87 matches
-
de programul de divertisment al localului. Era atât de pasionat după cântecul și jocul popular, încât atunci când auzea undeva o melodie de joc, nu mai avea astâmpăr și de n-avea cu cine se încinge la o învârtită sau o feciorească, juca de unul singur. A fost instructorul echipelor de dansuri din sat al multor generații de tineri și pentru elevii școlii generale, echipe care în multe rânduri au fost premiate cu distincțiile cele mai înalte, până la nivel național. A trecut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lipsă atâta apă, că doară și tu ai fântână faină în curte». - «D’apoi de aceea că în fântâna mea tocmai o căzut soacră-mea și nu-i ajunge apa decât până sub nas, no !» * * * Povești cu Măria Când erau feciori, și când Ion începuse a-i trage clopotele Măriei, într-o seară senină de primăvară cică, acesta striga discret la pălanul Măriei, să n-audă vecinii. - «Mărie... Mărie !» De peste drum se deschide o fereastră în care apare capul lui Gheorghe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă fiertura mai dulce, să le placă mai mult celor ce vor veni la șezătoare, că așa am înțeles de la Lențâca, că va fi în seara aceasta la noi, răspunde Vasile la îndemnul mamei. Feciorii, amândoi, se ocupă de treabă, comunicându-și întâmplările și preocupările lor din ultimul timp, din familie. Pregătirile continuă pe toate « fronturile » cum ar spune un strateg, și Săndel ar vrea să fie unul cât mai bun, de s-ar putea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
curând văzui apropiindu-se bătrânul tribun, asudat și gâfâind, și împușcăturile se preînnoiră, mai în apropiere însă. - Ce face? zise el, cu vocea ostenită și aruncând o privire speriată asupra lui Ioan. - Moare! zisei eu apatic și rece. - Ne urmăresc! Feciorii mai se-mpotrivesc cât s-or împotrivi... dar în urmă trebuie s-o ia la fugă și ei. {EminescuOpVII 217} Îngenunche și el lângă Ioan, care acum, sub influința focului ce palălăia mare și care-i roșea paloarea, începuse a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
palălăia mare și care-i roșea paloarea, începuse a da semne de viață. - Ce să facem? Nu-l mai putem duce înainte - să-l lăsam iar nu putem. - Căpitane, acuși-s aicea! strigă alergând un fecior care venea dinspre împușcături. Feciorii abia se mai țin! Ne scularăm amândoi ca trăsniți. - Stăi! zise bătrânul, dîndu-mă c-un braț d-o parte și uitîndu-se la Ioan, care-și deschisese ochii lui cei mari și murinzi, cari priveau fără înțeles, ca ochii unui nebun
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai auzit de-așa nebunie? Păi, n-a stabilit Domnul Băsescu la Tv că iarna nu-i ca vara și invers? Eu cred că țărănimea patriei ia halucinogene, dacă medicamentele compensate se dau pe sub mână de trei ori, învârtiți-le feciori! - Ce faci, frate? îl întreb. Te bagi în Etno? Precis că iar ai tras o ambrozie de Bistrița... Nu mă aude. Continuă: - ... Ia uite la piele-ososul ăla cum se plânge reporterului Tv că statul nu-l ajută, că nu-i
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
iar graiul său stâlcit parcă-l auzea mai mereu. Anii treceau, copilul crescuse și îi semăna mumă-sii. Era tot un drac de fată, obraznică, căpoasă, rea de gură și nimeni nu se înșelegea cu ea. Fetele o urau, dar feciorii toți roșeau în fața ei. Moșul vroia să dea fata celui mai avut băiet din sat, dar puica de șerpoaică a fugit cu un flăcău nebun prin pădure și a rămas grea cu el. Tot satul râdea de ea, dar lui
Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
tot ca la Saint-Simion, auzim pînă la urmă doar muzica gravă a Timpului. Finalurile multor scrisori marchează punctul stilistic cel mai înalt al bucății: Pe la unsprezece ceasuri, îmbulzeala era mare la scară, tot și toate își căutau blanele, își strigau feciori și trăsurile, înaintînd la scară fiecare cu masalagiul său după rang. Stradele se luminau în toate direcțiunile și, pe cînd începuse cocoșii a cînta de miezul nopții, orașul București reintra în tăcerea și în întunericul său de toate serile" (Un
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
