18,780 matches
-
altele autoare) este cu adevărat cuprinzătoare. Voluntarele "pe stil vechi" Vitoria Lipan, Doamna Chiajna, Mara se întîlnesc între cele două frumoase coperte cu "misterioasele" Adela sau Doamna T., cu "fetița" lui Holban (probabil autorul cu cele mai contemporan europene personaje feminine din literatura interbelică), de asemenea cu Lina cea atît de crud eviscerată și expusă privirii de creatoarea celei mai dezvrăjite umanități din aceeași literatură interbelică, Hortensia Papadat-Bengescu, cu mai apropiatele în timp (nu obligatoriu și în autenticitate feminină) Estera (din
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
europene personaje feminine din literatura interbelică), de asemenea cu Lina cea atît de crud eviscerată și expusă privirii de creatoarea celei mai dezvrăjite umanități din aceeași literatură interbelică, Hortensia Papadat-Bengescu, cu mai apropiatele în timp (nu obligatoriu și în autenticitate feminină) Estera (din Recviem pentru nebuni și bestii, Augustin Buzura) și Tonia (din Don Juan, Nicolae Breban) și, în sfîrșit, cu deja menționata Simona, nume generic pentru o comunitate de femei de diferite vîrste și "orientări" care învață, sub ochii cititorului
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
într-un personaj dublu", spun autorii), reții șuierul vîntului zgîlțîind cortul, reții nisipul care te atinge și pe tine cînd caii galopează în mijlocul publicului, reții plastica violentă și tensiunea viscerală, netrucată, reții vocea melodioasă a lui Lady Macbeth și alunecarea feminină a calului ei... În arena altui cort, la 10 km de oraș, am văzut un Cehov, Duhul pădurii, în regia lui Claire Lasne. E interesant să urmărești textul, oricît de prost jucat, și să-l compari, mereu, în gînd, cu
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
la o reprezentare obsesională plastică (1914), Despre transformări pulsionale, mai ales în erotica anală (1917), Un caz de paranoia care contrazice teoria psihanalitică (1915), Despre câteva mecanisme nevrotice în gelozie, paranoia și homosexualitate (1922), Despre psihogeneza unui caz de homosexualitate feminină (1920), Un caz de nevroză demoniacă în secolul al XVII-lea (1923). Cele mai multe dintre titlurile de mai sus apar pentru prima oară în românește abia o dată cu acest volum. Ele ocupă un loc deosebit în bibliografii - atât în cele preocupate de
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
doua zi a Târgului de carte de la Geneva: vizita neașteptată a unei verișoare a lui Renè: Yolande! De ce scriu aici despre ea? Pentru că văzând-o am înțeles mai bine familia în care am intrat. Yolande e un fel de Lionel feminin, al cărui altruism e întors pe dos, foarte interesată de Africa, a lucrat acolo cu mare succes. Ne-a povestit, cu o participare afectivă extremă, despre pasiunea unui coleg al ei (negru!), despre comicul situației care s-a transformat în
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Cristian Teodorescu Scandalul din gimnastica noastră feminină, cu ani de naștere măsluiți, ar fi trebuit să atragă atenția Parchetului General. Și asta din simplul motiv că statul român a emis pașapoarte cuprinzînd date false, pe numele unor minore. Luat cu grija recursurilor în anulare, de dragul dreptății la
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
Descurajarea chinuirii copiilor de la vîrste fragede în acest sport. Începută de la șase ani, gimnastica de performanță le distruge fizic pe bietele fetițe care sînt supuse unui regim de tip Mengele pentru a deveni campioane. Cînd Bela Karoli a revoluționat gimnastica feminină mondială cu faimoasa lui școală de pe băncile căreia a ieșit marea premiantă Nadia Comăneci, fetița care a înmărmurit lumea la 14 ani, el avea cel puțin scuza că nu știa ce efecte produce revoluția lui. Iar marea campioană a școlii
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
mai puțin a fi..." (Théethéte. Platon) * Lecturi intense, și lângă ele, realitatea... Toți zac în plictiseală ca într-un sos negru... La masa mea lungă din localul ieftin, numai femei, nu știu de ce singure toate. Parcă ar fi o întrunire feminină, ori a fost iar acum iau masa cu toatele aici... Toate sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o aluniță mare la baza nasului la care se scarpină mereu... Ospătărița se apropie cu o cană plină în
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
