256 matches
-
ideal și uman între Antichitatea clasică de aur și o a doua antichitate, preluată și până la urmă îmbunătățită, adică un Ev de Mijloc"183. Este un timp al slăbirii puterii Bisericii, în care lumea trece spre nașterea epocii moderne. Epoca faustică este o epocă a căutărilor și a despărțirilor de trecut. Acum occidentul caută lumi noi și descoperă America, creând ceea ce clasicii au numit pe bună dreptate economia mondială europeană. Raționalitatea își recapătă strălucirea din epoca greacă și romană și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
despărțirilor de trecut. Acum occidentul caută lumi noi și descoperă America, creând ceea ce clasicii au numit pe bună dreptate economia mondială europeană. Raționalitatea își recapătă strălucirea din epoca greacă și romană și pe baza sa se naște ceea ce numim ,,spiritul faustic", căutarea, cercetarea, pe baza ordinii date în care oamenii încep să creadă. ,,Dar contemporanii lui Faust le-au trăit pe amândouă, și agonia Evului Mediu, și durerile de naștere ale epocii moderne: cum una dispărea, iar cealaltă încă nu apăruse
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
universității, începând cu noul mod de gândire, până la contemporaneitate, când marile multinaționale finanțează universități și programe de studii, căutându-și soluții tehnice și manageriale sau pur și simplu finanțând inovarea și descoperirea tehnică și tehnologică. Setea de cunoaștere de tip faustic, va găsi o cale de manifestare și satisfacere. Acesta este unul dintre elementele care ne deosebesc în mod fundamental de alte culturi. Noi, occidentalii dorim să știm și căutăm a ști. Karl Jaspers a dat o definiție a europenismului în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru a ne odihni apar noi orizonturi și noi sensuri ale spațiului. Suntem din nou provocați și răspundem la provocare ca și cum ne-am afla într-o luptă continuă cu un adversar nevăzut. Acest adversar suntem de fapt noi înșine, spiritul faustic din inima și din mintea noastră. Omul occidental se află într-o bătălie tragică cu necunoscutul în încercarea de a se poziționa în raport cu infinita creație a lui Dumnezeu. Este vorba despre tragism, dar și despre frumusețe și împlinire. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
plecat tot de acolo. Modul de a fi ,,în afara ipotezei lui Dumnezeu", va împlini destinul unei ființe libere în căutarea propriului destin și a proprie-i fericiri. Universitățile au aprins lumina și au ținut lumina aprinsă. Neliniștea spirituală, de tip faustic, a dominat și domină lumea învățământului superior, realizând o dinamică a descoperirilor științifice pe care lumea obișnuită, omul comun nu o putea bănui. Atunci când discutăm despre țara noastră, din păcate, lucrurile se schimbă din nou. Universitatea nu este un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Oameni fără valoare se bucură se bucură de bogății și opulență, în timp ce merituoșii și valoroșii rămân fără nimic"17. Capitalismul, este adevărat, pare a fi bulversat liniștea umană. Doar în aparență, deoarece nu capitalismul a inventat căutarea umană, spiritul său faustic, invocat de către noi în altă parte a lucrării. Dacă organizarea socială de azi nu ar fi purtat numele de capitalism, atunci trăsăturile lumii de azi ar fi putut fi regăsite sub altă denumire dar ar fi fost aceleași. Conform acestor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ales de un sfârșit al lumii, în această determinată perioadă de neliniște și strălucire, a trăit Faust". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 190 Oswald Spengler arată: ,,Invențiile și descoperirile faustice reprezintă ceva unic. Fausticul are o putere elementară de voință, o forță luminoasă a viziunii, o gândire practică și energică precum oțelul, care trebuie să pară înfricoșătoare pentru oricine le privește din perspectiva unei culturi străine. Noi avem însă toate
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al lumii, în această determinată perioadă de neliniște și strălucire, a trăit Faust". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 190 Oswald Spengler arată: ,,Invențiile și descoperirile faustice reprezintă ceva unic. Fausticul are o putere elementară de voință, o forță luminoasă a viziunii, o gândire practică și energică precum oțelul, care trebuie să pară înfricoșătoare pentru oricine le privește din perspectiva unei culturi străine. Noi avem însă toate acestea în sânge. Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
predată o schemă mitologică, dar și ca studentul să beneficieze de rezultatul ei, aplicând aceste scheme la structurile cotidianului. Prin scrierea unui text care se referă la alte texte ale unor oameni decedați finalitatea este una strict „livrescă”. Dar mitul faustic, să zicem, poate fi urmărit nu neapărat În relevanța lui strict literară, el poate fi urmărit În ansamblul de manifestări culturale ale studentului respectiv. Tehnicile calitative pot fi folosite nu numai ca metode de cercetare, ci și ca suport pedagogic
