1,251 matches
-
la porțile înserăriiși noaptea se scaldă-n apele visării, Te-aștept iubite pe tivul depărtării.Când dorul s-așează pe-al inimii conturși formă îți frământ din visul cel mai pur,Un murmur de tristețe mă-nvăluie durș-alerg iubite prin clipele fecunde,Să semăn nuferi pe-ale uitării unde,Amăgiri acolo de noi voi ascunde.Când apele se spală-n sânge de lunăși dorința se-așterne în trup cunună,Iubirea compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
anilor File cu amintiri, scrijelesc amăgiri, Tremură albite Ca-ntr-un dans al înfrigurărilor Cuibărite, neinvitate În trupurile care-au uitat Sentimentul și sensul căldurii. Înmugurite, bătrâne Se ridică și apoi coboară, Ramuri dansate de vânt Ca-ntr-o gimnastică fecundă a naturii. Sunt, poate, singurele Care mai pot cântări vina, Lumina s-o ridice deasupra tâmplelor, Deasupra cuvintelor adunate-n rugăciune. Doar ele mai pot, sincere și lipite de trup Să înțeleagă rostul pământului, Gazdă a celor care mai puteau
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
și mâine ... Citește mai mult Înmugurite, bătrâneRăscolesc de-a lungul anilorFile cu amintiri, scrijelesc amăgiri,Tremură albiteCa-ntr-un dans al înfrigurărilorCuibărite, neinvitateîn trupurile care-au uitat Sentimentul și sensul căldurii.Înmugurite, bătrâneSe ridică și apoi coboară,Ramuri dansate de vântCa-ntr-o gimnastică fecundă a naturii.Sunt, poate, singureleCare mai pot cântări vina,Lumina s-o ridice deasupra tâmplelor,Deasupra cuvintelor adunate-n rugăciune.Doar ele mai pot, sincere și lipite de trupSă înțeleagă rostul pământului,Gazdă a celor care mai puteau cânta,Gazdă
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
eseistic,și bărbătește, cu toate consoartele de breaslă. Edificator a rămas textul despre Irina Petraș, o polivalentă scrii toare, deplin formată la Școala Clujului. Cu puține neologisme, ca în postavangarda de ieri, criticul narează următoarele: „Spiritualitatea briantă a analistei emerge fecund, secundată de o ironie savuroasă, condescendentă pe alocuri, în paginile volumelor ...” 16. Același limbaj de protipendadă critică îl comunică autoarea într-un sclipitor portret revenit lui Victor Iancu. Iată doar un exemplu: „Oximoronică și voit șocantă, ipostaza parodică a unui
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
filosoful pensionar" un fan al comunismului. Noica vorbea despre "binecuvântatul ceas" al istoriei ceaușiste ca despre "desfătarea" penitenciarului (...). Apoi, interpretarea generoasă... "Ca și ei, ca atâția alții, Noica se străduia să asume, transfigurator, infernul: să-l facă suportabil și, eventual, fecund. Pentru această încercare disperată, nebunească, oamenii de o asemenea croială merită mai mult decât micile noastre bombăneli moralizatoare." * îl felicit pe domnul Andrei Pleșu pentru magnanimitatea sa, corosivă. Cu adăugarea că inculpatul Constantin Noica era... poate, poate că era, pe
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
arată că unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în studiile lor ca pe Fericitul Augustin<footnote Ibidem, p. XV. footnote>. Continuând, același teolog precizează ideea pe care am menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale<footnote Ibidem, p. XV-XVI. footnote>”. Cel mai speculativ Părinte
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
personalitatea artistică a dirijorului, provoacă o criză de ilaritate în sală. Cu toate acestea, programul consacrat muzicii franceze, a atins ca intepretare culmi nebănuite sub mâinile de vrăjitor al acestui maestru unic. Pentru mine, acest an n-a fost prea fecund în ce privește activitatea mea artistică. M-am mărginit a lucra programele, neglijate din pricina bolii brațului drept, și lucram mult cu elevii mei de la școală, care mă interesau tot mai mult. Printre talentele de seamă citez pe tânăra pianistă Hedy Durrer, dotată
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
puțin mecanică și imaginea compozitorului ca „retor complet”, la ipostaza compozitorului ca „plantator” sau „cultivator”, sau chiar ca „homuncul” alchimic (compoziția muzicală) ce se naște dintr-o sămânță ideatică sau, într-o totală analogie cu zămislirea unui copil, în urma întrepătrunderii fecunde între imaginația creatoare și dinamismul realității, a determinat o „răsturnare a lumii” în sensul propriu al cuvântului. Consecința directă a schimbării de paradigmă a fost configurarea gândirii muzicale de tip simfonic, cu tot ceea ce presupunea aceasta: (1) geneza întregului discurs
