1,045 matches
-
ajuns-o din urmă, ori poate că ea s-a ascuns bine Într-un stup, pe undeva , dacă nu cumva, chiar dupa soare. BABA DOCHIA (altă variantă) Decebal avea o fată cam nelalocul ei, căci În loc să-și caute de cele femeiești, ea se amesteca În treburile bărbaților, făcându-i numai probleme. O chema Evdochia, era rea, guralivă și Încăpățânată.Se certa cu femeile, se Încăiera cu copii, Își bătea joc de bătrâni. Dacă Decebal o certa și âi spunea că Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
brumărie de miel. În picioare, aveau ciorapi împletiți din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație (muncă sau sărbătoare). Pe cap, femeile purtau un colțar, adică un batic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație (muncă sau sărbătoare). Pe cap, femeile purtau un colțar, adică un batic de forma unui triunghi, făcut din pânză de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație (muncă sau sărbătoare). Pe cap, femeile purtau un colțar, adică un batic de forma unui triunghi, făcut din pânză de in, țesut în două ițe. Pe partea din față
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Brumaru. Dostoievski și Turgheniev, recitiți cu atenție mărită la personajele lor, sunt până la urmă un fel de ocol pe care poetul nostru îl face pentru a ajunge la propriile dispoziții și obsesii creatoare. Turgheniev ascunde sânii, pulpele și celelalte minuni femeiești care-l obsedează pe Brumaru sub corsete și rochii de pudoare descriptivă, cu atât mai sugestivă și mai excitantă. Iar personajele "bătrânului Dosto" fac "atâtea porcării" câte vrem noi să citim sau să ne imaginăm. Când textul epic original nu
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
Brumaru. Dostoievski și Turgheniev, recitiți cu atenție mărită la personajele lor, sunt până la urmă un fel de ocol pe care poetul nostru îl face pentru a ajunge la propriile dispoziții și obsesii creatoare. Turgheniev ascunde sânii, pulpele și celelalte minuni femeiești care-l obsedează pe Brumaru sub corsete și rochii de pudoare descriptivă, cu atât mai sugestivă și mai excitantă. Iar personajele "bătrânului Dosto" fac "atâtea porcării" câte vrem noi să citim sau să ne imaginăm. Când textul epic original nu
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
celeilalte și, asemenea unor redutabili gladiatori, cele două femei sfîrșesc prin a cădea epuizate una în brațele alteia, împăcîndu-se definitiv și recunoscînd că amîndouă au dreptate. Bineînțeles că, atunci cînd se trezește, rolul lui Heidegger în această reglare de conturi femeiești e unul de martor neputincios la ciocnirea dintre două orgolii tari ca piatra, filozoful făcînd mai curînd figura unui împăciuitor de conjuctură peste care anii au trecut păgubos și deprimant, furîndu-i strălucirea și înmuindu-i mintea. Una peste alta, cititorului
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
de friguri când aceasta nu pare întocmai. Lumina pe care o proiectează asupra ei nu este una realistă, ci lucitoare, amăgitoare ca o foiță de aur. E normal, atunci, ca ea să fie diminuată de aproape fiecare gest real, omenesc, femeiesc al iubitei divinizate. Orice ar face și ar spune, nu s-ar ridica la înălțimea la care a ridicat-o îndrăgostitul. De la un punct (mult) încolo, iubirea lui Leonid Dimov devine o povară pentru Lucia Salam, care ar vrea să
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
bani pe ovreiașul ăla de Sebastian, dar nu să-i jefuiești banditește. Și nici să le iei mijloacele de trai, fiindcă ăsta nu e un stat sănătos. Cînd aici în oraș Lea e singura doctoriță pricepută la nașteri și boli femeiești nu-i spui că nu mai are voie să trateze decît ovreice de-ale ei. Și nici nu te duci peste Haikis angrosistul de grîne să-i iei afacerea, cum făcuseră băieții de prăvălie trimiși de Stelian, cînd tu n-
