113 matches
-
sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici. “Pe Dumnezei Cocoșilă îl cobora jos în sat și îl înjura cu o anumită filozofie...” Înjurau de mamă, de rai, de tot ce era pe pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
gol, aruncă? Latră câinii din oficiu Bunăvoia la stăpâni Dacă ei, cum sunt păgâni, I-au deprins numai la viciu Primăvara se întoarce Totdeauna îndărăt Dintr-o lume de omăt Carele să și le-ncarce Arde-n noi câte-o feștilă Și la orice adiere Suflul ei îndată piere Dup-o lege mai subtilă Unde merg, unde adast Doar pe tine eu te văd Pregătind un alt prăpăd În decorul meu fantast Prind mașinile viteză Pe traseul vieții noastre Populată de
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]
-
-i beată, la crâșmă se scriu petiții apoi ajung la judecată, nu mai există tribunale procesele-s în deal la vie, apoi se duc prin cherhanale să îmbrace strai de mârșăvie, se mai votează câte o lege, la lumânare sau feștilă să scape cei fărădelege pun noaptea câte o apostilă, politica e ca o zdreanță, cerșește banul stând la colț, apăi ne spun doar condoleanță și-n cap ne bate câte un bolț. Referință Bibliografică: clica proletară / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare
CLICA PROLETARĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377436_a_378765]
-
-i beată, la crâșmă se scriu petiții apoi ajung la judecată, nu mai există tribunale procesele-s în deal la vie, apoi se duc prin cherhanale să îmbrace strai de mârșăvie, se mai votează câte o lege, la lumânare sau feștilă să scape cei fărădelege pun noaptea câte o apostilă, politica e ca o zdreanță, ... Citește mai mult iar sună vinul în butoaie,iar se întind pe dealuri, vii,și luăm pe noi un strai de ploaie,să ne îmbătăm prin
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pădure sortită Să-mi fii obidită - Arsă, tăiată, Trasă pe roată, Mereu sângerândă, Plătindu-mi dobândă... Pădure, Pădure, Iartă-mi cu milă Mâna-mi secure Ce poartă-ntr-o filă (Din tine desprinsă) Arzândă feștilă De inimă plânsă! Pădure sortită Să-mi fii obidită, Călăul ți-l iartă De vina ce-și poartă! Și făr’ de osândă Primește-mă azi Sub ramura-ți blândă De paltini și brazi, Adânc mă afundă În umbră-ți fecundă
AFLE PĂDUREA CĂ-NGROP AZI SECUREA! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381269_a_382598]
-
fertile În orizontul care mă cuprinde. Ce har, că după visele perfide, Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile! Scânteie nouă-n mine se aprinde Și de la ea, o mie de feștile Înlocuindu-mi visele sterile. Înviu când după noaptea ce desfide, O geană de lumină se deschide. Citește mai mult O geană de lumină se deschideîn zorii unei înnoite zile,Croind rotundul țarinei fertileîn orizontul care mă cuprinde.Ce har, că
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Acasa > Poezie > Amprente > UITATUL PESTE GARD... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului 24 Septembrie 2016 N-am suferit și vorbele mă ard, Așa cum arde focul din feștilă, De când mă știu, uitatul peste gard Și simt în ochii mei un fel de silă... I-am înțeles pe unii dintre-acei Care-și notau „nimicurile” mele, Din truda lor, plătită....cu doi lei, Să-și cumpere odihna dintre stele! Mult
UITATUL PESTE GARD... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373891_a_375220]
-
se primenește mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
După vreo două ore de mers ajunseră deasupra unui oraș scăldat în lumină, de bună seamă, Budapesta. Caleașca coborî lin peste zidurile înalte ale unui palat. Pătrunseră în el și străbătură multe coridoare și încăperi. Narcisa se aștepta la multe feștile, dar peste tot erau numai candelabre! „Și zic că nu suportă lumina și adoră doar întunericul! Probabil nu le place lumina soarelui!” - își zise fata în treacăt. Ușile duble de stejar masiv se deschiseră larg și intrară într-un salon
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