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a continuous line od descent. [...] In short, history is the study of the past and not necessarily of a linear past.” footnote> Însă o asemenea imagine ar anula posibilitatea stabilirii unor linii de continuitate, interzicând, practic, verosimilitatea realizării unor comparații fecunde, în situația în care nu ar exista „săgeata” unei temporalități comune pentru toate varietățile „speciilor” stilistice, spre exemplu, de la Ars Antiqua a lui Léonin și Pérotin și până la ultimele experimente meta-stilistice ale lui John Zorn, sau situând punctul „zero” mai
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
deformantă, iar în al doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite potențialitatea unor posibilități fecunde de reformulare a trecutului în termenii prezentului. 3.4. Colajul de stiluri drept concepție hiper-stilistică Postmodernismul reprezintă o ultimă perioadă istorică în care mai pot fi recunoscute caracterele generice a ceea ce, prin convenție, poate fi identificat și legitimat drept concepție
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
celui dintâi. Și mi se pare corect să fie așa: fiindcă Teodor Dună nu face decât să meargă înapoi pe propriile urme, exploatând la maximum și epuizând modalitatea expusă anterior. Expresionismul se transformă aici, dintr-un climat și un principiu fecund al poeziei, într-o rețetă de bucătărie lirică, o listă de imagini repetate obsedant și conexate în mod previzibil. Se îngână o litanie ce degajă monotonie și oboseală artistică. Vechea prospețime a unui imaginar morbid a fost pierdută. Nici un element
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
notele sale informative erau așa de lungi și cu atâta cerbicie scrise? Cu un soi de pofta a defăimării, cu revărsare. Pentru această ni se pare necesar a-i răsfoi opera poetica, mai cu seamă aceea din perioada afirmării. Hugolian, fecund, dispensator de viziuni negre: Vă invit la masa unde n-o să puteți mânca nimic/ pentru că toate cadavrele au intrat în putrefacție" - din vol. Cântece negre. Peisaje de cangrena, le caracteriza Emil Manu, exegetul sau cel mai autorizat. Inspirație contradictorie, între
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
pentru lumea romanșă și nu m-am străduit să fiu tradus în germană, ca mulți alți scriitori romanși. O parte din opera ta științifică e scrisă în germană? Da, de exemplu, Retoromanii. Identitatea lor în literatură. Ești un scriitor foarte fecund, când ai avut timpul necesar să scrii atâta? Nu scriam niciodată în timpul școlii, pentru că nu aveam vreme și pentru că nu-mi place să fac două lucruri în același timp. Am fost, ca să spun așa, "însărcinat" cu Marlengia, unul dintre romanele
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
publică și chiar ca prezență în spațiul propriu-zis al galeriilor. Constrîns, pentru a supraviețui, asemenea multor artiști în aceste vremuri nu tocmai însetate de artă, să facă și altceva decît exerciții gratuite de imaginație, el s-a retras într-o fecundă activitate de restaurator. Iar după semnalele trimise spre exterior, pictorul părea a se fi resemnat provizoriu în fața acestei realități. Însă tocmai prodigioasa lui activitate de restaurare, sprijinită pe o inteligență artistică de o mare forță și suplețe, constituie suportul material
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
și elevii săi deveniți legionari. "Generația discipolilor lui Nae Ionescu (Eliade, Cioran, Noica etc.) a rămas la nivelul unui modernism agonic. ăProfetii negativiă, pe care nu i-au asimilat suficient pentru ca să nu se poată despărți de ei într-un mod fecund, le-au pecetluit soarta. Din păcate, poartă cu toții ăsemnul Fiareiă. Căci, înainte de toate, din motive filosofice, ei n-au putut să depășească planul terorii istorice. Ca niște oameni atît de ădesteptiă să adoarmă sub privirea hipnotica a unui magician minor
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
exeget, confirmă dispariția, în poezia modernă, a deosebirii dintre "a fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui Macedonski deschis spre abisalitate. Iată o
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
sursa primară sau a lecturii presei timpului, ci prin lectură unor cărți bizuite pe o bună documentație. Rezultă, de aici, studii de "joc secund", în care interesul cade pe nuanțarea punctelor de vedere și pe formularea unor concluzii mai totdeauna fecunde în rezultate. Cartea d-sale, incitant intitulată Paradoxul român, dovedește, repet, cît de adînc și de fecund meditează autorul asupra cîtorva chestiuni cu adevarat nevralgice ale istoriei contemporane a României. Aflăm aici studii despre construcția României Mari, despre România interbelică