șezătoare veneau și feciori. Aceștia cântau din fluier, ori spuneau povești. Gazda casei, om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări și povești. Și fetele horeau hori frumoase, de dor și de dragoste, ori de lume. Uneori, când în șezătoare veneau feciori mai tineri, fetele le horeau hori satirice, ori le aduceau apă și otavă, să mai crească. De obicei feciorii umblau într-o seară în mai multe șezători. în unele, feciorii cântau și jucau cu fetele după muzica interpretată la fluier
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
alte șezători, ei, cam după un ceas, cel mult două, își luau rămas bun și plecau. Fetele îi petreceau, pe unii dintre ei, până în tindă sau până în șatră, apoi își reluau lucrul, că așteptau și alți feciori. Dacă nu veneau feciori în șezătoare, o femeie mai în vârstă și pricepută făcea descântece de adus feciori. Și, după descântecul de adus, nu dura mult și se auzeau cum vin feciorii cântând. Pe lângă horit și joc, în șezătoare se mai practicau și alte
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
apoi își reluau lucrul, că așteptau și alți feciori. Dacă nu veneau feciori în șezătoare, o femeie mai în vârstă și pricepută făcea descântece de adus feciori. Și, după descântecul de adus, nu dura mult și se auzeau cum vin feciorii cântând. Pe lângă horit și joc, în șezătoare se mai practicau și alte moduri de a se simți bine. Feciorii luau, unii dintre ei, fusele de la anumite fete și acestea trebuiau să și-l răscumpere. Plata pentru a-și primi fusul
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
să te ații, că nu mai ești al tău. Doi feciori pun mâna pe dumneata și îndată te faci un lucru, o avere a așezământului. Aceasta v-o spui că mi s-a întîmplat mie: cum am intrat, doi țapeni feciori băieși puseseră mâna pe mine, mă desbrăcară de haine, pe urmă unul mă înfășură într-o fotă de lână de la brâu în jos, în vreme ce altul zicea că mă încalță cu niște picioroange uriașe (galenți), care pe loc mă făcură c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lin. Ca În deșert. A nins. Părinții tăi s-au Întors de la Revelion. Au făcut Revelionul la un prieten pe Avrig. Toată noaptea au dansat tango, iar dimineața perinița. Tatăl tău este vesel și bate cu cizmele În dușumea, o feciorească. În cizme bate cu palmele. Și strigă: Bine taie cuțâtu’ / Că l-am ascuțât amu /. TU tropăi alături de el. Te bucuri și bucuria e lină. Înfuleci tort și mandarine. Pe urmă vine mătușa și un unchi care tocmai a divorțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu va avea liniște până la aflarea adevărului.» «Sigur, nu a fost erou anticomunist, dar a sfârșit ca un martir la postul lui. Nu mă supăr dacă nu veți scrie nimic...», mi-a zis la despărțire. Atunci m-am întrebat câți feciori de colonei și generali își fac procese de conștiință... Magie neagră pe Tarcău «Vitoria era deasupra tuturora: avea într-însa o putere ș-o taină, pe care Lipan nu era în stare să le deslege. Venea la dânsa ca la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Puieni Regat și Puieni Bucovina, cu ramificații în Mihăileni, Sinăuți, Vlădeni, Pașcani, și prin alte localități moldovene ale fostului regat. Provenea dintr-o familie numeroasă. Familia pe care și-a întemeiat-o n-a fost mică: trei fete și doi feciori cel mai mare dintre ei fiind nenea Visarion pe care eu regret enorm că l-am văzut doar o singură dată în viață. Nu cu mult timp înaintea morții sale. Dar păstrez de la el, ca o relicvă, poate cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu stuf și papură În miezul toamnei. Tulburarea oamenilor din sat se mai ivea În Înprejurări când pătrundeau zvonuri de peste Nistru, despre fărădelegi de cum erau schingiuiți preoți În odăjdii iar gospodarii satului mai cuprinți erau purtați pe drumul Siberiei; cum feciori erau Îndemnați să dea foc carelor gospodarilor mai avuți și sfătuiți să lase ogoarele și să se oprească ”la Donbas la scos cărbuni”. Erau sfaturile, Îndemnurile și faptele ce se petreceau și după ce Basarabia fusese cuprinsă de Imperiul Roșu de peste