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
cînd în cînd și foarte rar se auzea pe pod duruitul unei caleșce, în care era vreun boier ce se ducea la o partidă de cărți, sau un fiacru ce trecea ca săgeata și lăsa să se zărească niște bonete femeiești. Nici un pedestru nu era pe uliți, afară de fanaragiii care striga regulat raita. O caleașcă trecu în fuga cailor pe ulița mare, apucă ulița sf. Ilie, și făcînd în stînga, luă la deal pe lîngă zidul sf. Spiridon și tot suindu
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
prin exprimarea ei directă decât prin eventuala sa excepționalitate (presupun că în calvarul unei căsnicii astfel de gânduri, firește, niciodată duse până la capăt, constituie mai degrabă regula), cartea se citește realmente cu sufletul la gură. Daniela Rațiu sondează abisurile sufletului femeiesc într-o manieră care presupune o solidă expertiză în psihologie sau, poate o vastă, dar de neinvidiat, expriență de viață. Misteriosul eu feminin nu are pentru ea nici un fel de secrete, iar franchețea etalării sale publice are toate șansele să
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
trag cu pușca? Spuneai. Si acum mă pui să trag?” „Nu să tragi. Da’ s-o ai acolo la tine. Ferească sfântul!” Așa îs fimeile, Pâcule. Când spun da, înseamnă nu, și când spun nu, înseamnă da...” a comentat toanele femeiești moș Dumitru. Ai dreptate, Dumitre. N-am ce spune. Eu, însă, am urcat fără pușcă. Ușurel, ușurel...Fuscel cu fuscel...până am ajuns în gura podului. De acolo am început să cercetez cu băgare de seamă locul...Mă așteptam să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
duminică ratată. Pe marginea sălii sunt douăsprezece scaune. Fetele sunt așezate picior peste picior, un scaun da, un scaun nu, ca să nu se eclipseze una pe alta. Fete - e mult spus: mai curând e vorba de niște persoane de sex femeiesc, fiecare declarând între patruzeci și cincizeci de ani - în funcție de onestitatea profesională. Ele având, de fapt, între cincizeci și șaizeci de ani, dar arătând în funcție de priceperea chirurgului plastician la care apelaseră. S-ar putea pune întrebarea: rămăseseră doar șase femei neconsolate
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu ne mai osteneam cu toții atâta...! (se așază) APRODUL: Alții nu mai văd, Maria Ta! GÂND: Or veni ei, dac-or avea buna-plăcere! Să se dea la masă aici și în celelalte încăperi, unde s-a așezat, după cuviință, partea femeiască, asemenea unde s-au așezat voievozii și unde stau sfetnicii. (Muzică. Se aduce la masă. Gând se ridică.) Iubiți ai noștri oaspeți, mai întâi mă rog de iertare dacă unii sau alții dintre domniile voastre socot că n-au fost primiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de jos, care ne judecă pe fiecare după faptele noastre de pe pământ. SISOE: Oare eu nu m-am războit de-atâtea ori cu duhul cel necurat? Și cu Avestița, aripa Satanei, care-i și mai rea decât el, fiind parte femeiască... Și nu se mai cunoaște aici, în josul spatelui, o julitură adâncă, unde m-a ajuns vrăjmașa cu gheara? HABACUC: Degeaba, oamenii îs nărăviți rău, Sisoe. Poți să le arăți tu toate juliturile din lume, că nu le pasă, și praznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fi scris aici nu ar fi apărut. Nu le-ar fi suportat hârtia. Vorba unui poet despre greutatea cernelei pe hârtie. Spunea cineva că, dacă în WC-urile bărbătești sunt mai multe inscripții, mai multe poezioare obscene decât în cele femeiești, asta ne poate da o idee despre originea artei. Nu există femei-filosof și nici prea multe femei-scriitor. Asta însemnă. O întrebare se naște totuși: ce a căutat individul în budele pentru femei? O mașina a firmei Bengoss. Cu dublu „s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sau groasă, împrumutau parcă ceva de la cele masculine; croiul pantalonilor părea