87 matches
-
palălăia mare și care-i roșea paloarea, începuse a da semne de viață. - Ce să facem? Nu-l mai putem duce înainte - să-l lăsam iar nu putem. - Căpitane, acuși-s aicea! strigă alergând un fecior care venea dinspre împușcături. Feciorii abia se mai țin! Ne scularăm amândoi ca trăsniți. - Stăi! zise bătrânul, dîndu-mă c-un braț d-o parte și uitîndu-se la Ioan, care-și deschisese ochii lui cei mari și murinzi, cari priveau fără înțeles, ca ochii unui nebun
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
meu N. )."73 Tot pentru a-l scăpa de "plânsori", femeile din Bucovina iau copilul în brațe, aruncă cu pâine și cu sare spre o pădure sau spre un arbore, zicând: "Bună vremea, pădure! / Dumneata ai fete / Și eu am feciori / Hai, ne-om încuscri / Și ne-om nemuri. / Ia de la feciorul meu / Plânsorile / Strânsorile / Întinsorile / Durerile / Și toate chinurile / Și neodihna / Și dă odihna / Și creșterea / Copacilor tăi / Feciorului meu!"74 Dacă noul-născut plânge prea mult, atunci se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea, / Ș-ar să piară potera, / Ș-ar să crească dreptatea / Cum crește-n codru frunza."223 Personificarea momentelor esențiale ale vieții constituie o modalitate de sublimare a destinului tragic: "Cu dor m-oi duce-n mormânt, / C-a mei feciori nu mai sunt. / Cui nu i-o murit fecior, / N-are jale, n-are dor, / Da mie doi mi-o murit, / Cu dor mă duc în mormânt / Că mi-i arsă inima, / Nici în lut nu i-oi uita / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și tu pe noi / Cu dragoste și cu sănătate, / Cum speli malurile de tină / Și pietrele de rugină, / Așa să ne speli și pe noi / De hulă și de făcătură / Și pe valu-ți plin de flori, / Să ne-aduci mândri feciori; Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat. Ca să-mi faci trupul mlădiță / Și obrazul iconiță / Și vârfuțul limbii mele / Să-l faci fagure de miere, / Cu mine cine-o vorbi / Cu de miere s-o îndulci, / Cu mine cine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Din trei feciori câți are tata, nici unul să nu fie bun de nimic? Apoi drept vă spun, că atunci degeaba mai stricați mâncarea, dragii mei... Să umblați numai așa frunza frăsinelului toată viața voastră, și să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroasă a nas de om... Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe-o ureche din partea voastră; la sfântul așteaptă s-a împlini dorința lui. Halal de nepoți ce are. Vorba ceea: La plăcinte, Înainte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cinstite femei românce rămâne și aici mai presus de interesul și realizarea personală, se înalță, din nou, spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene-ți văz
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
motivare a lașității; r. 40: „rușinea unde o puneți?” încercarea părintelui de a trezi în rândul copiilor orgoliul și moralitatea; p. 81, r. 2 4: „Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroasă a nas de om...” mustrarea fiilor pentru superficialitate și mândrie deșartă, incompatibile prin definiție cu statutul moral al omului și în special al suveranului; r. 35 36: „Cel de-sus varsă darul său și peste
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mea, si taciNu pot cânta si încă nu ești destul de mare, Ca sa-ti pot spune basmul cel nesfârșit, in care Se sting de frig si foame copiii cei săraci... Muma tânăra de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cânta hore grațioase; Tinerii feciori Cântă după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetite Dulce rumenesc, Apărând cu mana mandrele cosite, Sărutări pe gura las de le răpesc. II Dar tu, femeie tânăra, De ce stai gânditoare? În gene-ți
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
holerei nu li se dăruia o cămașă, ci niște izmene; un informator bănățean relatează că, la apropierea flagelului, "se adună nouă femei la o casă și aci, într-o noapte, fac cu cânepă o pereche de izmene... pre care nouă feciori trebuie să o ducă tot atunci între hotare, după care colera ori ciuma se depărtează din acel hotar". Holera ar face parte și ea din ceata Dânselor, cele care "poartă toate boalele, toate răutățile", adică Ielele. Dar potrivit altor opinii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care M-ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie, și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel; 29. și orișicine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30. Dar mulți din cei dintîi vor fi cei din urmă, și mulți din cei din urmă vor fi cei dintîi. $20 1. Fiindcă Împărăția cerurilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lin. Ca În deșert. A nins. Părinții tăi s-au Întors de la Revelion. Au făcut Revelionul la un prieten pe Avrig. Toată noaptea au dansat tango, iar dimineața perinița. Tatăl tău este vesel și bate cu cizmele În dușumea, o feciorească. În cizme bate cu palmele. Și strigă: Bine taie cuțâtu’ / Că l-am ascuțât amu /. TU tropăi alături de el. Te bucuri și bucuria e lină. Înfuleci tort și mandarine. Pe urmă vine mătușa și un unchi care tocmai a divorțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
