162 matches
-
și copiii, nurorile, ginere și nepoțeii mei...Fiind toată viața în căutare am vrut să le știu și să le cunosc pe toate: și medicină, și tehnică, și pedagogie...Am terminat Colegiul de Medicină din Tiraspol și am lucrat ca felcer din 1976 până în 2004. Paralel am absolvit Facultatea de istorie a USM și din 1990 am predat istoria în școală, dar aveam și ore în medicină.Dar cea mai mare dorință a mea încă de pe băncile școlii a fost să
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
de ai face cunoscuți pe cititori cu unele din noutățile medicinii de azi că, de obicei puțin se publică la acel capitol. Mă simt legat și azi de medicină. În afară de patru ani de studenție am lucrat vreo 30 de ani felcer și cunosc unele din subtilitățile ei... Azi, mai mult se scrie despre asigurarea medicală. Nu știu cine este inițiatorul acestui program (de asigurare medicală) dar, e departe de tot ce îmbină în sine noțiunea de NORMAL, din contră, cred, că e cea
MAI AM O PLAGĂ- MEDICINA MEA… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372299_a_373628]
-
Ganea este cu totul diferită de cărțile de aceeași factură apărute în ultimele două decenii. Mihai Ganea nu înduioșează povestindu-și începuturile de carieră, exilat în vreun cătun lipsit de drumuri, unde medicul este nevoit să acționeze ca un biet felcer aproape analfabet sau este solicitat să intervină deopotrivă în cazurile de îmbolnăvire umană, ca și în cele în care viața animalelor din curtea consătenilor de circumstanță este în pericol. Mihai Ganea nici nu-și deplânge soarta, vorbind de greutățile cu
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
și mi-a explicat cum să ajung la publicul care mă aștepta cu nerăbdare: - Sala de conferințe se află în pavilionul B, etajul unu, secția de bolnavi neviolenți... M-a primit cu aplauze un public foarte civilizat, alcătuit din surori, felceri, câțiva medici cu barbă și numeroși cetățeni internați pentru nevroze ciudate, obsesii nevinovate, fobii moderne. De la început vreau să notez că, în ciuda unor prejudecăți, toți acești participanți prezintă un indice de inteligență cu nimic mai scăzut decât multe persoane cu
SCHIŢE UMORISTICE (29) – CUM ERA SĂ DEVIN DEPUTAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377826_a_379155]
-
Mică). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o în Vadul-Leca, același județ, locul de baștină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din orașul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzănești. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău, după absolvirea căreia din 1990 a funcționat ca profesor de istorie la Gimnaziul din Vadul-Leca și în Școala medie din
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
avea în urmă patru fete, ograda plină de vite, pogoane cam multe de pământ, ta-su se gândise că i-ar fi peste poate să mai facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde să scrie negru pe alb că Ion nu este apt pentru armată. Prost lucru gândit! De când felcerul eliberase hârtia, pe Ion începuseră al dureau toate cele. Nu era zi să nu
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde să scrie negru pe alb că Ion nu este apt pentru armată. Prost lucru gândit! De când felcerul eliberase hârtia, pe Ion începuseră al dureau toate cele. Nu era zi să nu se vaite de ceva! Zi....lumină. Că de cum se însera, ca prin minune, toate bolile îi treceau. Se spăla Ion, se primenea, se ferchezuia în oglindă
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
și ea, apetitul boitului la modă. Urc la primul etaj, unde sper să reconstitui mental clasa în care, pedepsit de însăși sora mea Cornelia, suplinind un timp pe veneratul învățător Lavric, eram trimis la colț, pe nuci, pentru rolul de felcer jucat în acea dimineață, vaccinîndu-mi colegii cu... penița tocului. Surpiză imensă! Pe străvechii pereți, adăpostind acum Galeria de Artă "Minerva", descopăr și cele două pînze ale mele, din seria care avea să-mi contureze oarecum făptura publică de-acum. (Se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
