12,672 matches
-
prin ceața ce-nvăluie timid întreaga plajă cutremurate îi sînt aripele ce leagă de pămînt/ inima și gîndul *** închis/ pentru că admirația nu-i dată oricui ascuns după gratii pentru că și-a îndreptat privirea obligat la penitență și supliciu pentru că a refuzat febra îndrumătoare prins în cușca de fier/ cu zăbrele/ pentru că avea dinți și-i lăsa la vedere uitat sub lumina feroce pentru că avea creier de folosit și viscere pentru toate/ rămîne stîlp Singurătății copleșit de săgețile boante ale stelelor pentru că în
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
o gară ce-și împleticea zugravii în ecranele jocurilor: nu mai avea pentru cine să urce în apartamentul rece de o săptămână, de la ultimul etaj. Noaptea se ciupea de plopi crezând că visează, ca demult, seara, în copilărie, când avea febră și vrăbiile se găseau foarte greu. Atunci, după primele două, luate cu multă ploaie, începuse deja să se simtă bine: visele dispăruseră, ea se făcuse mare, sănătoasă și fericită. Și totuși mă vedea iar cum număr, cu unghiile în tutunul
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
noiembrie./ Marele Vag e în mine, cutreierîndu-mă/ cum umbra nemișcată ce-o arunc/ pe lac e străbătută de un pește./ Pește cu goana scurtă/ - atît de leneș și de grabnic încheiate/ zvîcniri, că nu ies niciodată/ din laturile umbrei mele.” (Febră). Pulverizate, înfățișările vieții se risipesc, se adîncesc în neființa trecutului devenit ficțiune metaforizantă: „Absență a timpului pe un țărm de fluviu oprit./ Și praful tot crește se spulberă/ cenușă a vieții purtată cîndva de puternica undă./ Ne scufundăm în uitare
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
provoace, ca într-o maieutică de tip socratic realizată cu presupusul cititor (unul “leneș la pricepere” cel mai adesea), răspunsul explicativ cel mai plauzibil: “De ce se sinucide Anghelache? Pentru că e un anxios frustrat de frică! Și pentru a se sustrage febrei anxietății fără obiect, care îl face să aibă, în casa de bani, mai mult decât trebuie (...) acel “De ce? ...de ce, nene Anghelache?” nu ascunde nici o enigmă. Alta este, după mine, întrebarea corectă, adecvată, pe care trebuie să ne-o punem: s-
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
redescoperit bucuria Crăciunului, Anului Nou și a Bobotezei; adică a Sfintelor sărbători de iarnă, apropiate de sufletul românului; sărbători cu aromă de cozonaci și miros de fripturi și sarmale (de la vecini(*); cu colinde frumoase și țânci rumeni la față (din cauza febrei, fiindcă n-au avut bani de vaccin antigripal); cu mese pline de bunătăți, împrejuru-le cu cei dragi ai casei (și alții, picați la ceas de seară spre disperarea gazdelor); am trăit sentimentul binefăcător că nimic nu ne mai lipsește în
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
spirituală, de căutări febrile, de lansări de punți și antene spre o Europă cu care cultura română se voia cât mai repede și mai deplin sincronizată, de treceri peste etape neînchegate suficient în timp, dar care trebuiau “arse” de chiar febra saltului temerar înainte. Or, dacă e să identificăm un scriitor care sintetizează exemplar în epocă o asemenea mișcare curajoasă printre rupturi și (re)sudări de atitudini și programe literare, acesta este în primul rând Voronca. La douăzeci de ani, el
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cu totul ruptă de realitate, cu totul în afara utilitarismului constructivist rezolvit în arhitectură și care clatină în havuzele visurilor apele unor viziuni desfăcute de orice probleme și continuități situate dincolo de poem și de semitrezie” (Coliva lui Moș Vinea). Parcurgând în febre aceste metamorfoze care-l fac să nege adeziuni ce păruseră până nu de mult definitive și să îmbrățișeze tocmai ceea ce judecase drept inacceptabil și depășit, Voronca nu poate fi, totuși, acuzat, fără nuanțe, de inconsecvență. Ruptura radicală de constructivism și
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
el se întoarce la preocupările privind viața socială și politică, pe care o încadrează în liniile mari ale evoluției vieții din Transilvania și din Vechiul Regat, înainte și după Unire. Scriitorul strânge în judecăți finale concluziile unui examen critic susținut. Febra interioară este alimentată de ideile statului național român, ale moralei, ale credinței, ale tradiției. Tonul de obiectivitate este realizat, nu prin declarații, ci prin punerea faptelor în acțiunea multor scene și scenarii, materialul epic și psihologic îmbinându-se pentru configurarea
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