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artistică nu ca viziune existențială."204 Pe de altă parte, însă, nici romantismul nu a fost resimțit organic, după cum arăta Șerban Cioculescu: "Experiența interioară a romantismului ne-a rămas străină. Scriitorii nu au trecut printr-o "criză" morală de esență faustică, demoniacă sau egotistă ca urmașii spirituali a lui Goethe, Byron sau Chateaubriand din alte țări."205 În această ordine de idei, ambivalența epocii poate fi mai bine înțeleasă, iar împletirea elementelor clasice cu cele romantice nu rămâne decât în aparență
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
să schimbe lumea, să facă din natură un slujitor fidel. Omul devine dintr-un slujitor al bisericii sau al naturii un slujitor al puterii prin știință. Puterea oferită de știință este și ea una specială. Puterea nu este una metafizică, faustică, ci una de natură concretă temporară. Casa lui Solomon nu este un univers magic, ci un Templu al științei concrete realizată prin experimente și legătura cu natura. În această utopie se schimbă modul în care este perceput omul de știință
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de natură concretă temporară. Casa lui Solomon nu este un univers magic, ci un Templu al științei concrete realizată prin experimente și legătura cu natura. În această utopie se schimbă modul în care este perceput omul de știință: de la magicianul faustic în omul de știință modern. Filosofia și demersul științific al sfârșitului Renașterii sunt dominate de această dorința de putere. Fiecare din mințile luminate ale epocii încercă să ocupe poziția care îi permitea să influențeze și să schimbe curgerea istoriei. Personajul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
impresia unor rezultate practice, dar acestea nu sunt decât iluzii. În dorința de a fi iubit și de a iubi, Faust nu obține decât spectrele ființelor cu care s-a dorit alături. Filosofia lui Bacon încearcă să depășească această perspectivă faustică în care era prinsă știința. El cenzurează imaginarul, înlocuindu-l cu o nouă formă a acestuia. Noua societate pe care încearcă să o descrie Bacon nu este una a vrăjitoriilor, chiar dacă cunoașterea naturii îți oferă putere, aceasta este una pozitivistă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin credința lor, murind eroic, În cadrul fenomenului Pitești martiri sunt doar morții, cei vii, deși inocenți cândva, au un statut hibrid. Coborârea lor În infern și autoterfelirea cu patos isteric, pervertirea psihologică le conferă statutul de mutanți (căci sintagma suflete faustice este inadecvată) și chiar de făpturi „spurcate” (termenul Îi aparține lui Marcel Petrișor). Nu toți mărturisitorii reeducării de la Pitești acceptă distingerea celor patru etape. Nicu Ioniță 18, de pildă, vorbește despre trei etape, după cum urmează: etapa Întâi era legată de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
persoane, impulsivitate, dezordine mentală progresivă, gândire delirantă. În cazul victimelor este vorba despre prăbușirea capacităților de apărare și autoconservare, blocaj mental și emoțional, reacții aproape catatanoide, moarte psihogenă. Scopul era, consideră Nicu Ioniță, obținerea unui anti-om, prin intermediul unui „spectacol faustic de inversiune psihologică”. Dilema indusă de fenomenul Pitești este aceea legată de condiția confuză de victimă-călău, de hibrid, de culpabilitatea problematică, de inocența preschimbată, prin dresaj concret, În culpă. Căci, dacă nu există o vinovăție originară, există una dobândită pe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În descrierea personajului său de morfologia veacului romantic, de resurgențele marilor mituri europene. Trebuie amintit că epoca este plină de valorificarea constelațiilor intimiste, de prelucrarea tematică a marilor mituri apolinice sau dioniziace, de reluarea imagistică a complexelor orfice, oedipiene, menadeene, faustice, demetrice. Dar o estetică comportamentală, behavioristică care să ne deslușească o concepție de viață, un modus interpretativus pare să răzbată din versurile poemei. Un așa personaj centrat pe o filozofie nihilistă a plăcerii, un anti erou romantic, o copilă care
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
dor de cerul mistic al vârstei de copil.” S-ar bănui o secretă, vagă aspirație de transcendent, comună romanticilor, sau poate mai curând un joc literar de diletant subtil, comunicările mistice neacordându-se cu o natură prin excelență extrovertită. Eroul faustic apare în poemul Geniul, o palidă replică a temei prometeice din vasta arie a tratărilor romantice; apropieri s-ar putea face cu Hyperion al lui Keats. Povestea de dragoste a lui Pygmalion cu Galathea nu atinge relieful statuar și perspectiva
