555 matches
-
potențialul turistic al țării, reprezentând una dintre cele mai importante zone turistice ale României. Delta Dunării împreună cu Complexul lagunar Razim - Sinoie și cu zona limitrofă, constituie un vast areal turistic, de o deosebită originalitate reprezentată de caracterele sale morfohidrografice, faunistice și floristice, de așezările omenești de aici și de activitatea locuitorilor. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea - Litoral există un număr mare de obiective culturale, din care amintim aici câteva exemple: Mozaicul roman de la Constanța, Tropaeum Traiani de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
Dornei) în toate sezoanele, fiind indicate ozono-terapia, salino-terapia și curele cu ape minerale, iar potențialul turistic antropic se compune din mânăstiri medievale, muzee, clădiri istorice și case memoriale, rezervații și monumente ale naturii (tufuri, cinerite, codrii seculari, chei, cascade, rezervații faunistice, de zimbrii, etc), foarte multe monumente istorice. Teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret găzduiește nenumărate clădiri de patrimoniu: cetăți domnești (Cetatea de scaun a Sucevei, Cetatea Neamțului); ansambluri mănăstirești, (Pătrăuți, Voroneț, Arbore, Biserica "Sf. Ioan cel Nou de la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
în urma extinderii suprafețelor arabile. Vegetația azonala de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice (sălcii, plopi, anini). Pe unele suprafețe lacustre cresc nufărul alb și galben. În ceea ce privește fauna, se întâlnesc grupări faunistice specifice stepei și silvostepei, pădurilor subxerofile de cer și gârniță, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum și fauna acvatică. În stepă și silvostepă se remarcă prezența rozătoarelor, dintre păsări dropia și prepelița, în pădurile subxerofile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc". Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
vânatului și de a invita un reprezentant al acestuia la acțiunile de evaluare. (3) Acțiunile de monitorizare a efectivelor din speciile de interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora, precum și paza împotriva acțiunilor ilegale care pot afecta efectivele faunistice sau arealele unde acestea se găsesc se organizează de către personalul de specialitate al administratorului/gestionarului fondului cinegetic cu sprijin din partea administratorului ariilor naturale protejate, în limita posibilităților financiare. Articolul 18 Activitățile de turism și de educație sunt permise, cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism ce cuprind și suprafețe ale ariei naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a ariei. Cercetare Articolul 49 Cercetarea științifică desfășurată pe teritoriul sitului are ca scop primordial conservarea patrimoniului floristic și faunistic. Pentru realizarea acestui scop, după inventarierea speciilor și evaluarea gradului lor de periclitate, administratorul ariei naturale protejate va asigura monitorizarea continuă a elementelor endemice, periclitate sau rare, precum și a habitatelor caracteristice și a speciilor indicatoare. Articolul 50 Activitatea de
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. Rezervația Științifică are ca scop protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervației științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervației științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Pholadidae - Este format din bancuri de argilă întărită, având aspect de platou sau vălurit, care este parțial acoperit de sediment. Găurile făcute de Pholas dactylus și Barnea candida dau o mare complexitate tridimensională și permit multor specii să formeze asociații faunistice interesante. În funcție de indicatorul urmărit, se vor folosi diferite metode de măsurare (Tabel 1.12). Pentru același indicator se pot folosi mai multe tehnici în scopul obținerii unor date cu precizie ridicată. De exemplu, observații asupra distribuției spațiale a habitatului
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
conservare favorabilă a 79 de specii de păsări menționate în formularul standard al sitului ROSPA0045 Grădiștea Muncelului - Cioclovina. Rezervațiile naturale sunt arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Tezaurului în care au fost descoperite mărgele de chihlimbar, Sala Mare, Galeria Lacurilor și Galeria Baldachinelor iar din sens opus prin Ponorîci, Marea Confluență, Galeria Marilor Gururi și Planșee. Diversitate: speologică, paleontologică - depozite de guano-fosfați, resturi scheletice de mamifere cuaternare, faunistică și floristică. Deasupra, făgete pe calcare, stâncării cu vegetație mezofilă și mezotermofilă, pajiști xerotermofile colinar-montane, pajiști mezofile și tufărișuri. Complexul carstic reprezintă perimetrul de protecție al peșterilor. În peștera Cioclovina Uscată s-a descoperit o calotă craniană de om de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