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Gheorghie - “au rămas dator cu 15 lei și ei nu au cu ce plăti”. Mitropolitul spune mai departe: “Noi așea le-am curmat: zestre și dugheana ce s-au dat... să fie dată... iar pentru datorie... (soacra) 5 lei și feciorii ei 5 lei iar Gherorghie (ginerele) 5 lei”. Ei? Cum ți s-a părut judecata mitropolitului? --Drept să-ți spun, vere, am rămas cu un gust amar, fiindcă bietul Gheorghie a fost pus la plată cot la cot cu ceilalți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă caute la greul meu și avînd eu o casă aici,...ce iaste lîngă mănăstire Bărboiului, peste uliță, despre răsăritu,...această casă cu tot locul ei am dat-o eu danie...sus numiților Stratului și soțului dumisale, Mariii, luîndu-i eu feciori ca să mă ție în casă, ca pe o maică și să mă grijască în viață,...și la moarte să mă comînde și după moarte...să-m plătească și sărindare și să mă pomenească ca pe o maică a dumilorsale, după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mea cu tot sfatul nostru ca să margă la Vistierie țării 1200 ughi, iar 120 ughi să aibă a merge la școală pre tot anul, din an în an; carii s-au socotit pentru învățătura și folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă la învățătură, pentru pomenirea noastră vecinică.” „Cred că ai luat seamă cum vodă spune apăsat că școlile să fie pentru <feciori de boieri și mai vârtos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă de vârstă de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus, iar carii ar fi feciori de preoți să învețe până la 20 de ani și mai sus”. „Cred că ai luat aminte cum că la școlile înalte erau trimiși doar feciorii de preoți.” Asta așa ar părea la prima vedere, dar despre copiii de mazili, de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o vreme, ca să nu-ți pară casa pustie. Nu m-am gândit încă la soț și la plecare. PRICINĂ: Însă m-am gândit eu. Și să nu cutezi a te împotrivi hotărârii mele, că... Iaca, alți megieși ai noștri au feciori buni de-nsurat, care abia așteaptă să le fac semn: Dolofan-Voievod, al lui Hulpav-Împărat, ori Bramburel-Voievod, al lui Lehamite-Împărat, ori Mârlete-Voievod, al lui Bolovan-Împărat, ca să nu mai vorbim de alții, mai depărtați. Alege, și-ți făgăduiesc să-ți fac pe voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
holerei nu li se dăruia o cămașă, ci niște izmene; un informator bănățean relatează că, la apropierea flagelului, "se adună nouă femei la o casă și aci, într-o noapte, fac cu cânepă o pereche de izmene... pre care nouă feciori trebuie să o ducă tot atunci între hotare, după care colera ori ciuma se depărtează din acel hotar". Holera ar face parte și ea din ceata Dânselor, cele care "poartă toate boalele, toate răutățile", adică Ielele. Dar potrivit altor opinii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fluier măiestru, măiestre tilinci Eu vin în ițari, în cojoc și-n opinci. Eu vin de acolo de unde-n poiene Umblau Feți - Frumoși și dormeau Cosânzene În iarba gătită cu păsări și flori Eu vin din poiene cu hori și feciori. Eu vin din pământuri cu punți și răscruci Pe unde, cântând, treceau drepții haiduci Când crânguri și plaiuri, piscuri suiau Eu vin din pământuri ce graiu-mi știau. Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri, ziuă și noapte
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
Se duce la altu-n pat... Călifarul își pironise ochii în oglinda vinului. Îl ardea cântecul. Anghel nu terminase. O luă mai repede: Nu te blestem ca să mori, Te blestem ca să te-nsori Și să ai vreo trei feciori, 302 Trei feciori ca trei bujori Și să faci vreo trei copii, Și să-fi moară ăl dintfi, Și să-ți moară ăl dintfi... Bozoncea a vărsat paharul pe dușumele. A privit crunt împrejur. S-a ridicat. Era negru și avea o față sălbatică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a fost și fata ta. Și paloșul mi-l trăgea, Capul soacră - sa tăia Și averea i-o lua Și-n desagi că mi-o băga, Și pe murgu - o arunca 278 {EminescuOpVI 279} Și din grai așa grăia: - Haidați feciori după mine Să vă-nvățu - a trăi bine, Să vă duc pe la strâmtori, Să vă iau la gălbiori, Că-s mai ușori la purtare Și-s mai spornici la schimbare. {EminescuOpVI 280} DONCILĂ Întru o vreme trecută Și de abia pomenită
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]