă a mesajului - cu pronunțate efecte la nivelul pragmatic al comunicării etc. I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
au rolul de a prelungi conversația, prin stabilirea unor legături sociale și afective, prin funcția reflexivă a mesajului - cu pronunțate efecte la nivelul pragmatic al comunicării etc. I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic Lingvistica modernă extinde problema faticului în stilul publicistic, la cercetări aprofundate privind intertextualitatea/ rolul intertextului în titlu. Noțiunea de intertext a fost lansată de Școala formalistă rusă. Analizând caracterul polifonic al romanelor lui Dostoievski, Bahtin a demonstrat faptul că textul poate fi interpretat în mai
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și al incitării"; 2. Urmează apoi, tiplogia patristică a citatului dezvoltată pe conceptul de auctoritas (v. S. Dumistrăcel); 3. Tipologia citatului modern etc. Citatul - formă de pedagogie civică în basorelief După funcțile discutate anterior - de a menține legătura cu receptorul(fatică), de "a pune în circulație" o informație, de a anticipa /menține in vivo mesajul textului jurnalistic - adesea sub formă metaforică, citatul este în subsidiar, și o formă subtilă de pedagogie civică. Este "spațiul" concis în care spiritul și inteligența conviețuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cheii", sigura cheie care "poate deschide toate lumile" (W. von Humboldt), limba naturală. III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice Pornind de la analiza câtorva tipare de echivalență, putem identifica în "unitățile" metaforei jurnalistice, un limbaj al "informației" care însumează valori conceptuale, persuasive, fatice, stilistice etc. printr-un amestec propriu de registre stilistice, în măsură să deosebească metafora jurnalistică de metafora terapeutică, poetică și mai ales, de metafora conceptuală/ terminologică utilizată în limbajele specializate. În contextul larg al strategiilor și al mijloacelor lingvistice de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
plăcea unora să creadă" (D. Randall, 1998: 137-138). Numitorul comun al scrierilor jurnalistice este claritatea, accesibilitatea, naturalețea formulării ("vei cheltui mai puțină energie cu încercările de a scrie o frază simandicoasă când una simplă ar fi mai indicată"), menținerea funcției fatice a limbajului ["toate scrierile de calitate (...) sunt clare, ușor de citit, folosesc un limbaj proaspăt, stimulează și distrează cititorul", ibidem]. Scriitura "e ca un mușchi, va fi mult mai puternică dacă exersezi zilnic" - notează cercetătorul, într-o metaforă devenită celebră
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de cercetare. Prima concluzie pe care o formulăm este că nu toate funcțiile limbii sunt suficiente în limbajul jurnalistic. Pentru a defini statutul metaforei din presa scrisă, non-artistică, importante sunt cinci funcții mai mult sau mai puțin autonome: de informare, fatică, de mobilizare și manipulare, expresivă. Cea de-a doua concluzie este că metafora jurnalistică este o unitate, un cod informațional "înnobilat" prin valori conceptuale, culturale și de expresie, într--un proces cognitiv și logic al strategiilor de comunicare media. Metafora își
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lexicales et langues techniques", în Cahiers de Lexicologie nr. 9/1966, II. DUMISTRĂCEL, S., 2006a: Stelian Dumistrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Institutul European, Iași. DUMISTRĂCEL, S., 2006b: Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. DUMISTRĂCEL, S., 2007: Stelian Dumistrăcel "Radio șanț" și "Zvon-press" ca marker ai comuniunii fatice în satul global, în Ilie Rad (coord.), Stil și limbaj în mass-media din România, Polirom, Iași. ECO, Umberto
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
stilurilor funcționale, Institutul European, Iași. DUMISTRĂCEL, S., 2006b: Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. DUMISTRĂCEL, S., 2007: Stelian Dumistrăcel "Radio șanț" și "Zvon-press" ca marker ai comuniunii fatice în satul global, în Ilie Rad (coord.), Stil și limbaj în mass-media din România, Polirom, Iași. ECO, Umberto, 1982: Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București. ECO, Umberto, 2009: Umberto Eco, De la arbore spre labirint. Studii
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Publishers Limited. MINCU E., 2009: Eugnia Mincu, Afixoidarea în procesul de neologizare a limbii române, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, Chișinău. MORRIS, Ch., 1946: Ch. Morris, Signs, Language and Behavior, Prentice-Hall, New York. MUREȘAN, M., 2008 - M. Mureșan, Stilul/Limbajul jurnalistic și funcția fatică a limbii, Editura Digital Data, Cluj-Napoca. MIHĂILĂ, R., 1985: Rodica Mihăilă, Titlul, metatext și intertext, Studii și cercetări lingvistice nr. 1. MILICĂ, Ioan, 2013: Ioan Milică, Metafora științifică,Trăsături, tipuri și funcții ale metaforei în discursul științific, în Lumi discursive