într-o rână, Cu rugina se tot ceartă, Uneori, pare c-o iartă... Și atuncea strigă fânul, Cum striga Ion stăpânul... Umbra serii se arată, Dealul simplu îl îmbracă. Duhul păcii face scară, Peste toate se pogoară, Stelele și-aprind feștila Le-a cuprins pe toate mila... 1 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Pe un deal / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1650, Anul V, 08 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea
PE UN DEAL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372540_a_373869]
-
din București și al altor evenimente culturale, poet, realizator de impresii literare, cugetări...Iată câteva amprente literare ale poetului: Timpul tău, femeie,/ este cerneala din care/ poeții îmbătați de roua luminii/ scriu înălțătoare versuri...Cerul trupului tău de poezie-femeie/ aprinde feștila stelelor albe... Mesaj/ pentru domnișoara/ care urcă Soarele/ între sânii pietroși ai Lunii... Prin clepsidra clipei/ curge omeneasca planetă. Victorița Duțu, ca orice scriitor care se respectă scrie roman, poezie, paticipă la activități colegiale, în plus pictează și are expoziții
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
nu invadase bordeiele. Și nici comportamentele indecente care nu mai respectă tihna și cuviința mesei nu proliferaseră. O cină tăcută, adică sobră, decentă, poate chiar austeră, era însă acompaniată de un fabulos joc de lumini, de tresăririle tainice ale minusculei feștile care însuflețeau clătinarea și coruperea umbrelor. salonul 6 - în fereastra oarbă doar flori de mucegai Corneliu Traian Atanasiu Salonul nr. 6, ca și Pavilionul canceroșilor, nu sînt doar niște sintagme prin care se evocă atmosfera de spital, ele se bucură
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
înfrunt sau să fug?” Dar picioarele continuau să urce încet, pe întuneric, și doar din loc în loc lumina pătrundea firav prin câte o nișă sau printr-o spărtură din zid. „Ce bine mi-ar fi prins o lanternă sau vreo feștilă... Nici măcar chibrituri nu am la mine... Cap sec, să plec în ambele nopți fără sursă de lumină și să mă las pe seama diavolului! Mare tâmpit sunt! Mai ai Doamne asemenea specimene în Împărăția Ta!? Dacă da, atunci să ai grijă
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
de mine! Sunt un vampir cu gânduri bune! - Ceee!? - exclamară din nou. - Mă hrănesc cu sângele vostru! - îi șicană distrându-se pe seama lor. - Aoleu! - mai apucară să strige și se înghesuiră înspăimântați într-un ungher al camerei în dosul unei feștile ce abia pâlpâia. - Dacă veți cădea la înțelegere cu mine, veți avea numai de câștigat! - Nu facem pact cu necuratul! - Eu nu-s diavol! El vă vrea sufletul! Pe mine mă interesează doar sângele!... Ha, ha, ha!... Cei patru tremurau
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici. “Pe Dumnezei Cocoșilă îl cobora jos în sat și îl înjura cu o anumită filozofie...” Înjurau de mamă, de rai, de tot ce era pe pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului LICURICIUL Când în serile de vară Întunericul coboară, Licuriciul ia amnarul Și aprinde felinarul, Apoi pleacă la plimbare Prin lucerna dată-n floare, În lumina de feștilă Galbenă, rece, fragilă. Fără grabă, fin pășește Și atent în jur privește. Vede greieri cu chitare Între frunze de cicoare, Fluturi cu aripi pufoase, Gâze negre, mustăcioase, Ori zburând prin pomi, zevzeci, Zeci și zeci de lilieci. Și în noaptea
LICURICIUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379757_a_381086]
-
căptușiți cu lemn de brad și, pentru scurgerea apei, cu piei de bivol. Intrarea și ieșirea lucrătorilor din ocne, ca și extragerea sării, se făcea prin același puț, iar pentru aerisire, se săpa un altul. Iluminarea se asigura prin folosirea feștilelor sau prin ardere de lemne. Din cauza mijloacelor de muncă rudimentare, neputându-se atinge adâncimi mai mari de 138 m, neputându-se evacua apa care invada gropile, se săpau mereu noi fântâni de exploatare a sării. În perioada de care ne