Gabriel Dimisianu Au apărut două noi cărți despre Hortensia Papadat-Bengescu, una scrisă de Eugenia Tudor-Anton (Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, Ed. Național), cealaltă de Liana Cozea (Exerciții de admirație și reproș, Ed. Paralela 45). Să observăm că exegeza feminină bengesciană, și până acum precumpănitoare cantitativ, sporește în continuare. Voi nota deocamdată câteva impresii despre cartea Eugeniei Tudor-Anton, de care s-a întâmplat să iau cunoștință mai întâi. Eugenia Tudor-Anton cred că este azi cercetătoarea cea mai avizată a scrierilor
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
limbaj așișderea de colorat. El învață, cu o precocitate de bun augur, cum să șantajeze clienții bordelului din localitate, mai ia și câțiva pumni, dar o iubește pe Iulia cea frumoasă și tristă, ajunsă târfă, evident. Mai există o figură feminină simpatică, acea Darie pierdută și ea între ticăloșii acestei lumi deșerte, iar în rest... nimic. Personajele nu au relief, n-au viață sufletească, proza e senzațională și atât. Înțeleg faptul că autorul își dorește să fie anticalofil, ba chiar supralicitează
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
tineri: în Lost and Delirious al canadienei, geneveză prin naștere, Lea Pool, o adolescentă trăiește cu intensitate și disperare prima sa dragoste, cea pentru o colegă de colegiu, o iubire interzisă (într-o lume în care homosexualitatea, mai ales cea feminină, e de neconceput) din care se va elibera prin moarte; în comedia fantastică Julie's Geist a Bettinei Wilhelm hazardul împletește destinele a doua fete, dintre care una, devenită fantomă, o ajută pe cealaltă să-și găsească drumul în viață
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Cristina Ionica Traducătoare și autoare de cărți pentru copii, Daniela Ștefănescu se află, prin noul volum publicat la Editura Rao în seria "Proză Română Contemporană", la al treilea roman "pentru cei mari" care are în centru un personaj feminin. Subiectul este greu - filmele americane ar fi, de exemplu, caracterizate în ghidurile TV prin cuvîntul "dramă". Ingrid Berleanu, personajul principal, află la 45 de ani, cînd o nouă sarcină o determină să-și facă o serie de analize, că suferă
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
docil căruia are grijă să-i confirme din cînd în cînd, pentru liniștea lui desigur, autoritatea. E o profesionistă onestă, o persoană atentă, admirată și simpatizată chiar și de cei pe care ea nu-i place. Acest tip de personaj feminin "corect", "perfect" populează mult prea des literatura scriitoarelor și este pentru cititor, orice ar face, antipatic, mai ales dacă scriitura nu îi vine deloc în ajutor. Descrierile de peisaj apatice cînd nu ideologice (după ce laudă șoselele din Ungaria, călătoarea are
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
Petreu necesită un spațiu separat. Asta nu înseamnă că facem o nedreptate autorilor discutați cu mai multe cărți în spațiul aceleiași cronici, ci doar că acest volum e un bun prilej pentru o discuție mai extinsă în jurul poeziei cu autor feminin și a receptării acesteia în România de azi, prilej de care mă voi folosi în numărul 15 al României literare. Marta Petreu, Ionescu în țara tatălui, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001, 176 p., f.p.
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
ar fi așteptat". Pentru că ele, femeile, sînt de la început demonizate, ele atrag într-un periculos joc erotic atît pe bătrînul profesor criminalist, cît și pe angelicul Gabriel. Și sursa răului se află, ca în vechile texte, în carne, în sexualitatea feminină. Personajele sînt fantoșe într-o parabolă cu demonii și femei despletite, în care căderea lumii se vede în aberații sexuale, iar între victime și călăi nu se mai disting limitele. în final, așezat confortabil în fața televizorului, urmărind declarația președintelui, legistul
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
pe care le pot furniza sistemele ("motoarele") de căutare pentru a lua unele decizii asupra normei morfologice actuale. Un caz în care mi se pare aplicabil argumentul citatelor din Internet este cel al pluralelor duble ale unor substantive neutre sau feminine, pentru care norma academică ilustrată în dicționare și îndreptare nu corespunde totdeauna situației actuale. Pentru substantivul neutru nivel, de exemplu, norma acceptă ambele desinențe posibile, -e și în -uri, dar o preferă pe a doua; în DEX, de altminteri, e
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
Uniuni cum trebuie". Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Cu și fără "sangre" Raționamentul poetic", "cunoașterea sufletului", importanța divinului în viața omenească sunt și temele Mariei Zambrano, nume răsunător pe linia feminină a filosofiei (dar nu atât de răsunător ca Hannah Arendt...). Cele mai importante scrieri ale acestei doamne născute la Malaga (1904-1991), discipolă a lui Ortega y Gasset, prima femeie deținătoare a premiului Cervantes, se numesc Filosofie și poezie (1939), Omul