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al unor enunțuri fatice precum: „Mă auzi?“, „Ai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al unor enunțuri fatice precum: „Mă auzi?“, „Ai auzit?“, „Repetă, te rog, nu am auzit!“, „Mai ești pe fir?“, „Bine!/ Da!/Desigur!“ etc. Este o funcție mai pronunțată în comunicarea la distanță, unde pot interveni perturbări ale canalului. Comunicarea artistică apelează rareori la această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a rolului comunicativ al acestuia (funcția conativă) și a relației interpersonale locutor - interlocutor (în adresarea inversă, și de indicare a locutorului, a condiției acestuia și a atitudinii față de interlocutor), funcția de marcă dialogală (funcția de inițiere a unui dialog, funcția fatică, funcția de încheiere a unui mesaj și de transferare a rolului de emițător interlocutorului), de instaurare a unui anumit tip de relație și a unui anumit registru comunicativ într-o anumită situație de comunicare (funcția socială) etc. V. act, analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui mesaj, canalul de transmisie face parte dintr-o rețea de comunicare. Roman Jakobson a introdus canalul (sau contactul) în schema lingvistică ce realizează o tipologie a funcțiilor limbajului, axată pe elementele constitutive ale actului de comunicare, în cadrul căruia funcția fatică, cunoscută și sub denumirea de "funcție de contact", este centrată pe factorul reprezentat de canalul de transmisie. Folosirea (in)corectă a canalelor de transmisie influențează direct modalitatea de receptare și de procesare a mesajelor vehiculate, fapt care prezintă diferite consecințe referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în fond, finalmente, în rezumat, în concluzie, după toate calculele, pentru a spune totul, în realitate, în fapt, în fine, la urma urmei, în orice caz, oricum); c) mărcile de structurare a conversației (bun, bine, păi, atunci etc.) și mărcile fatice (știi, vezi tu, ăă etc.) care, punctîndu-le, joacă un rol important în structurarea textelor orale. Prin aceasta, ele se apropie de organizatorii textuali, dar oralitatea le conferă o tonalitate enunțiativă și interactivă mai accentuată. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și pentru a favoriza înțelegerea, această funcție poate fi privită ca fiind corectivă (de exemplu, "prevedere se pronunță accentuînd a treia silabă, iar nu a doua!"), încît limba poate deveni un autoregulator și un factor al propriei evoluții. Prin funcția fatică a limbii se asigură contactul dintre vorbitor și interlocutor, verificîndu-se dacă funcționează canalul de comunicare sau dacă acest contact este menținut, prin formule specifice, pecum Alo!; Mă auzi? etc. În sfîrșit, funcția poetică (sau estetică) concentrează atenția asupra mesajului însuși
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reflexiv al practicii comunicative, asupra căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
litigiu (ca în dezbaterile politice). S-a încercat inventarierea procedeelor caracteristice ale relației polemice și genurile care le ilustrează în mod deosebit (precum satira și pamfletul). Se pot stabili și fenomene de enunțare localizate: insulta, apostrofa, negarea, adjectivele tari, formele fatice ("spune dar...", "crezi tu..."), tehnicile argumentative (citate trunchiate, amalgamări) etc. Polemica se poate folosi pentru a caracteriza discursivitatea și, de aceea, unele interpretări pragmatice plasează afrontul în centrul activității lingvistice. V. dialogism, interacțiune, interdiscurs, neînțelegere, politețe. GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și imitația acesteia, reprezentarea ei în formă artistică la nivelul unui gen (dramatic) sau al unei specii (roman în care se inserează secvențe dialogice). Se admite că un text dialogic este o structură ierarhizată de secvențe numite curent schimburi, secvențe fatice, de deschidere sau de închidere și secvențe transacționale, constituind corpul interacțiunii, în care, din punctul de vedere al conținutului, nu există restricții tematice, dar la al cărei sens contribuie decisiv mijloacele non-verbale; în plus, se poate constata că, dacă la
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autonomie). Tipologiile funcționale sau comunicaționale clasifică discursurile după intențiile care le animă. Dintre acestea, cea mai cunoscută a fost cea realizată de R. Jakobson în 1963 și care deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce se cuprind în acest grup, căci, în lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
categorii abstracte ("polemic", "prescriptiv", "informativ" etc.), care traversează totalitatea genurilor discursive, și categorii mult mai apropiate de împărțirea societății în sectoare de activitate ("politic", "estetic", "etic" etc.) Funcțiile limbajului Tipologia "funcțiilor limbajului" introdusă de R. Jakobson (funcțiile "referențială", "emotivă", "conativă", "fatică", "metalingvistică", "poetică") este cea mai cunoscută dintre clasificările de ordin comunicațional. În acest caz, discursurile sînt clasate pe baza unei funcții dominante. De exemplu, în textele unde predomină funcția "conativă" (foi publicitare, moduri de utilizare etc.), locutorul încearcă să acționeze
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]