64 matches
-
publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista „Orientul latin” (1874-1875) împreună cu Teofil Frâncu și I.Al. Lapedatu, în 1881 mutându-se definitiv la Iași. Ocupă aici Catedra de limba latină
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
primii critici de profesie din literatura română, asupra căreia s-a aplecat cu perseverență și convingere. Bun cunoscător al literaturilor clasice, a practicat o critică doctă, profesorală, analitică, subminată însă de lipsa de gust. La 1868 și-a început în „Federațiunea” seria articolelor critice. Curând se angajează însă într-o polemică dură cu Titu Maiorescu și gruparea junimistă, dispută reluată peste două decenii și din care a ieșit categoric înfrânt. Principalele sale studii, adunate în volumul Cercetări literare (1887), sunt dedicate
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Familia”, tot acolo publicând o nuvelă istorică, cu subiect exotic și senzațional (Simonida). Renunță însă repede la beletristică în favoarea cercetărilor etnografice, istorice și filologice, valorificate în articole apărute în „Familia”, „Telegraful român”, „Federațiunea” și „Orientul latin”. Din 1877 se stabilește la București și se dedică aproape exclusiv studiilor de istorie și adunării de documente din țară și din străinătate (Ungaria, Italia, Serbia), privitoare la istoria Transilvaniei și a celorlalte provincii românești (documente tipărite
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
existenței societății din Năsăud este faptul că Silvestru Tomi trimite, în noiembrie 1860, două hărți, cu dorința ca ele să fie expuse în sala de reuniuni a C. r. Cea dintâi acțiune o reprezintă abonarea la publicațiile „Gazeta de Transilvania”, „Federațiunea”, „Transilvania”, „Albina”, „Telegraful român”, „Magazin pedagogic”, „Convorbiri literare”, „Ateneul român”, considerate cele mai active în acțiunea de ridicare culturală și de solidarizare a românilor. Un moment crucial este anul 1868, când societatea se reorganizează, luând denumirea de Reuniunea Română de
CASINA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
din Transilvania despre realitățile politico-sociale ale vremii și exprimau viziunea românescă asupra evoluției politice. În această categorie se regăseau Sionul românesc (1865-1872) o revistă ecleziastică ce a apărut la Viena sub conducerea lui Grigore Silași (preot unit din Blaj) și Federațiunea înființată la începutul anului 1868, la Budapesta (a reprezentat organul român de presă care a preconizat organizarea monarhiei habsburgice în confederație etnică și a combătut violent dualismul austro-ungar stabilit în 1868). Aceasta din urmă era condusă de doi preoți români
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diferite părți ale statului, centrul politic e pretutindeni, iar circumferința nicăieri. Fiecare grup sau soi de populațiune, fiecare rasă, fiecare limbă e stăpâna teritoriului propriu. Fiecare cetate, apărată de către cetățile vecine, e regină în pe locul pe care-l ocupă." "Federațiune, de la latinescul «fœdus», genitiv «fœderis», adică pact, contract, tratat, convențiune, legămînt, etc... e o înțelegere prin care unul sau mai mulâi capi de familie, una sau mai multe comune, unu sau mai multe grupuri de comune sau state, se obligă
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
Budapesta articolul "", în care ia va lua apărarea lui Aron Pumnul împotriva unei broșuri a lui D. Petrino din Cernăuți. Publicistul va trece la situația politică a românilor și a altor naționalități conlocuitoare din Austro-Ungaria publicând, sub pseudonimul "Varro", în "Federațiunea" din Pesta, trei articole, strâns legate între ele, pentru care a fost citat de procurorul public din Pesta: "" (5/17 aprilie), "" (10/22 aprilie) și "" (22 aprilie/4 mai și 29 aprilie/11 mai) În luna martie 1870, alături de N.
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
s-a mai numărat printre organizatorii "Societății de Lectură a Junimei Române Studioase" (1851) și ai "Societății Petru Maior" (1862). A fost redactor al gazetelor „Concordia” (înființată la Budapesta în 1861, în colaborare cu Sigismund Pap, până în 1866) și la „Federațiunea” (1868 - 1876), înființat tot de el la Budapesta. A suferit multe persecuții politice din partea autorităților maghiare fiindcă a apărat deschis cauza românilor transilvani, în Ungaria dualismului (1867-1918) austro-ungar. În paginile acestor reviste el a publicat articole deosebit de virulente care i-
Alexandru Roman () [Corola-website/Science/307161_a_308490]
-
oficiată de noul mitropolit Miron Romanul și de către episcopul Ioan Popasu al Caransebeșului. Intrarea în Arad a avut loc la 15 aprilie, iar instalarea a avut loc în Duminica Tomii, la 20 aprilie, în prezența delegatului mitropolitan Ioan Hannia. Revista "Federațiunea" a descris momentul instalării: Cu simțul său practic și realist, ca episcop, a pus bazele unei solide vieți bisericești, culturale și școlare în întreaga eparhie, fiind considerat al treilea ctitor al ei, după întemeietorul Isaia Diacovici și restauratorul Sinesie Jivanovici
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul Palatului Administrativ din Vaslui funcționează un ceas cu două cadrane. Odată cu montarea ceasului a fost
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
Dumnezeule al părinților noștri, greutatea mânei tale peste noi?! Până când râurile de lacrimi să nu se mai șteargă de pe fețele noastre?'” „Gazeta de Transilvania” îi aducea omagiul, numindu-l „Prometeu român” și „Athletul apărător al dreptului și dreptății”, iar revista „Federațiunea” scria: „Istoria deceniilor din urmă a românilor din Austro-Ungaria îi va rezerva o pagină din cele mai frumoase, spre a ilustra numele lui, trecându-l la posteritatea recunoscătoare” . Osemintele baronului Vasile Ladislau Pop au fost îngropate la Reghin, unde se
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta, poziție pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înființat ziarul "Federațiunea," publicație de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declarație politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare și 500 de zloți amendă. pedeapsă executată
Comuna Ceica, Bihor () [Corola-website/Science/310199_a_311528]
-
un “epilog” neașteptat. După terminarea turului, locul 1 a fost ocupat de Unirea care în cadrul sferturilor de finală a campionatului național a și jucat deja meciul cu S.G. Arad (Societatea de Gimnastică Arad). Însă la intervenția Chinezului, Comitetul Regional F.S.S.R. (Federațiunea Societăților Sportive din România) a dat curs unei contestații, în urma căreia Unirea a pierdut cele două puncte câștigate în partida din retur cu R.G.M.T. Astfel Chinezul a devenit campioana districtuală cu un punct avans, datorită unor hotărâri la “masa verde
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor șef. Ocazional a colaborat cu articole politice sau pe teme culturale și la alte reviste sau gazete ale epocii, în perioada 1870-1877 publicând în "Albina", "Familia" lui Iosif Vulcan, "Federațiunea", "Convorbiri literare", "Curierul de Iași". Convingerile sale erau în linii mari în acord cu cele ale conservatorilor și în special cu ale fracțiunii junimiste, condusă de P.P. Carp și Titu Maiorescu. Totuși, în articolele sale și-a exprimat adeseori părerile
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]