una de teatru - „Spectacolul” (1939-1940). Ca artist plastic, are expoziții personale (1922, 1929, 1937), ilustrează numeroase cărți, semnează scenografia unor montări pe scene bucureștene, tipărește un album de gravuri, Casa cu perdelele lăsate (1929), și altul de caricaturi, Cobai și felceri (1932). Publică, totodată, „romanul” De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul (1934), urmat de biografia romanțată Cetățeana Tallien (1938) și de Schiță pentru istoria teatrului românesc (1938). În 1939, i se reprezintă piesa
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
de dumnealui Iancu Zogravul, București, 1934; Cetățeana Tallien, București, 1938; Schiță pentru istoria teatrului românesc, București, 1938; Dragodana, București, 1940; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor Durnea, București, 1989. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Însemnări pe marginea volumului „Cobai și felceri”, CU, 1932, 2583, 2584; Octav Șuluțiu, I. Anestin, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, „Reporter”, 1934, 18; Pompiliu Constantinescu, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, VRA, 1934, 338; Perpessicius, Opere, VII, 34-40; N. Carandino
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
jignesc, dar am sperat... Ei bine, nici eu nu știu ce am sperat să găsesc aici. Oricum, credeam că în locul ăsta o să găsim o motivație în plus pentru misiunea noastră... Oricum, trebuie să recunoști că de la superființa dorită de strămoși și până la felcerii care sunteți voi astăzi e o distanță atât de mare, încît pe mine mă distrează. Și asta numai pentru că nimeni nu a avut ambiția de a cuceri Kyrallul doar pentru el. - Vorbești mereu despre asta, rosti agale Arrus așezîndu-se pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
VASILESCU, George (14.XII.1902, Huși - 21.IV.1976, Iași), dramaturg. Este fiul Mariei (n. Cireș) și al lui Grigore Vasilescu, felcer. Urmează cursurile primare și secundare în localitatea natală, absolvind în 1921. Înscris la Școala Militară din Sibiu, o termină în 1924, ca sublocotenent de infanterie, ulterior făcând carieră militară. Mai târziu, în perioada 1933-1937, frecventează Facultatea de Drept a Universității
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
, Alexandru (8.XII.1901, Bolotina, j. Bălți - 18.VI.1984, Chișinău), prozator. Învață la Chișinău, apoi, în 1913, împreună cu părinții - Sofia și Petru Tambur, felcer -, se strămută în regiunea Kuban. Își continuă școala la Krasnodar (1913-1917) și Stavropol (1918-1919). Voluntar în armata lui Denikin (1920), după înfrângere se întoarce acasă, în stanița Nijne-Bakanskaia. În 1921 devine student la „Tehnicumul” din Severocaucaz, dar după un an
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
pătură și au uitat să mai facă schimbul. Peste câteva zile, unul dintre colegi s-a îmbolnăvit, febră mare, tuse... L-am examinat și am constatat că este vorba despre pleurezie masivă dreaptă. Am anunțat gardianul de secție, a venit felcerul închisorii și l-a luat pe cel bolnav la infirmerie. În timp ce l-am ajutat pe colegul bolnav, cel care dormea cu mine jos a și ocupat locul celui plecat. Am rămas singur și am dormit jos pe ciment o lună
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mîndri și nu fără temei. Gîndiți-vă că balena nu are defel ceea ce s-ar putea numi un gît; dimpotrivă, acolo unde capul și trupul par să se unească, se află partea ei cea mai groasă. Amintiți-vă, de asemenea, că felcerul nostru trebuie să opereze de sus, între el și pacientul său întinzîndu-se o distanță de circa opt sau zece picioare și că pacientul este scufundat aproape în întregime într-o mare opacă, agitată și adesea chiar furtunoasă. Nu uitați, de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După eliberare, s-a reînscris în anul IV la Medicină în Cluj, dar a fost exmatriculat în toamna lui 1958 și trimis în Deltă ca felcer. A reușit să termine facultatea abia în 1967, la peste douăzeci de ani de când s-a înscris prima dată la cursuri. După 1989 a fost senator PNL de Constanța. Mihai Jianutc " Mihai Jianu" Originar din Craiova, unde s-a născut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Atticus, bineînțeles. Cere și el atunci câte o alifie sau fiertură de plante. Suspină în barbă. Sărmanul Vittelius! Se îngrijește de băieți de parcă ar fi copiii lui. Nu ca Atticus, care strâmbă din nas la fiecare cheltuială și zice că felcerul lor e mai mult decât suficient să panseze rănile și să pună oasele la loc. — Au alcătuit un front pătrat, comentează Pusio trepădând de surescitare. Și-au ridicat scuturile și le țin așezate unul lângă altul, ca un acoperiș. — Așa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
