66 matches
-
cu paru’. Mai știi dacă nu de-atuncea o frige ei în taină de nu-i știe nici vântu’, nici pământu’? Și barem să ne fi spus și nouă. Rafaele. ca să știm să n-o mai vorbim de rău pe feblețea ta, Mirela... 18. Din partea ei, nu l-ar mai fi văzut pe Velicu în veci, dar ele o îndemnau și insistau să nu lase lucrurile așa. Nu te lăsa călcată-n picioare, Mirelo, unde-am ajunge dacă am face mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ușa să văd ce face, era prea multă liniște și m-am îngrijorat, să nu fi avut un șoc, mi-am spus, să nu fi legat lucrurile între ele, boala lui, plecarea ei, rochiile... Ei, află că nu ! Află că feblețea lui stă și se admiră... Da, ar fi pentru el o ultimă lovitură să vadă, și în privința aceasta Cel-de-Sus l-a cruțat. Nici nu știi cât de rău îmi pare că trebuie să recunosc chiar în fața ta asemenea lucruri... — Da
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și nepotrivite de la Angelescu, atunci când, după o ceartă, te mustră cugetul ! Nimic despre saloanele bucureștene unde s-ar părea că ai fi un bine-primit, prin meritele tale, desigur (cine poate crede în ele mai mult decât o mamă a cărei feblețe va rămâne totdeauna primul ei născut ?). Bineînțeles, nu știe de la tine nimic pozitiv, dar i s-a spus c-ai fost văzut într-un automobil, într-o trăsură, împreună cu... Ai înțepenit în ușă, jenat și nerăbdător, sub mustrarea ochilor ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tăcerea, scârțâitul ușii, ce moment prost și-a găsit mezina să te înțepe, împinsă de firea ei certăreață ! Ce proastă inspirație să ți se adreseze astfel, ca și când n-ai mai fi ceea ce ești : fratele-mai-mare, elevul și studentul strălucit, funcționarul model, feblețea, mândria familiei ! — ...ca și când partidele ar umbla singure pe Dealu Spirii și n-ar trebui să ai șansa să te introducă în societate un frate căruia nici prin gând nu-i trece... Prost moment și-a ales și proastă inspirație a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu botul lăsat pe labe, numai mârâind amenințător, și, dintr odată, repezindu-se glonț și lătrând cu ochii însângerați ? Ori să-i ascult bănuitor intonația ușor afectată după care o recunosc atunci când cochetează - nu știe toată lumea că Sophie este marea feblețe a amicului Victor ? „Dacă am rămas burlac este din cauză că nu mai există o a doua Sophie.“ La toate sindrofiile, în zori, cherchelit, el nu uită să repete această frază. Și surâsul ei măgulit, fără nici cea mai mică intenție de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Tudor Mușatescu („Mușătescu”), va elogia „două excelente momente de comedie peste cari ai impresia că a fluturat puțin aripa marii parodii a lui Urmuz” (idem., p. 474). Fantezismul ironic, „basmul modern”, prelucrarea rafinată a eposului popular se numără printre „feblețile” criticului. Putem vedea în ele și o afinitate față de literatura nonmimetică, în opoziție cu „mediocritatea” retorismului și realismului. Comentînd, în 1930, Abecedar de povestiri populare (apărut la Editura Unu a lui Sașa Pană), criticul apreciază că, în evoluția stilistică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
seamă, nespectaculos, fără nicio Încordare sau crispare. Am ales dezinvolt, deși... Așa că poemul Întreg este: tot artificii - dezinvolt ceața trece pragul altui an Pentru unii poate să pară un poem trist, eu Însă am, fără să spun că ar fi feblețea mea, o deosebită simpatie pentru ceață. Ba chiar am impresia, ca și Blaga, că este materia din care e plăsmuit alter ego-ul meu: Ce greu rămâne și cât de-anevoie te-ndemni norul să-l mai ascunzi, norul melancoliei, albul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
scutită de criticile tinerilor intelectuali din Lumea a Treia. Aceste critici vor deveni cu atât mai radicale cu cât poetul african Își declară deschis simpatia pentru cultura franceză În Hosties noires 3 (Senghor, 1984, p. 91): „Căci am o mare feblețe pentru Franța”. Césaire, În ceea ce-l privește, a sesizat pericolul unei negritudini ideologice. Și el, presat de Întrebări legate de viitorul noțiunii, nu o reneagă, ci arată că a fost un moment istoric necesar, care avea, Într-un anumit fel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vehement, unii pe alții, având aproape cu toții dreptate. „Dreptate” În sensul logicii construcției lor spirituale care, și ea, pleacă de la premise discutabile - mă refer mai ales la cei idealiști, de la Greci până la Nemții romantici, pentru care am avut Întotdeauna o feblețe. (De altfel, nu cumva și „edificiul literar” seamănă puțin cu aceste castele splendide, sofisticate, minuni ale minții umane, clădite pe nisip? Mai mult... pe nimic, un „nimic” ciudat totuși, mai viu uneori decât tone de materie?!...Ă Și, exemplul cel
