199 matches
-
Schermers H. Denis, Waelbroeck F., Judicial protection in the European Union, Kluwer Law International, 2001. Schraepler H. A., Organizations internationales et europeennes, Economica, 1995. Sheinin D., The Organization of American States, New Brunswick, N. J. Transaction Publishers, 1996. Sidjanski Dușan, Viitorul federalist al Europei, ed. Polirom, 2010. Smonts M. C., Les Organizations internationales, A. Collin, 1995. Sorbello R., Le Funzioni dell 'Unione interparlamentare e il suo ruolo nelle relazioni bilaterali tra Parlamenti, Roma, 1996. Tănăsescu E. S., Pavel Nicolae, Constituția SUA, ed.
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
DCI din 24-27 aprilie 1946, Guido Gonella caracteriza "centralismul" ca fiind "o armă a despotismului și una din cauzele ostilității permanente a opiniei publice împotriva puterii"; dintre avantajele regionalizării, el reținea participarea poporului la viața publică, înmulțirea curentelor separatiste și federaliste și faptul că, adaugă el, "aventurile totalitare devin dificile dacă nu chiar imposibile". Aceste judecăți preluate de la DCI sînt reprezentative pentru gîndirea creștin-democrată în materie de regionalizare. Ea îi datorează mult tradiționalismului, gîndirii contrarevoluționare și catolicismului social: Vogelsang în Austria
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
teza sa13. Înainte de 1947-1948, nici în Franța, nici în altă parte nu găsim în cadrul acestor partide reflecții aprofundate privind Europa, reconstrucția realizîndu-se mai întîi pe plan național. Ulterior, introducerea planului Schuman în propriul său partid a fost ușurată, iar orientările federaliste au întîmpinat aici reticențe. Convingerile europene ale unui Schuman sau Bidault nu aveau nici aceeași forță, nici același conținut. În Belgia, Paul Van Zeeland "mai puțin european decît se crede în general", scrie Michel Dumoulin 14, părea mai încîntat de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Externe și l-a chemat alături de el pe secretarul de Stat Paolo Emilio Taviani, pe atunci șef al Delegației italiene la Paris, însărcinat cu negocierea tratatului. El l-a înlocuit în capitala Franței cu un federalist, membru vechi al Mișcării Federaliste Europene, Ivan Matteo Lombardo. În octombrie, Taviani a prezentat la Paris un proiect al Parlamentului European ales prin vot universal; la 10 decembrie, De Gasperi insistă într-un discurs celebru ținut la Strasbourg în fața Adunării Consultative a Consiliului Europei ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
politicii externe, cerea "stabilirea unei puteri politice europene al cărei instrument va fi armata europeană", în timp ce Pierre-Henri Teitgen, un federalist convins, fu ales președinte al partidului. Dar în 1953 guvernul francez n-a vrut să se lase antrenat în curentele federaliste italiene; făcînd o călătorie la Roma, în februarie, Bidault nu a făcut mai mult decît cîteva declarații de intenție; nimic concret, în ciuda "implorărilor" lui De Gasperi într-o scrisoare adresată lui Bidault la 3 aprilie. Degeaba publică Guido Gonella în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Gasperi într-o scrisoare adresată lui Bidault la 3 aprilie. Degeaba publică Guido Gonella în organul oficial al democrației creștine, Il Popolo, din 14 mai, un articol entuziast despre "cadrilaterul DC" alcătuit din De Gasperi, Adenauer, Bidault, Van Zeeland; idealul federalist apărat în Italia nu era împărtășit și de Franța. Eșecul CED-ului la Paris i-a șocat puternic pe creștin-democrații italieni: "Parlamentul francez a respins într-un mod dramatic CED-ul" scria în 14 septembrie 1954 La discussione, săptămînalul fondat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în 14 septembrie 1954 La discussione, săptămînalul fondat de De Gasperi; era "carta fundamentală a europenismului". Peripețiile construcției europene dezvăluie dificultățile, ezitările, dezbaterile pe marginea unui curent diferit, dar și determinarea unui curent dominant, pentru care, de acum încolo, proiectul federalist va fi, în ciuda eșecului CED, proiectul creștin-democraților, așa cum arată Manifestul UEDC-ului, programul PPE, programele deferitelor partide. În programul CDS din 1977, spre exemplu, putem citi: "Pentru urmașii lui Robert Schuman, unificarea Europei este axa politicii Franței", și "o federație
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
geografice și unde provocările nu lipsesc. CDU-ul cunoștea acestea atunci cînd a lansat în toamna anului 1994 o dezbatere privind constituirea unui "nucleu dur" în cadrul Uniunii Europene, a unei Europe cu "geometrie variabilă", pentru a întări, într-un sens federalist, instituțiile. Pentru Wolfgang Schaüble și Karl Lamers, principalii autori ai memorandumului publicat la 1 septembrie, aceasta însemna să se evite ca extinderile succesive deja realizate și cele viitoare să nu golească de sens construcția europeană și să n-o devieze