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Rezultă, de aici, studii de "joc secund", în care interesul cade pe nuanțarea punctelor de vedere și pe formularea unor concluzii mai totdeauna fecunde în rezultate. Cartea d-sale, incitant intitulată Paradoxul român, dovedește, repet, cît de adînc și de fecund meditează autorul asupra cîtorva chestiuni cu adevarat nevralgice ale istoriei contemporane a României. Aflăm aici studii despre construcția României Mari, despre România interbelică democrată, despre Carol al II-lea, despre Ion Antonescu, despre fenomenul legionar și P.N.T.C.D. Și, sîntem avertizați
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Maitreyi de M. Eliade, Rusoaica de Gib Mihăiescu, Patul lui Procust de Camil Petrescu, Creangă de aur de Sadoveanu, Drum ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu. Dar, atunci, în 1927, cînd și-a scris Ralea celebrul eseu (acest an 1927 a fost fecund pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea că genul românesc, tinde să devină dominant. Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
accentuate ori numai bucurîndu-se, la un moment dat, de o extensie a renumelui. Să vedem însă cum ar putea fi definit geniul. Iată definiția lui Tudor Vianu: "Înțeleg prin geniu înzestrarea spirituală care permite creatorului de cultură soluții originale și fecunde, purtătoare de germeni ai unor creații noi, într-un domeniu de mare însemnătate socială.(...) Geniul este o categorie predicativa, în care se reflectă o împrejurare hotărîtoare a culturii, dar în același timp permite aprecierea unei puteri creatoare deosebite" (Istoria ideii
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
autor al poemei, susținută cu fervoare de dl. N.A.Ursu prin anii saizeci-saptezeci, iscând aprinse polemici și controverse, a sfârșit fără glorie, mai toți istoricii literări înclinând azi spre ipoteza Al. Russo. De remarcat, tot din anul 1981, (an foarte fecund an laboratorul autorului nostru) șanț studiile despre Dinicu Golescu și ardentul Ionică Tăutu. Mărturisesc că m-a frapat și m-a interesat studiul despre Creangă, modern prin analiza și calitatea opiniilor. Istoricul literar are dreptate când demonstrează că nuvelă Moș
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
de către înaltele foruri ale istoriei literare, a cuprins rînd pe rînd sintezele și cursurile universitare, proiectele editoriale serioase (edițiile critice), programele școlare. În special, acest din urmă aspect a refuzul de a transmite tinerilor niște cunoștințe chiar și sumare asupra fecundei sale activități a a contribuit decisiv la marginalizarea prozatorului". Nu putem a nu-i dă, măcar parțial, dreptate universitarului clujean. Indiferent dacă G. Călinescu l-a tratat sau nu pe autorul Întunecării drept un potențial "rival", ni se pare limpede
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
nu gândeam ș...ț, ca să ne scoată din încurcătură... Și ne și scoate, e adevărat, - însă cu ce preț: aruncându-ne în plin mister; stingând, cu un gest suveran, lumina explicației (ternă, dar lumină!), pentru a ne cufunda în întunericul fecund al înțelegerii.“ Dialogul „personajelor“ lui Mihai Șora se produce îmbrăcând, nu rareori, dimensiuni poetice. Astfel, găsim, chiar acolo unde nici cu gândul nu gândim (ca să-i reluăm spusa), o bogăție de fraze încântătoare. „Vântul suflă unde vrea, ubi vult, și
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
o infinită generozitate, de o dăruire ce ar face din viață mai puțin o serie de ocazii pierdute[...] De ce sunt eu pesimist? Fiindcă depresiunile ce se nasc fără voia mea îmi omoară pâlpâirile elanului. Și dualitatea aceasta este atât de fecundă în dramatism, încât infinitatea lui deviază în baroc și grotesc, în crispări ultime și apocaliptice[...] Jur pe seninătatea cerului crepuscular care mă îmbracă întocmai cu aureolă că voi rezista în această lume chiar dacă eu însumi nu voi avea decât amintirea
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
Cred că o să regreți mai târziu că n-ai avut în tinerețe o voință puternică de autorealizare". În ce-l privește, mărturisește că trăiește "clipe de conștiință demiurgică, de mesianism infinit, care mă îmbată, mă avântă extatic și alcătuiesc o fecundă compensație frequentelor mele depresiuni. Uneori mă trăiesc ca un mit. Și atunci tot ceea ce a fost înaintea mea și tot ceea ce vine după mine îmi pare neinteresant și inutil. Îmi trăiesc drama propriei unicități în proporții metafizice". În 22 iunie
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]