3-10 m și este importantă pentru urmele de locuire descoperite, acestea acoperind toată cronologia arheologică. Este singura peșteră amenajată din punct de vedere turistic. Prin introducerea unui albedou mai ridicat, calcarele creează un microclimat specific, favorabil dezvoltării elementelor floristice și faunistice de stâncărie, care includ numeroase endemisme și specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Sorbus borbasii, Spiraea chamaedryfolia, Hepatica transsilvanica, Asperula capitata, Doronicum columnae. ... ... 2.2.3. Hidrografie Zona de la Grădiștea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaș castel natural de ape subterane
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
din punct de vedere al legislației din domeniul patrimoniului sunt prezentate la subcapitolul 2.1.3 . ... 2.4.7. Obiective turistice Arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina cuprinde un complex de obiective de o deosebită importanță arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică și floristică. Ca atare, potențialul pentru turism este ridicat și în același timp diversificat. Datorită existenței cetăților dacice și a peșterilor, zona este din ce în ce mai vizitată de turiști și speologi, mai ales în timpul sezonului cald. În
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc". Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
rețin și prelucrează o parte importantă a compușilor de azot și fosfor, cunoscute sub denumirea de nutrienți? Zonele umede sunt locuri de reproducere, hrănire, iernare, etc. pentru numeroase specii de animale acvatice și semiacvatice? Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic, aici viețuind 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, lepidoptere acvatice și de moluște gasteropode din Europa și tot aici își găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra și Felis silvestris? În Delta Dunării, peștii
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
a facilităților turistice existente în interiorul ariilor naturale protejate, generând cantități impresionante de deșeuri; vandalizarea panourilor indicatoare sau informative, a plăcilor Și stâlpilor de pe traseele turistice; distrugerea elementelor geologice Și geomorfologice; degradarea obiectivelor turistice (naturale sau antropice) prin inscripții; deranjarea speciilor faunistice; degradarea potecilor prin eroziune în zonele intens circulate (INCDT, 2009a: 10-11). O problemă „modernă” este punerea în pericol a zonelor naturale de traficul ATV-urilor Și motocicletelor off-road, din ce în ce mai des întâlnite, în special în zonele montane. În 2008, Senatul României
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
biologul Guillermo Mann a propus termenul de Centru de date asupra conservării, denumire preferată și acceptată imediat de toți cei interesați din domeniul studierii patrimoniului natural și nu numai. Patrimoniul natural trebuie înțeles ca: ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice [referitoare la biocenoză (totalitate a organismelor vii care populează un anumit mediu formând cu acesta un tot unitar)] ale mediului natural a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă [adj.1. (despre roci): care rezultă din țesuturi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a contribuit la apariția vieții pe Pământ. (subst. n.): îngrășământ agricol obținut din culturi de bacterii bogate în azot], sanogenă (cea care promovează sănătatea), peisagistică, cultural-istorică și recreativă care au o semnificație relevantă sub aspectul conservării diversității biologice, floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare. Modul prin care se definește patrimoniul natural este destul de greoi pentru nespecialiști, dar ar
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de unul singur de o descoperire așa de importantă. Dar n-a fost să fie așa. Cândva aveam să aflu că există pe lume oameni pentru care pădurea este o treaptă către Dumnezeu. (inginer silvic Cătălin Iulian Iftimie) FAUNA Speciile faunistice din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania), bâtlanul (Ardia cinerea), pescărușul (Larus) etc. Cândva, bogăția faunistică prilejuia o plăcută deconectare prin practicarea vânatului și pescuitului sportiv. Aplicarea Legii 18/1991 a făcut ca lacul să fie desființat. Amfibienii sunt reprezentați de broaște (Rana esculina, Bufoviridis), iar reptilele de șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele orb (Anguis
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în Basarabianul superior) și a demonstrat că Basarabianul inferior lipsește în Depresiunea Transilvaniei, dar este prezent in Bazinul Zarand. A revizuit fauna cu Cryptomactra și a studiat conținutul microfaunistic din argilele de Ungheni (colecția Th. Văscăuțanu). A demonstrat, după conținutul faunistic, că „nisipurile de Văleniʺ (Platforma Moldovenească) aparțin Hersonianului și nu unui „orizontʺ de tranziț ie î ntre Basarabian și Hersonian. Dispunând de o mare experiență, a realizat o biozonare integrată pentru depozitele sarmațiene de pe Platforma Moldovenească, pe baza bivalvelor, gastropodelor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P.
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio d'Ors că sufletul e "o stare a peisajului". Timiditățile, gestica retractilă, feminitățile desuete îi sunt străine; structură deschisă, o Venus barbata independentă respingând falsele pudori și dând curs naturii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]