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de a susține intervenția americană în Irak și a continuat cu eșecul Tratatului Constituțional European din 2005, cu situația economică incertă a zonei Euro ș.a. Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor-națiune, fragmentarea politico-econo mică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de a susține intervenția americană în Irak, și a continuat cu eșecul Tratatului Constituțional European din 2005, cu situația economică incertă a zonei Euro ș.a. Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor națiune, fragmentarea politico-economică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
multiple centre de autoritate. Cum este organizată și care sunt alternativele guvernanței multinivel? Exponenții federalismului susțin un sistem coerent, format dintr-o serie de guverne la nivel european, care aplică aceleași legi și aceleași proceduri decizionale (acquis communautaire). Conform ipotezei federaliste, guvernele naționale, locale și regionale sunt coresponsabile pentru reușita politicilor pe nivelurile corespunzătoare. Pentru o politică locală este responsabil guvernul local, guvernul regional este responsabil pentru dezvoltarea politicilor regionale ș.a.m.d. Această viziune este contestată de cei care argumentează
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
avut ca origine existenta a treizeci de state suverane pe acest continent. Este important sa remediem aceasta anarhie prin crearea unei Uniuni federale între popoarele europene”. Într-o Anglie devenită pol al Europei libere, mediile guvernamentale erau animate de ideile federalist europene. Astfel, Winston Churchill îi adresa lui Anthony Eden un memorandum asupra „Statelor Unite ale Europei”. Odată recâștigată pacea, omul de stat britanic revenea asupra aceleiași teme cu prilejul unei conferințe la Universitatea din Zürich, pe 19 septembrie 1946, unde propunea
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Europei. Dacă la început nu toate statele Europei vor să intre în Uniune, trebuie ca noi sa lucrăm pentru a alătura și uni acele state care o doresc și o vor.” La 17 decembrie a fost fondată la Paris Uniunea Federalistă Europeană. Pe 16 aprilie 1948 a fost semnată convenția instituind Organizația Europeană de Cooperare Economică. Șaisprezece state erau părți ale acestei convenții: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Suedia, Elveția și Turcia, precum și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
mișcarea socialistă italiană prin faptul că a intuit prin Risorgimento* rolul esențial jucat de clasa muncitoare în viitoarea Italie. Ca și în Spania și Elveția, aici se înfruntă două concepții ale luptei sociale, o tendință autoritară și marxistă opusă idealurilor federaliste și anarhiste. O primă încercare de structurare a socialismului italian se conturează abia după 1872, ca urmare a Congresului de la Rimini, o dată cu formarea Federației Italiene a Asociației Internaționale a Muncitorilor, de inspirație bakuninistă și anarhistă. În 1874, ea numără cca.
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai 1949: aceasta scoate în evidență profunde dezacorduri privind Uniunea Europeană. Belgienii, francezii și olandezii intervin în favoarea unei consolidări a mișcării socialiste europene și propun chiar organizarea unui grup parlamentar comun, în cadrul Adunării de la Strasbourg. Ei apără un punct de vedere federalist, fiind partizanii unei mișcări europene, olandezii mergînd chiar pînă la a evoca "un mare Commonwealth european în interesul tuturor țărilor". Față de aceștia, scandinavii, elvețienii și mai ales britanicii au o optică mult diferită. Fără a nega interesul perspectivei construcției europene
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ajuns pentru a explica aceste divizări: dificultățile economice și sociale conferă preocupărilor naționale o importanță crescută. Dezbaterile se referă în primul rînd la natura integrării politice: Europa trebuie să fie federală sau nu? Din 1956 și pînă în 1973, concepțiile federaliste au continuat să progreseze în rîndurile socialiștilor. Ele au fost clar definite, în 1966 și 1971, cu ocazia Congresului al VII-lea și al VIII-lea: construcția europeană trebuie să ajungă la "crearea Statelor Unite ale Europei, sub forma unui Stat
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Tertium non datur? Depășirea dihotomiei federalism-confederalism / 40 • Dincolo de un "overlapping consensus". Apariția unui limbaj constituțional comun / 45 Către democratizarea Europei / 53 • Originile deficitului democratic / 54 Viziunea "realistă": Europa statelor / 54 Viziunea pozitivistă: Europa ca agenție regulatoare de riscuri / 56 Viziunea federalistă: Statul european / 60 Viziunea republicană: Europa ca federație de state /62 • Un model republican pentru Europa / 66 • Depășirea modelului pluralist / 69 • Restaurarea conflictului politic / 74 Referințe bibliografice / 79 CETĂȚENIA EUROPEANĂ, ÎNTRE PIAȚĂ ECONOMICĂ ȘI FEDERAȚIE POLITICĂ Încă de la începutul construcției
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