finale va fi avut darul să arunce în aer răbdarea clocotitoare a scriitorului umilit: Ar fi și timpul ca omulețul acesta pripit, iritat, pururi grăbit, cu privirea în jos ca și cum ar căuta ceva pierdut, cu podul palmei aprins, incendiat de febre, hărțăgos, plin de talent, dar și de fatuitate, să se oprească din cursa lui frenetică, pentru a se regăsi pe sine și liniștea, fără care nimeni nu se poate realiza desăvârșit". Pus în fața unei astfel de imagini caricaturale a omulețului
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
ca de prunc e proiectată de la comisura buzelor spre bărbie, în jos, prin două fire de salivă, gulerul și umerii hainei sunt cu ochiuri de pete de grăsime și mătreață" (p. 78). Răzbunarea se hrănește dintr-o furie neagră, în febra căreia pamfletarul repetă la nesfârșit adjective menite să îngroașe ridicolul adversarului: "voluminos, dolofan, cărunt, naiv, sedentar, umflat" etc. Analizând portretul nedrept și inadecvat făcut de critic lui Aurel Vlaicu, Camil Petrescu numește foarte bine tehnica portretelor din Memorii: "ferocitate candidă
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
că ceea ce se petrece în ea este posibil. Numai pe scenele teatrelor de operă rulează etern aceleași drame, aceleași comedii magnifice sau neverosimile. Deci...a câta oară Tannhäuser, a câta oară Don Giovanni ? Nu știu. Cine nu înțelege de unde vine febra acestei rutine este într-o foarte firească stare de incompatibilitate cu un spectacol unde s-ar părea că nimic nu e de crezut și că totul se judecă după o misterioasă și năucă vocație pentru vocalize. De aceea, de ani
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
felliniană! Îmi dau seama că dacă, uneori, dorința de spectacol slăbește, teatralizarea adecvată a unui eveniment o reaprinde cu o nesperată forță. Nu joci, dar te afli dintr-o dată prins într-un dispozitiv teatral și iată-te cuprins de acea febră subtilă a statutului de spectator, pentru o clipă destabilizat - la așa ceva ne invitase Odin. "Nu mă prefac că joc dar, pentru că mă văd integrat în acest dispozitiv, joc" și, din clipa aceasta, vrând să merg până la capăt, dansez cu Monique
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
gros-plan, camera trebuie să redea sentimentul de claustrare al personajelor. Acțiunea filmului poate părea în derivă: călătorii se mișcă dintr-o localitate în alta fără a avea vreun scop, se pierd unii de alții, Port (John Malkovich) se îmbolnăvește de febră tifoidă și moare, iar Kit, singură în deșert, e salvată de un tuareg a cărui soție devine, apoi înnebunește, dar e readusă "în lumea civilizată". Pe care n-o agreează de fel și în care încearcă să se piardă din
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
kitsch-ului dreptul de a fi prezente pe scenă întrețin iluzia schimbării din "interior". Ca odinioară comuniștii reformatori. Eșecul acestei strategii a fost demonstrat! Schimbările, nu ei le-au produs, ci marii, adevărații rezistenți. Numeroase spectacole de "autor", de la Jan Febre și Jan Lawers la Pippo Delbono și Marthaller, au impus moda eterogenității mijloacelor unde se trece constant de la cîntec la dans, de la vorbă la proiecție. O egală sete de discontinuitate le definește! O egală rezervă față de textele patrimoniale le caractrizează
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
o mână criminal-antipesedistă cu denumirea fiecărui capitol rămas în discuție cu UE, își lovea palmele mulțumit de mișcarea strategică cunoscută sub numele de cod "Geoană". Acest lucru m-a hotărât s-o chem pe moldoveanca lui Haralampy să-mi verifice febra, deoarece cu termometrul nostru controlase cândva nevastă-mea Coryntina fierbințeala mâncării dintr-o cratiță(2 de era gata-gata să mâncăm tocăniță dreasă cu mercur... În calitatea mea de alegător naiv nu mi-am dat seama că, de fapt, eram victima
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
nostru controlase cândva nevastă-mea Coryntina fierbințeala mâncării dintr-o cratiță(2 de era gata-gata să mâncăm tocăniță dreasă cu mercur... În calitatea mea de alegător naiv nu mi-am dat seama că, de fapt, eram victima unui puseu-șoc de febră electorală contractat prin intermediul micului ecran de la cei mai mari promițători pe care i-a avut țara noastră de-a lungul istoriei sale. Astfel, pe rând, sau chiar în timpul aceleiași emisiuni, toți cetățenii cu drept de vot se organizau speriați și
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
totdeauna după criterii europene autentice. Există încă "hipertrofieri ale eului național", excese în cultivarea autohtonismului, ceea ce, după opinia sa, împiedică integrarea europeană. Mihai Cimpoi a vorbit despre conștiința necesară a unității literaturii române, conștiință care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a impune un "moldovenism primitiv", de fapt "resovietizarea" culturii. Dinu Flămând s-a referit la "criza identității în postmodernism", susținând, în spiritual opiniei radicale a lui I.P. Culianu, că aproape totul trebuie reconstruit în