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
adâncă, a Învins totul și a reușit să existe dincolo de răutățile unor oameni care Îi voiau despărțiți. Iubirea tuturor a fost eclipsată de acea mare iubire a unui „chip de Înger drăgălaș”. Eminescu, poetul-om, a fost fascinat de frumusețea feminină a Veronicăi. Au fost și câteva „focuri de paie” stârnite de Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronicăi le-a șters repede urma. Fața ei, Virginia Gruber scria: „Mama a fost plină de viață, plină de farmec, frumoasă
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
a Înțeles din capul locului menirea. Și-a asumat acest destin și apoi l-a desăvârșit În chipul cel mai fericit posibil. Câte femei ar fi făcut asta? Eminescu și-a dat seama chiar de la Început că Veronica Întruchipează idealul feminin pe care l-a visat. El Îi scria: „Adormind aseară cu gândul la tine și deșteptându-mă dimineața tot cu el, aș putea să Îți scriu toată ziua fără să obosesc, dacă cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
și moduri Întregi de exprimare, care În gura altei femei ar fi sunat trivial, la Veronica se salvează prin spontaneitate, firesc, autenticitate a trăirii. Este o copleșitoare feminitate prototipică În scrisul și În felul ei de a fi, este acel „feminin”, atât de admirat, de cântat și uneori blestemat de către bărbați. Veronica era deplin conștientă de toate acestea”. Putea oare Eminescu să nu observe aceste valori feminine? Care altă femeie i-ar fi oferit mai mult și În așa fel ca să
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
copleșitoare feminitate prototipică În scrisul și În felul ei de a fi, este acel „feminin”, atât de admirat, de cântat și uneori blestemat de către bărbați. Veronica era deplin conștientă de toate acestea”. Putea oare Eminescu să nu observe aceste valori feminine? Care altă femeie i-ar fi oferit mai mult și În așa fel ca să nu stârnească ironiile unui șir nesfârșit de critici? Cum trebuia să arate acea femeie? Veronica a fost prima și singura femeie care l-a iubit pe
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
trebuie să primim cu inimă bună o clipă de fericire pe care ne-o dă fatalitatea, cu toată ferocitatea ei răzbunătoare”. Tia Șerbănescu a publicat un amplu eseu În România liberă În 1992 comentând cu multă competență și mult fler feminin aura personalității Veronicăi Micle așa cum se desprinde din corespondenta lor. Printre altele, ne spune: „Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muza ideală: cochetă când trebuia, indiferentă când trebuia, fidelă mereu și infidela din când În
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
luna cu ochii unui grec? Am experimentat eu însumi această situație în tinerețe, în impul primei mele călătorii în Grecia. Navigam... Întins pe punte, priveam cerul de deasupra mea, unde strălucea luna... Eram vrăjit, fascinat... emoționat ca de o prezență feminină apropiată și totodată îndepărtată, familiară și totuși inaccesibilă... Este Selene, îmi spuneam, misterioasă, nocturnă, strălucitoare; pe ea o văd, pe Selene..." Asistând apoi, la televizor, la descinderea primului cosmonaut pe Lună, "la sentimental de sacrilegiu pe care l-am trăit
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
teologhisire" (sensul superior). Ca o paranteză, teologia nu relegă discursul psihanalizei: Evdokimov scria undeva, despre asceza pustiei, că este o "imensă psihanaliză urmată de o imensă psihosinteză a sufletului uman universal." Dincolo de Fecioara Maria se întinde imensul teritoriu al sacralității feminine din toate spațiile culturale: Coranul sau supunerea absolută, Africa neagră și transele inexplicabile, India și erotica mistică, apoi complicatele, genialele sfinte catolice. Psihanaliza feminității e punctul de plecare pentru reducții structuraliste "clasice". A fi femeie este echivalent cu "a fi
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
este și un omagiu adus realizatorilor din acea epocă, care cu mijloace tehnice extrem de precare și în condiții ideologice din cele mai vitrege, au reușit să creeze opere care stîrnesc și acum admirație și respect. Cu toate că favorita mea la interpretare feminină a fost Judi Dench, pentru rolul unei Iris Murdoch bolnavă de Alzheimer în filmul "Iris", produs de aceiași Minghella și Pollack, pînă la urmă la Berlin a cîștigat Halle Berry, în rolul văduvei unui condamnat la moarte, executat de viitorul
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]