că imită coriul pantalonilor bărbătești; desigur, se manifesta și reversul: bărbații parcă preferau pantalonii mulați pe corp, mai mult decât neîncăpători în partea din față de sub abdomen, ca cei femeiești, pletele, brățările, lănțișoarele, inelele, subțirimea vocii, etc. Și nu numai atât: comportamentul fetelor era tot mai masculin și invers, cu scopul de a ieși parcă din încorsetarea sexului cu care se născuseră. În toată zăpăceala aceea care prefigura încă din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a dactilografia texte pe de-a moaca și că, obosită fiind, mai degrabă s-ar fi odihnit decât să fi scris la mașină. Apoi se așeza totuși pe scaunul liber de lângă bibliotecară și stătea la taclale cu aceasta, povestind nimicuri femeiești: despre îmbrăcăminte (ce a mai apărut nou prin magazine), despre inele, cercei, despre dantele și volănașe, despre desuurile la modă atunci, despre concediu, despre plajă ca un hoby suprem sau despre mâncăruri. Când dădea cu ochii de mine, afișa pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
-l nască pe Dionysos prematur. Mai interesant devine mitul imediat după aceea. Zeus ia copilul și-l adăpostește în propria lui coapsă, de unde, la termenul stabilit, se naște nevătămat. Mai apoi, ca să nu-l recunoască Hera, îl îmbrăcă în haine femeiești. De atunci Dionysos e divinitatea travestită, are puterea de a metamorfoza animale, iar dansul său se definește prin, rețineți: eliberarea de sine, descărnarea în timpul dansului. De aceea nu numai actorul care interpretează rolul, dar chiar și personajul de teatru trebuie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că nu este capabil de mare lucru. Apoi, „a vorbi despre femei“ Înseamnă „a vorbi despre o femeie“. Deși anumiți congeneri de-ai noștri precum Casanova, Howard Hughes sau Mick Jagger au depus lăudabile eforturi În acest sens, Întregul gen femeiesc nu va putea fi posedat niciodată. O singură carte e extrasă din pachet, filată, răsucită pe toate părțile și așezată pe masă, În timp ce gemetele, mișcările și acțiunile ei sunt redate cu lux de amănunte auditoriului masculin. Fișa de parcurs a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai mult, dar din fericire, așa cum știm, doctorul plecase de la morgă direct la cafenea, astfel că Smith o găsi pe asistentă singură, pregătindu se de plecare. Tocmai Își aduna În poșetă pachetul de țigări, rujul, trusa cosmetică și celelalte mărunțișuri femeiești pe care le folosise cu puțin mai devreme, În speranța că, la ieșire, se va Întîlni ca din Întîmplare cu căpitanul Jegg. În acel moment, Însă, ușa se deschise pe neașteptate și În cabinetul medical intră Însuși maiorul Smith, al
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Trimise, În frunte cu doamna Prophyra, urmat la scurt timp de adeptele Fraților Spiritului Liber, conduse de doamna Manfreda, pe care În realitate o chema Elvyra; Își schimbase Însă numele, În memoria Manfredei da Pirovano, care s-a proclamat papă femeiesc În 1300 și la puțină vreme după aceea a fost arsă pe rug. Pentru cine nu știe, Manfreda da Pirovano a fost una din ucenicele Guglielmei Boema, moartă și asta pe la 1280, despre care adeptele ei credeau că este o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
coborîseră mai mulți extratereștri care Îi atacaseră pe cei prezenți folosind arme cu laser. Datorită intervenției prompte a forțelor de ordine, nimeni nu fusese rănit sau răpit, ci dimpotrivă, cîțiva oameni de bine reușiseră să captureze un extraterestru de sex femeiesc, predîndu-l apoi forțelor de ordine - și În continuare, nu se știe ce s-a mai Întîmplat. Totuși, unii martori văzuseră cu ochii lor cum, În timp ce polițiștii o escortau pe extraterestră ținînd-o strîns de brațe, aceasta s-a ridicat de la pămînt
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]