69 matches
-
lor asupra acelor muieri“), că, în goana lor după potrivirea cu Occidentul, femeile „mai bucuroase sunt să le moară acasă copiii de foame, decât să iasă la plimbare făr’ de a avea pe rochie alte o sută de bucățele în felurimi cusute, ce le zic garnituri, carele este o îndoită cheltuială“. Fermecătoare, erudită, cu adevărat pasionantă e cartea despre care am pomenit, îndemnându-ne și pe noi să scriem cu u-uri finale și topici anapoda, bucurându-ne că am citit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
trăiri ale sufletului său, vise depărtate ce-i biciuiau ochii ca o văpaie, ca aripile pîrlite ale Îngerilor, Încît el va Închide ochii strîns, dureros de strîns, iată, nu de beznă și năluciri, ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci În cuget, la frunte, de după țeastă, chiar Între ochi, chiar În miezul văzului, pîlpîiau rotocoale roșiatice, roșiatice și sinelii, și vineții, și gălbui și verzulii, și iarăși rumenii, care, de bună seamă, tot lumină era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
trăiri ale sufletului său, vise depărtate ce‑i biciuiau ochii ca o văpaie, ca aripile pârlite ale Îngerilor, Încât el va Închide ochii strâns, dureros de strâns, iată, nu de beznă și năluciri, ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci În cuget, la frunte, de după țeastă, chiar Între ochi, chiar În miezul văzului, pâlpâiau rotocoale roșiatice, roșiatice și sinelii, și vineții, și gălbui și verzulii, și iarăși rumenii, care, de bună seamă, tot lumină era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
au Încărcat de electricitate, ca să zicem așa, acele Întâmplări nu mai există. Să nu clintim, să nu numărăm firele acestea de nisip ce au fost cândva scântei și pe care timpul le-a spulberat Înainte de a le fi stins. Datorită felurimii Înzestrărilor, există glorii care nu sunt altceva decât zgomot Într-o tăcere și trebuie să hrănească pe veci visarea, tulburând gândirea. Cum să nu fii totuși izbit de acest val de glorie căzând peste un bărbat atât de Înzestrat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
seculari; cu ramele mari din abanos; viori cu arcușul rupt, pianine pe care stau dansatoare de argint, ce încă ne mai mint. Oglinzile stăpânesc universul de jos. Cu taină, cresc primejdia în risipa lumii himerice, îmi sângera clipa. În atâta felurime de forme ne-am născut noi în cercuri rotunde și moi? Statuile În ritm de vals, citesc imaginile întocmite fals pe sticla înghețată și rece. Statuile mor sufocate de obiectele din jur: ca lumânările stinse ușor de o mână nevăzută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
zile Tommaso rămase pe gânduri; părea că se lecuise de curiozitatea și dorința de a se cufunda în paginile cărților spre mângâiere și iluminare. Se preumbla în ceasurile libere, privea în jurul său oprindu-se asupra celor mai mici amănunte: observa felurimea ierburilor, a arbuștilor, a plantelor, a micilor animale ce se ascundeau în tufișurile și ungherele grădinii mânăstirii. Natura era o carte imensă, mult mai grăitoare decât paginile cărților, dar nu era ușor de priceput acel limbaj al culorilor și al
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
actorilor noștri, vor sfărâma toate piedicile în calea noastră. Când vom fi dat lovitura noastră de stat, vom spune poporului: Totul mergea grozav de prost, toți au suferit mai mult decât puteau răbda. Noi nimicim cauzele suferințelor voastre, naționalitățile, frontierele, felurimea monedelor. Bineînțeles sunteți liberi să ne jurați credință, dar nu puteți să faceți acest lucru pe bună dreptate, dacă l-ați face înainte de a proba ceea ce vă dăm noi?... Atunci ei ne vor slăvi și ne vor purta în triumf
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate etnică (în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ispită, nici măcar în sensul că ar dori să afle cât de mare ne este credința. Sf. Grigorie de Nyssa se întreabă: „Ce s-a dorit spus, prin aceste cuvinte?” „Domnul îl numește pe vicleanul în multe și felurite chipuri, după felurimea vicleniilor lui, zicându-i: „diavolul”, „Beelzebut”, „mamona”, „stăpânitorul acestei lumi”, „ucigător de oameni”, „mincinos și tatăl minciunii” și alte asemenea cuvinte. De aceea, poate că unul din numele sub care s-ar putea subînțelege vrăjmașul ar fi și cel de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