interguvernamentale, aplicate de administrațiile și jurisdicțiile naționale. Este adevărat că cetățeanul european are drepturi opozabile Uniunii, dar nu are dreptul de recurs direct în fața Curții de Justiție. Din punct de vedere al organizării juridice, Uniunea respectă în egală măsură principiile federaliste și cele ale suveranității statului. Însă Uniunea nu este nici confederație, nici stat federal, ea este o federație de state. De aici se naște ambivalența cetățeniei europene. Pe de o parte, ea evocă drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
astăzi în centrul tuturor dezbaterilor despre Europa. Discursul lui Joschka Fischer la Universitatea Humboldt, în mai 2000, și răspunsurile pe care le-a suscitat au meritul de a fi scos această veche dezbatere din cadrul restrîns al specialiștilor sau al mișcărilor federaliste. Aceste interacțiuni politice, dezvoltate de lungi disertații academice 28, pun în evidență trei idei despre Europa actuală. În primul rînd, ele pun în evidență momentul de turnură în care se află construcția europeană: dacă discuția a ajuns în acest punct
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de argumente. Concepută ca o "agenție regulatoare de riscuri", Uniunea corespunde cu un spațiu public depolitizat în interiorul căruia nu se mobilizează decît grupurile deja organizate. De exemplu, Banca Centrală nu caută adeziunea cetățenilor, ci pe cea a piețelor financiare. Viziunea federalistă: Statul european. Doctrina federalistă figurează la cealaltă extremitate a spectrului teoriilor integrării europene. Ca și viziunile anterioare, această doctrină pune în evidență dificultatea de a imagina Europa în afara conceptelor specifice teoriei statului. În schimb, trebuie să recunoaștem meritul acestei doctrine
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
o "agenție regulatoare de riscuri", Uniunea corespunde cu un spațiu public depolitizat în interiorul căruia nu se mobilizează decît grupurile deja organizate. De exemplu, Banca Centrală nu caută adeziunea cetățenilor, ci pe cea a piețelor financiare. Viziunea federalistă: Statul european. Doctrina federalistă figurează la cealaltă extremitate a spectrului teoriilor integrării europene. Ca și viziunile anterioare, această doctrină pune în evidență dificultatea de a imagina Europa în afara conceptelor specifice teoriei statului. În schimb, trebuie să recunoaștem meritul acestei doctrine de a fi simplă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
a integrării juridice și politice reprezintă o exemplificare a voinței "Înaltelor Părți Contractante" de a constitui o unitate politică substanțială, numită Comunitate sau Uniune. Iar Curtea de Justiție a Comunitaților Europene s-a inspirat în mod clar din această interpretare federalistă atunci cînd a mers mai departe de termenii stricți ai Tratatelor, impunînd prin cîteva din deciziile sale faimoase finalitațile teleologice ale construcției europene. Efectul direct și supremația dreptului comunitar asupra dreptului național, votul cu majoritate calificată, alegerea Parlamentului European prin
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
aceste caracteristici se regăsesc și în cadrul altor organizații internaționale, nici una dintre ele nu le reunește în totalitate. Încă de la origini, viziunea federalisă are la bază un proiect constituțional simplu, ai cărui susținători sînt comisia instituțională a Parlamentului European și mișcările federaliste (deși aceste mișcări sînt numeroase, paradoxul federaliștilor este acela de a nu fi capabili de a se federaliza ei înșiși). Care ar fi condițiile specifice creării unui stat federal european? Conform viziunii federaliste, ar fi suficiente următoarele transformări: Consiliul Uniunii
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
comisia instituțională a Parlamentului European și mișcările federaliste (deși aceste mișcări sînt numeroase, paradoxul federaliștilor este acela de a nu fi capabili de a se federaliza ei înșiși). Care ar fi condițiile specifice creării unui stat federal european? Conform viziunii federaliste, ar fi suficiente următoarele transformări: Consiliul Uniunii ar trebui să delege Comisiei Europene mai multe puteri executive, așa cum este prevăzut de Tratat; Stîlpii interguvernamentali (PESC și JAI) să fie transferați în cadrul stîlpului comunitar, așa cum este, de altfel, înscris în Tratat
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
să fie generalizat împreună cu procedura de co-decizie. Astfel dotată cu o Constituție în sensul material al termenului, Uniunea Europeană ar putea organiza un vast referendum sau o ratificare parlamentară pentru a deveni suverană din punct de vedere juridic. Partizanii acestei interpretări federaliste susțin că ea este versiunea finală a unui proiect deja prezent în Uniunea Europeană actuală, sub forma prevederilor inițiale ale tratatelor fondatoare. În plus, în forul interior al federaliștilor, această viziune corespunde aspirației popoarelor europene spre o nouă formă de guvernare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]