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Faust-ul lui Goethe deschide travaliul tuturor experiențelor omului și artistului care a urmărit revoluția franceză, aventurile napoleoniene, creșterea tehnicii, dezvoltarea industriei și a asistat la mijirea socialismului utopic; această succesiune a fost decisivă pentru cristalizarea unei noi concepții asupra mitului faustic. Goethe a presărat aici și caracterul colectiv al ideilor medievale, al Renașerii, precum si noul cult al antichității. „Graba nu este măsura potrivită pentru o operă de seamă. Ca să se poată bucura urmașii, contemporanii trebuie să aștepte’’. Așa se explică împrejurarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
numai cu scopul cultivării eroului pe toate tărâmurile, depășesc realul prin diferite manevrări ale magicului. Prin exploatarea existentului, eroul, ajutat de partenerul său, va uza de toate spațiile imaginabile pentru a trece de la statica Rațiunii la dinamica pasiunilor. Rezultatul explorărilor faustice se va solda cu cunoașterea lumii solare și a nebuloasei selenare, a brumelor de miazănoapte, precum și a strălucitoarelor evuri de miazăzi; de asemenea pe lângă lumea terestră se vor cunoaște și modelele acesteia. Toate aceste zboruri îți au rosturi enciclopedice de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Rămâi, ești prea de tot frumoasă!”. Însă clipa nu putea fi oprită în loc deși Faust pare că ajunsese la punctul suprem al înnobilării firii sale setoase de universalizare. Invocarea Elenei va limpezi semnificațiile Frumosului etern și va dura cât spiritul faustic se va clarifica. Prin urmare clipa „elenică” pregătea saltul faustic către un ideal. Veștmântul și vălul Elenei, rămase în brațele lui Faust sugereaza nimic altceva decât dobândirea impulsului regenerării sale în vederea parcurgerii altor spații. Mântuirea lui Faust Vorbind despre „clipa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fi oprită în loc deși Faust pare că ajunsese la punctul suprem al înnobilării firii sale setoase de universalizare. Invocarea Elenei va limpezi semnificațiile Frumosului etern și va dura cât spiritul faustic se va clarifica. Prin urmare clipa „elenică” pregătea saltul faustic către un ideal. Veștmântul și vălul Elenei, rămase în brațele lui Faust sugereaza nimic altceva decât dobândirea impulsului regenerării sale în vederea parcurgerii altor spații. Mântuirea lui Faust Vorbind despre „clipa cea frumoasă”, să ne gândim acum la momentul decisiv al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sa, determinându-l să descindă între semeni, să-i unifice. Ideea este că prin cultură vor exista din ce în ce mai multe virtualități de îndreptare a sorții omenești, iar cel ce înfăptuiește trebuie să posede un mecanism etic foarte bine format. Așadar, drumul faustic a ajuns la ideea de a face bine pornind de la cucerirea și contemplarea Frumosului bine ordonat. Între creator și operă În ceea ce privește felul cum întreaga fabulație faustică s-a oglindit în viața lui Goethe, ar fi o greșeala să-l identificăm
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cel ce înfăptuiește trebuie să posede un mecanism etic foarte bine format. Așadar, drumul faustic a ajuns la ideea de a face bine pornind de la cucerirea și contemplarea Frumosului bine ordonat. Între creator și operă În ceea ce privește felul cum întreaga fabulație faustică s-a oglindit în viața lui Goethe, ar fi o greșeala să-l identificăm până la confundare pe Goethe cu Faust. Însă intervine puterea modificatoare a metaforei ce poate preschimba un lucru până la nerecunoaștere. Este adevărat ca tragedia Faust a fost
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ființei iubite. Dealtfel poetul nu a ascuns faptul că s-a abătut la timp din fața capcanelor vieții, mai înainte ca „frumoasa clipă” să-l încătușeze. Mergând mai departe pe firul delicat al existenței goetheene, vom vedea cum, spre deosebire de eroul său faustic, poetul a rămas toată viața un etern îndrăgostit. În prima etapă a vieții, Goethe apare ca un individ cu o structură sufletească slab consolidată la fel ca și tabloul înfățișându l în chilia sa pe rebelul singuratic Faust. Goethe , prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un individ cu o structură sufletească slab consolidată la fel ca și tabloul înfățișându l în chilia sa pe rebelul singuratic Faust. Goethe , prin existența sa și prin operă, nu a atins totul în Faust în legătură cu ideea sa originară. Periplul faustic, așa cum l-am urmărit, se desfășoară pe fundalul metafizical unei cosmopei nu va înceta să ne țină încordați, cu ochii ațintiți la un uriaș caleidoscop. Capitolul 5: Un Faust al românilor Faust și Sărmanul Dionis În paradigma literaturii naționale regăsim
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]