XXIII-lea, de conciliul Vatican al II-lea. DE LA O RADICALITATE DE OCHII LUMII LA O PROFEȚIE TRĂITĂ Până aici, folosindu-ne de indicațiile magisteriului papei Francisc, am insistat pe sorgintea profetică a vieții consacrate în toate formele sale, în «felurimea darurilor sale», cum se exprimă Conciliul. Pe lângă toate acestea trebuie să ținem seama de inevitabilele, poate chiar doritele schimbări, transformări și maturizări pe care dorința inițială o traversează de-a lungul unei întregi vieți dăruite. Profetul este cel care nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
colaborarea la foile umoristice ale vremii. În 1873, la „Ghimpele”, el susține rubricile „Varietăți” și „Una-alta”. Este după aceea girant responsabil la „Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
spunea Heliade) era însă cunoscut datorită circulației orale a multora din versurile lui. Din acest „Anacreon românesc” Heliade cita, în introducerea gramaticii de la 1828, Primăvara Amorului, iar Vasilie Popp, în prefața la Psaltirea lui Ion Prale, vorbea „de mulțime și felurimi de poeme ale sale vrednice de a vedea lumina”. La acea dată V. era considerat sufletul vieții literare din epocă. Un volum, Poezii alese, îi apare în 1830. Când în 1833 se întemeiază Societatea Filarmonică, propunându-și înființarea unui teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
volumul lui Ion Ghica Scrisori către V. Alecsandri, recent apărut, legenda populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
cântare frumoasă, se aseamănă cu un ospăț duhovnicesc, căci „Ce este mai plăcut decât această desfătare? Căci și cu psalmi ne desfătăm, și cu rugăciuni ne răcorim, și cu lecturi ne hrănim. Într-adevăr, după cum unii comeseni sunt desfătați de felurimea mâncărulor, tot așa sufletele noastre se îmbogățesc printr-o lectură felurită și prin cântarea imnelor”. În viziunea nicetană, cântarea în biserică este simbolul credinței, al evlaviei și al iubirii față de Dumnezeu, dar și un îndemn la iubirea semenilor. Pentru ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
superior celor mulți și diferiți. Dar trebuie știut și aceasta, că dacă lumea s-ar fi făcut de către mulți, ar avea și mișcările deosebite și neasemănătoare. Căci depinzând de mulți făcători ar avea și mișcările deosebite. Și în 17 această felurime, cum s-a spus mai înainte, s-ar arăta iarăși o dezordine și un haos. Pentru că nici o corabie cârmuită de mulți nu va pluti drept, dacă nu i-ar ține cârma un singur cârmaci 16. Și nici lira lovită de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale caragialismului. Consecința idealului de esențializare și concentrare maximă a fost concretizată la Caragiale în preferința pentru formulele literare de mici și foarte mici dimensiuni, de la cele specifice nuvelei și schiței, la șiragurile de fragmente în zig-zag, la "mofturi", "gogoși", "felurimi" etc. Gustul pentru astfel de formule ale conciziei s-a păstrat, așa cum vom vedea în capitolul respectiv, și la descendenții din rândurile "Școlii de la Târgoviște". În privința scriitorilor din generația '80, majoritatea criticilor au remarcat efortul acestora de a resuscita formele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
firesc derivată din nevoia de fărâmițare pentru o cunoaștere a întregului prin parte, a "infinitului mare" prin "infinitul mic", în termenii lui Caragiale din Câteva păreri. Preferința pentru genul scurt și foarte scurt, de la schițe și "momente", la comprimatele Cronici, Felurimi, Instantanee, Gogoși, Zig-Zag-uri, Anecdote, etc., formând "o singură carte mozaic"11, este la Caragiale o ilustrare a unui "fragmentarism avant la lettre"12. Observația îi aparține chiar lui Mircea Horia Simionescu, cel care prefațează și selectează textele din volumul I. L
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate etnică (în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]