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fața rotundă cu obrajii mereu îmbujorați și zâmbitori mai tot timpul. Părul bogat, șaten, îi era strâns în lături, în niște cosițe legate tot timpul cu pamblicuțe albe. Nu mai țin minte cum era la învățătură, dar știu că era feblețea doamnei Averescu. Când o scotea la tablă, o mânca parcă din ochi. Era singura din clasă pe care doamna Averescu o dezmierda. Hai, Nuțișor, îi spunea. Treci și tu la tablă. Să văd ce știi. Știa sau nu știa, Nuța
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
la elemente neostentative, băiețești etc. din argoul relativ contemporan. Acum, după ce am mai tradus și al doilea volum de povestiri și lucrez la Pentru cine bat clopotele, îmi dau seama cât a ajuns să-mi placă Hemingway, altfel never o feblețe de-a mea. Îmi place pentru liniștea lucrată care rămâne în urma oricărei povestiri, pentru atenția adormită față de celălalt, pentru delicatețea cu care cunoaște sufletul puber spre adolescent și pentru multe altele care nu încap în 1.500 de semne. Primele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
că în vara aia febra fânului m-a scos aproape total din funcțiune. Într-o noapte am avut și o criză de astm, singura din viața mea. În fiecare dimineață mergeam 9 km cu bicicleta până la Klintehamn după franzele proaspete, feblețea Mariettei. Nu-mi pot aminti figura ei. Am încercat să o reconstitui bucățică cu bucățică, dar întregul nu se leagă. 25 august Hotel Opalen Trec prin Stockholm fără să mă întâlnesc cu familia. Stau o oră pe Bromma, mănânc un
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și Cristian Vasile să se apropie și să înceapă să simtă ceva unul pentru celălalt. Rada, tânără, deși mai timidă din fire, dar de o frumusețe nemaiîntâlnită, cu un șarm și o delicatețe care puneau pe jar inimile bărbaților, devenise feblețea lui Cristi. Cât despre Cristi, nu mai încape vorbă că era în acele vremuri bărbatul de care să te îndrăgostești cel mai ușor. Un adevărat idol al scenei, cunoscut atât în țară, cât și în afara ei, cu un succes de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vine la noi Miruna. În caz că îi dă liber prietenul ei. Cum să vă explic. Seamănă cu Heather Graham, o actriță care îmi place mie mult. Când sunt fonfăit, răcit, nici nu-i pot pronunța numele. Și cu Uma Thurman, cealaltă feblețe a mea, se întâmplă la fel. La fel de nevinovată. Miruna și părul ei pe care îl spală o dată pe săptămână. Nu ca Pif, aproape zilnic. Asta îi reproșează acum. Stăm știind că va veni ea odată și-odată. Altfel n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
epocii sale: „Cântecele poeților?... Hrana dracilor!“ Pe câtă vrema Cora Irineu, plecată În februarie 1924, n-avu nici timp și nici vreo pricină oarecare să supere pe Dum nezeu și pe oameni, decât poate numai cu prea gingășia și cu feblețea feminității ei. Plutôt souffrir que mourir... - Încheie le bonhomme La Fontaine fabula lemnarului din pădure stând la tocmeală cu Moartea. Dar până la această simplă și Înțeleaptă regulă a fabulistului nu ajunsese Cora Irineu, care făcuse totuși filozofia, apă rând În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
către părinți și sa făcut nevăzut. După o săptămână a dat, de undeva, un telefon. Apoi a trecut granița, asupra lui trăgându-se cu trasoare. A reușit totuși s-ajungă la Paris unde, cu un test despre Napoleon care era feblețea sa, a urmat cursurile faimoasei l’École des hautes études. Socialismul științific rămăsese acasă. În limba noastră sună puținel ciudat titlurile pe care lea obținut tânărul în străinătate: elev diplomat aș Școlii Practice de Înalte Studii, secția a IV-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]