trece de-a doua zi între deputați, miniștri, profesori de universitate, membri la Societatea Academică, și cum se mai cheamă acele mii de forme goale cu care se-mbracă bulgărimea de la marginele Dunării! Căci cei mai mulți din acești lăudați tineri sunt feciori de greci și bulgari așezați în această țară și au urmat întru romanizarea lor următorul recept: ia un băiat de bulgar, trimite-l la Paris și rezultatul chemic e un june "romîn". Pe la 1840, Eliad bătrânul, pe când încă nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă fiertura mai dulce, să le placă mai mult celor ce vor veni la șezătoare, că așa am înțeles de la Lențâca, că va fi în seara aceasta la noi, răspunde Vasile la îndemnul mamei. Feciorii, amândoi, se ocupă de treabă, comunicându-și întâmplările și preocupările lor din ultimul timp, din familie. Pregătirile continuă pe toate « fronturile » cum ar spune un strateg, și Săndel ar vrea să fie unul cât mai bun, de s-ar putea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mersul cu zoritul la cei ce își serbau ziua onomastică în perioada în care ceata era constituită și în stare de funcționare, adică de Sfântul Andrei, de Sfântul Nicolae, de Sfântul Ștefan, de Sfântul Vasile și de Sfântul Ioan. Apoi feciorii mai aduceau bătură, mai ales vin de la producători, pe care-l dădeau în seama crâșmarului numit. Acest vin era consumat de ceată, dar dacă existau posibilități, se aducea mai mult. Prisosul se vindea oamenilor satului care veneau să petreacă cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de programul de divertisment al localului. Era atât de pasionat după cântecul și jocul popular, încât atunci când auzea undeva o melodie de joc, nu mai avea astâmpăr și de n-avea cu cine se încinge la o învârtită sau o feciorească, juca de unul singur. A fost instructorul echipelor de dansuri din sat al multor generații de tineri și pentru elevii școlii generale, echipe care în multe rânduri au fost premiate cu distincțiile cele mai înalte, până la nivel național. A trecut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lipsă atâta apă, că doară și tu ai fântână faină în curte». - «D’apoi de aceea că în fântâna mea tocmai o căzut soacră-mea și nu-i ajunge apa decât până sub nas, no !» * * * Povești cu Măria Când erau feciori, și când Ion începuse a-i trage clopotele Măriei, într-o seară senină de primăvară cică, acesta striga discret la pălanul Măriei, să n-audă vecinii. - «Mărie... Mărie !» De peste drum se deschide o fereastră în care apare capul lui Gheorghe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
urători cât ai clipi, lăsând în urmă doar ecoul cântecului, care încă mai plutea în aer. „ Da’ ce-i, dom’ Părinte... ce rău au făcut feciorii ?!”, s-au pornit gospodarii, mâniați că li s-a stricat „gostia”.. Lăsați, dom’ Părinte feciorii să-și gată cântarea, că tare fain or mai zâs..!” În timpul ăsta, noi eram cu capul sub pătura, așteptând cu înfrigurare să se apropie prăpădul lumii... Știam doar, ce ne așteaptă când Sfinția Sa e furios... cel puțin groaza unei mustrări
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la pelerinaj, dar acesta este ultimul an de prezență. A îmbătrânit, nu mai poate, chiar nu mai poate duce în spate povara multor ore de tren. Suferă foarte mult, „femeia s-o dus acum trei ani de zile. Am șepte feciori, domnule, așa ca dumneata și mai mărișori, au luat cu toții calea pribegiei, toți șepte. Italia doi, Spania cinci. Mi-au rămas fânețele nelucrate, animalele nu mai are cine le griji, peste tot numai jale și pustiu ! Ne piere țara, domnule
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu stuf și papură În miezul toamnei. Tulburarea oamenilor din sat se mai ivea În Înprejurări când pătrundeau zvonuri de peste Nistru, despre fărădelegi de cum erau schingiuiți preoți În odăjdii iar gospodarii satului mai cuprinți erau purtați pe drumul Siberiei; cum feciori erau Îndemnați să dea foc carelor gospodarilor mai avuți și sfătuiți să lase ogoarele și să se oprească ”la Donbas la scos cărbuni”. Erau sfaturile, Îndemnurile și faptele ce se petreceau și după ce Basarabia fusese cuprinsă de Imperiul Roșu de peste
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Puieni Regat și Puieni Bucovina, cu ramificații în Mihăileni, Sinăuți, Vlădeni, Pașcani, și prin alte localități moldovene ale fostului regat. Provenea dintr-o familie numeroasă. Familia pe care și-a întemeiat-o n-a fost mică: trei fete și doi feciori cel mai mare dintre ei fiind nenea Visarion pe care eu regret enorm că l-am văzut doar o singură dată în viață. Nu cu mult timp înaintea morții sale. Dar păstrez de la el, ca o relicvă, poate cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nu va avea liniște până la aflarea adevărului.» «Sigur, nu a fost erou anticomunist, dar a sfârșit ca un martir la postul lui. Nu mă supăr dacă nu veți scrie nimic...», mi-a zis la despărțire. Atunci m-am întrebat câți feciori de colonei și generali își fac procese de conștiință... Magie neagră pe Tarcău «Vitoria era deasupra tuturora: avea într-însa o putere ș-o taină, pe care Lipan nu era în stare să le deslege. Venea la dânsa ca la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu zice ajunge, “un râu din gură de i-ar curge”. Cărțile sunt copiii minții. Povestește o întâmplare pe care ai trăit-o, pentru care poți pune ca titlu unul din proverbele auzite. Foaie verde de bujori Niște glume știți, feciori? -Nicu mi-a aruncat felia de păine jos, mamă! -Cu intenție? -Nu, cu marmeladă! Ascultați aici la mine Întrebări de istețime! Ce are omul și acul? Care sticle nu pot fi umplute cu lapte? Când poți căra apa cu sita
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu zice ajunge, “un râu din gură de i-ar curge”. Cărțile sunt copiii minții. Povestește o întâmplare pe care ai trăit-o, pentru care poți pune ca titlu unul din proverbele auzite. Foaie verde de bujori Niște glume știți, feciori? -Nicu mi-a aruncat felia de păine jos, mamă! -Cu intenție? -Nu, cu marmeladă! Ascultați aici la mine Întrebări de istețime! Ce are omul și acul? Care sticle nu pot fi umplute cu lapte? Când poți căra apa cu sita
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]