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
primi înapoi ceea ce merităm. Pe măsura unei Capitale europene a culturii. SPECTACOLE DE AUTOR Dacă citești programul, urmărești orele, locurile și spectacolele, te pierzi în hățiș și riști, ca spectator onest, să nu mai vezi nimic. Cum am experiența și febra altor și altor festivaluri, cum nu doresc să devin ubicuă și exhaustivă, cum nu mi-am propus să cultiv varza, fie ea și de Bruxelles, am făcut o selecție la sînge din împovărătoarea ofertă a festivalului. Am optat, cu alte
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
burtos, cu picioarele strîmbe - se aprinseră de indignare: - Fă-te curvă, o să-ți meargă mai bine, exclamă îndepărtîndu-se și făcînd un gest de batjocură spre cei care urmăriseră scena de pe chei. Flora se întoarse la pensiune cuprinsă de frisoane și febră. Sorbi cîteva linguri de supă și se băgă în pat. Îi era frig, deși era în toiul verii și se învelise bine. Ore în șir nu putu să închidă ochii. Ah, Florita, trupul ăsta afurisit al tău nu era la
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
te spiona odinioară este, de acum înainte, simbolicul ochi al milioanelor de camere de luat vederi, ce te spionează cu... indiferență. Totul a devenit "hiper", de la consum, la terorism, de la migrațiile turistice în masă, la viteza cu care se deplasează febra avicolă sau uraganele. Indiferența este și ea supradimensionată; de nu-i de mirare că eforturile celor ce vor să iasă din comun necesită și ele o hiper energie de individualizare. Iar singurătatea se dobîndește cu același efort enorm, deși lasă
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
film fotografic. Pe hard-discul unei fotografii găsești invitația de a accesa fără să te împiedice, ba chiar să-ți folosească grămada de formule fără carte de credit.Un elev de liceu în vânzoleala panoramică a stilului tare, inocent dar cu febra propagării a ceea ce este nu ascuns vederii, ci dublat de amprenta mesajului corporal și nu în ultimul rând mesajul de atitudine.El poate fi în interiorul unei sticle sau într-un contur tremurat al mâinii, poate sta în fața aparatului cu aceeași
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
durea în inimă, te doare că trebuie s-alegi, din două, una, de vreme ce nu pot decât pe rând să fie, - precum soarele și luna? Heraclit, § 91 Numai în tine poți s-o simți și pipăi, tu ești în trupu-i grabnic febra, tu puterea-i însăși, - fără tine, nu ar fi nici farmecul, nici greul clipăi. Ea-i numai una,-ncât nu poți s-o numeri; ea-ți mistuie și sângele, și vlaga; ea se-adâncește,-n carnea ta, ca plaga, - mai
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
căsniciei, ba făcînd chiftele, ba refuzînd avansuri, talentele pasămite ascunse o duc la ,Flamura Prahovei", o încîlceală de ziar și cenaclu. Episodul îi prilejuiește Aurorei Cornu pagini de descrieri care se rețin, un insectar cu chipuri de tîrgoveți, cuprinși de febrele literare ale vîrstei de mijloc. Printre ei, Ștefania face figură de poetă. Poate că asta și era, însă vremurile îi rezervă un loc de redactor sîrguincios care, atît cît îi stă în puteri, înfăptuiește neabătut. De aici, încep arcanele vieții
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
carnală (Murmură dor de pereche. / Patima cere răspuns.) este închisă în gravitatea reflecțiilor despre ființa umană în timp, asupra culpabilității (Capăt al osiei lumii / rogu-te, nu osândi!) de a se lăsa răpit de exigențele terestre (Sunt doar metalul în febră, / magmă terestră, nu stea) - totul scăldat într-o melancolie crepusculară, atât de favorabilă poeziei. Poetul-gânditor își asumă bucuria, recunoscută ca vremelnică, punându-se sub legea argilei: Margine-mi este argila / Lege de-asemenea ea . Poezia erotică a lui Lucian Blaga
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
ser, acum se pare ca preferam yes, yes, apa sfințită anglo-saxonă, hiper-îmbuteliată. Priviți firmele din București... Citiți ce scrie pe uși în loc de Trage ori împinge... Dar, dacă tot am contractat maladia americană, măcar să ne molipsim de ea, integral: și de febră de a construi, si de pasiunea de a cunoaște, de a cuceri noi bariere, ale spațiului, științei... ori să confiscam și noi ceva Premii Nobel, domnule. Pe americani poți să-i faci cum vrei, în toate felurile; că românul, șmecher
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]