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Treime. În 1987, În spatele bisericii ortodoxe Mesopotame, cimitirul din Gjirokastër era plin de flori și multe persoane veneau aici duminică. În orașul bektași Krujë, mici recipiente cu ulei erau aliniate sub ferestrele Închise ale moscheii. În prim...vara anului 1987, feștilele lor ajunseser... s... ard... oblonul din stînga. Cel putin o inscripție de pe ușă Închis... cu lac...tul ne-a intrigat. Litere majuscule formau cuvintele: Rrofte tegia («Tr...iasc... moscheea»)”. Un semn concret al vitalit...ții religioase Îl reprezint... atunci Înmulțirea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
pe care macedonenii lui Alexandru cel Mare le-au răspândit în toată lumea. S-a folosit de un asemenea obiect și acasă, deși țăranii din Iudeea și Samaria încă preferă antica și tradiționala farfurioară de lut, deschisă și puțin adâncă, unde feștila plutește - mai-mai să se înece - în ulei. „Tu ți-ai încheiat zilele în subsolul acestui amfiteatru“, i se adresează în gând ca unui tovarăș de suferință. Lacrimi grele îl fac să strângă cu putere din pleoape. „Oare mie în ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu-mi mai găsi frământul în gândurile tale, Nu-mi mai aprinde jarul, de mult mocnit sub zări Și răsfirându-ți mâna, cu degetele pale, Nu-mi arăta cangrena acelor întâmplări; Departe-i nordu-n care zăluda tragedie Și-a consumat feștila, topită strop cu strop, Chiar dacă-n veacuri umbra-i se-ntinde și-ntârzie, De mult s-au șters pe cale, copitele-n galop; În mine, dacă stărui, răstălmăcesc părelnic Povestea depănată din firul rupt demult Și-Ofelia-ngenunche cu-același gest sfielnic, Durerea
ASCULT?-M?, TU, HAMLET! by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83746_a_85071]
-
și de beție Când în vârtejul timpului m-avânt și sap Secunde risipite ce nu se vor întoarce, Oștiri întregi de gânduri ce mă-mpresor ostile, Opaițe mocninde în seri de toamnă ștearsă Când tu, distinsă doamnă, încerci s-aprinzi feștile. Am să-ți denunț culoarea cu care m-ai vrăjit Să uit de mica-mi existență ne-nsemnată! Pleci iar nepăsătoare spre zenit Când știi că te întorci, de aici în veci, la fel de colorată. Eu...eu îți cer să nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vasalii săi erau îngrijorați din cauza riscului de ploaie. Răspunsese alarmării lor cu un glas intenționat îndeajuns de tare pentru a-l auzi atât oamenii dinăuntrul porții, cât și cei din afara ei. Când fu anunțat Mitsuhide, focul fu răspândit de la o feștilă la alta, până când numărul luminilor păru să se multiplice aproape la nesfârșit. Apoi, ținând torțele sus, vasalii plecară unul după altul, urmând avangarda. După ce străbătură cam o jumătate de leghe, începu ploaia, stropii împroșcând flăcările torțelor. — Se pare că oaspeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Domnul Sokyu din Sakai. Atunci vom discuta amândoi unde e locul tabloului. Desigur, cel mai bine ar fi fost să-l întreb pe Mu Ch’i în persoană. Nobunaga era tot mai bine dispus. Și, cu toate că valeții veniseră să taie feștilele lumânărilor de mai multe ori, nu făcea decât să bea apă și să continue petrecerea, nepăsător față de trecerea timpului. Era o noapte de vară, iar obloanele și ușile templului erau toate deschise. Din acest motiv poate, flăcările lămpilor pâlpâiau încontinuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu frenezie, tumbă, după tumbă, după tumbă, după tumbă! Bănuiește ce-l paște, amărâtul. Vai și-amar de traista și de mămițica lui! îl căinează Vierme. Ca la un semn, beznele din naos se risipesc, de parcă oare-cineva, ascuns, scăpărase o feștilă sau un fitil, dintr-un amnar: În centru, Arhanghelul Cunoașterii Divine își desfășurase din nou aripile sale strălucitoare, de condor, a căror lumină boreală atingea, mângâietoare, vitraliile executate cu meșteșug, ale ferestrelor înguste, plumbuite, precum și galeria picturilor canonice, de pe pereții
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Nene, spune Nicu, cred că vine miorlăitul din lada de scule. Ca să vadă ce este în lada de scule au luat un băț pe care a înfășurat o cârpă, au înmuiat-o în motorină și i-au dat foc. Cu feștila aprinsă s-au dus la lada de scule. Când au dat să tragă capacul, cum era bătut în cui, n-au putut. Motanul a tăcut. Au luat un levier din cabină și au forțat capacul. Când a dat la o
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]