veghi, când mintea mi-a fost orbită de băutură, minciuni și pornografie, fetele au început să se amestece și să se dezmembreze în capul meu. Procedeul era mereu același, și Fielding le primea și le scotea pe ușă ca un felcer care face injecții pe bandă rulantă. Încercarea de a crea o atmosferă cât mai detașată în timpul audierii unor tinere pentru roluri de natură erotică e un procedeu tradițional în industria noastră. De exemplu, Terry Linex de la CL. & S. are deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
domnia în urma alegerilor republicane. Directoarea nu-i dăduse acesteia orele de agricultură din cauza lui Fărocoastă. Plină de nuri, suplinitoarea de limbă franceză, care cîndva abordase prima clasă de liceu, s-a trezit între timp exmatriculată. Cu un obraz proaspăt, soția felcerului se credea miss cancelarie. Își rădea sprîncenele la rădăcină iar nasul cîrn și plin de haz o deosebea de alte dăscălițe ce ședeau ca niște cloște îmbufnate în paie. Singura care își da silința, întocmindu-și în cancelarie planurile de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
umedă și tristă. Acești copii știau tot ce se întîmplă în sat căci, oameni simpli, părinții comentau de față cu dînșii evenimentele. Elvira nu mă iubea numai pe mine. O dragoste la fel de pură purta și dirigintei, nimeni alta decît soția felcerului. Aceasta le batjocorise clasa deoarece, fără nici o învoire, colegele Elvirei zmulseseră de la fetele mai mici panglicuța de pe cap. Doreau să iasă bine la ora de matematică unde profesoara nu le suporta fără astfel de accesoriu. În calitate de șefă a clasei, Elvira
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ori buruienile de pe marginea drumului erau cu totul de ajuns pentru umplerea unui burdihan, fie el și de cal. Singura lui grijă În ce-l privea pe Canafas era să-i Întrebe de cinci-șase ori pe zi pe cei doi felceri: „Băi, băieți, da’ calul ăla a băut și el ceva apă pe ziua de azi?”. Într-un rând, unul Îi răspunsese cu țâfnă: „A băut, cum să nu, dom’ Doctor, că-i era sete de la câtă lucernă și ovăz a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unul Îi răspunsese cu țâfnă: „A băut, cum să nu, dom’ Doctor, că-i era sete de la câtă lucernă și ovăz a crăpat În el ca spartu’!”. Pe Doctor, Însă, ascuțișul vorbelor nu-l Înțepase căci, grijuliu, Îl sfătuise pe felcer: „Mai ponderat cu hrana, nu-l lăsați să mănânce cât vrea el! Hrana În exces, știi și tu...”. Mai ales iarna, calul se hrănea din mila oamenilor. Unii Îi aduceau fân, alții câte o traistă de ovăz și mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din partea domnului Primar, care ține să pună lucrurile la punct spre folosul Întregii obști. De aceea, a convocat În sala de ședințe Întreg consiliul, cu buni și răi la un loc, pe șeful de post, pe cel mai vechi dintre felceri - că doctori statornici nu se găsesc În zilele noastre -, pe un reprezentant al oamenilor de afaceri (cel pe care lumea Îl numește Butelie, după obiectul care i-a adus o avere uriașă Încă din vremea defunctului regim), pe preotul paroh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dintre voi bolile profesionale sunt date de necumpătare, viață nesănătoasă, dar la dumneata e doar stres și viață sedentară! Arătai altfel când făceai teren, dar nu te poți plânge că ai fost avansat... Și tot așa, tranca-fleanca-mere-acre, s-a gargarisit Felcerul. Vorbește ca să fie auzit ce principial e! Face pe el de fricos, de când l-au băgat În sistem și i-au dat și pistol. E drept, clădirea e echipată, de sus până jos, cu tehnică de ascultare, dar cine-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pe el de frică să nu Îl facem scăpat de la o fereastră, ca pe colegul lui, Abraham Schechter, cu care am umplut șapte dosare mari până i-am dat brânci de la etajul zece al Urgenței. Dar se compară bețivul de Felcer cu ditamai doctorul ovrei al Șefului cum se compară un răcan cu generalul Doicaru! De la Felcer nu auzi un mulțumesc, dar ia cu o mână dibace sticluțele, le preferă pe astea micile, de plastic, le vâră În geanta În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]