68 matches
-
lemn, postfață Nicolae Manolescu, București, 1983; Sub semnul Capricornului, București, 1985; Năvodul, București, 1986; Poezii, București, 1998; Focul și apa, București, 2000. Traduceri: Euripide, Medeea, Ciclopul, în Tragicii greci, București, 1958, Baccantele, București, 1965, Ifigenia în Aulis, București, 1975; Herakles. Fenicienele. Rugătoarele. Ion, București, 1992, Rhesos. Troienele. Andromaca. Helena. Orestes. Heraclizii, București, 1996; Aristofan, Adunarea femeilor, București, 1974; Eschil, Orestia, pref. trad., București, 1979, Rugătoarele. Perșii. Șapte contra Tebei. Prometeu înlănțuit, pref. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
și în Al cincilea munte, unde povestea profetului Ilie face o apropiere de viața emoțională intensă și, deopotrivă, de macrocosmos) sau tema pelerinajului (Jurnalul unui mag) și a profeției (comunicarea directă cu divinitatea), creând legături cu lumea profeției ebraice, arabe, feniciene, canaaneane. Istoria Orientului Apropiat, de care Coelho se simte evident atras, cu luptele ei în care au fost implicați asirieni, persani, seleucizi, romani, bizantini, arabi, cruciați și otomani, deschide noi sensuri, deloc ignorabile în zilele noastre, „când înțelegem că istoria
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
zice poetul autohton. Splendoarea Lisabonei are caracteristici de palimpsest. Înainte de a "exporta" către alte continente știința locuirii frumoase și civilizate, urbea Olissiponiană (mitul ei fondator îl are ca protagonist pe Ulisse) a acumulat straturi de influențe din multiple orizonturi: elene, feniciene, celto-iberice, romane, vizigote, maure, ebraice etc. În glorioasa epocă a descoperirilor, patronată de Regele Manuel Întâiul, pe colinele urbanizate de lângă estuarul râului Tejo s-a distilat o sinteză arhitecturală fără precedent și fără ecouri imediate în restul Europei: așa-numitul
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
23 de ani se îndrăgostește pentru întâia oară și tot pentru întâia oară cunoaște lupta cu sinele, spaima, îndoiala, mânia... Dar acest tânăr e un profet, comunică direct cu divinitatea. Cititorul cu o anume deschidere către lumea profeției ebraice, arabe, feniciene, canaaneane, a întemeietorilor de doctrină, precum Muhammad, Zoroastru sau Mani, a harului profetic și "chemării" care face din profet purtătorul de cuvânt al voinței divine va primi simbolurile cărții cu o înțelegere sporită. Dar și cine nu a citit altceva
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
a lui Sofocle, drama Antigonei, fiica lui Oedip, dispusă la orice sacrificiu pentru a-și putea înmormânta fratele în pofida interdicției formulate de autoritățile civile. Pe lângă aceste izvoare principale, Victor Eftimiu se inspiră și din două piese ale lui Euripide. Din Fenicienele, el preia tentativa zadarnică a Iocastei de a-i împăca pe Eteokles și Polinikes, mediere a conflictului pe care o atribuie însă Antigonei ; din Rugătoarele, el împrumută considerațiile referitoare la opoziția dintre civilizația ateniană și barbaria tebană. Coerența intrigii țesute
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
533 km de Roma; prin pactul semnat aici în 40/39 î.Hr., s-a ajuns la o înțelegere temporară între Octavianus și Marcus Antonius Calea Flaminia (Via Flaminia) - reamenajată în 26 î.Hr. calende - începutul lunii calendaristice Cartagina - „Noul Oraș“ în feniciană, oraș antic, în prezent un cartier al orașului modern Tunis; al doilea război dintre Roma și Cartagina a avut loc între anii 218 și 201 î.Hr. cista - cutie Claros - cetate ioniană în care se găsea un sanctuar profetic al lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este ipoteza că degradarea unor manifestări folclorice ale adulților și preluarea lor de către copii depind și de „viteza de degradare” a acestora, diferită de la o colectivitate etnică la alta, de la o civilizație la alta. La diverși autori clasici - Pollux, Strattis (Fenicienele), Eustatius, Suidas, Aristofan (Insulele), Euripide (Fenicienele, 523) - se găsesc informații prețioase referitoare la descântecele infantile de invo- care a Soarelui. După cum susține Pollux, invocația tip „Apari, o, amice Soare” era adresată de copii Soarelui „ori de câte ori vreun nor acoperea fața acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folclorice ale adulților și preluarea lor de către copii depind și de „viteza de degradare” a acestora, diferită de la o colectivitate etnică la alta, de la o civilizație la alta. La diverși autori clasici - Pollux, Strattis (Fenicienele), Eustatius, Suidas, Aristofan (Insulele), Euripide (Fenicienele, 523) - se găsesc informații prețioase referitoare la descântecele infantile de invo- care a Soarelui. După cum susține Pollux, invocația tip „Apari, o, amice Soare” era adresată de copii Soarelui „ori de câte ori vreun nor acoperea fața acestui zeu” (cf. 19, p. 215). Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi existat în Palestina sau aiurea și apare abia la începutul secolului ll cînd se luptă să scape de dominația siriană a regilor macedoneni. Nici un rege al lor menționat în Talmud nu este confirmat de izvoare venite din culturile feniciană sau egipteană cu care ei pretind că au fost timp de secole vecini. Dacă majoritatea pretinselor revelații - șederea ivriților în Egipt timp de 470 de ani, ieșirea din această țară datorită armatei lor de 600000 de bărbați care i-ar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui Bodeshum, l-a făcut lui Astarte pentru că ea i-a ascultat glasul (său)” (cf. Fig. 13). Toate datate citate mai sus ne permit să confirmăm în această perioadă influența culturii feniciene în Galileea; foarte probabil, impulsurile culturale și religioase feniciene întâlnite aici nu s-au limitat doar la coasta nordică, ci s-au îndreptat și spre regiunile interne nordice. Cât privește însă regiunea internă meridională, adică Iudeea în sens strict, arheologia documentează o anumită recuperare după regresul din timpul exilului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de ideograme). c)scrierea silabică - unde semnele reproduc silabe, nu sunete. Aceasta este scrierea cuneiformă folosită de popoarele Mesopotamiei. Astfel, în Japonia se folosește scrierea silabică. d)scrierea alfabetică - care notează sunetele de bază ale limbii. Astfel de scrieri sunt : feniciană, ebraică , indiană, arabă, greacă, latină, chirilică. Această scriere alfabetică a condus la o învățare rapidă și o fixare a cuvintelor pentru comunicarea la distanță în timp și spațiu. Scrierea alfabetică este de două feluri : a) fonetică - când reflectă stadiul actual
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
milenii a trăit Pangu într-un ou. Când a ieșit din ou, Cerul s-a depărtat de Pământ iar din părțile corpului s-au plămădit astrele, munții, apele, vegetația, animalele, oamenii. În mitologia semită / iudaică, influențată de cultele divinităților canaanene, feniciene, babiloniene, lumea sacră este reprezentată de Azazel, divinitate nefastă a deșertului, de cuplul Gad și Asherah, protectorii norocului, și de divinități reprezentând războiul, dragostea, fertilitatea. Revelat evreilor prin Moise, Jahve, inițial, zeu al furtunii și al fulgerului, ulterior, Dumnezeu, este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doi frați chiar de la începutul actului al treilea. Restul era cumva începutul unei alte tragedii, în care se intra în interese complet noi, iar el pusese laolaltă într-o singură piesă două acțiuni diferite, din care una servește ca materie Fenicienelor lui Euripide, iar cealaltă Antigonei lui Sofocle. Am înțeles că această duplicitate de acțiuni putuse dăuna piesei sale, care de altfel era plină de multe părți frumoase". De aceea, când compune Tebaida, a cărei materie o împrumută din Fenicienele, Racine
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
materie Fenicienelor lui Euripide, iar cealaltă Antigonei lui Sofocle. Am înțeles că această duplicitate de acțiuni putuse dăuna piesei sale, care de altfel era plină de multe părți frumoase". De aceea, când compune Tebaida, a cărei materie o împrumută din Fenicienele, Racine își centrează drama exclusiv pe conflictul dintre Eteocle și Polinice. Unitatea de acțiune, lucru arătat de Aristotel, este o exigență proprie teatrului, cu care genul narativ, ce poate înmulți în voie episoadele, nu este niciodată confruntat. Ea este legată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el. Într-adevăr aproape că nu apare niciun actor aici care să nu moară la sfârșit." Pentru a explica această nerespectare a normelor bunei cuviințe, el aduce două motive, de natură foarte diferită, violența subiectului, pe care îl ia de la Fenicienele lui Euripide, și lipsa lui de experiență ca autor debutant. "Dar, de asemenea, este vorba de Tebaida, adică subiectul cel mai tragic al Antichității. Cititorul îmi va permite să-i cer puțin mai multă indulgență pentru această piesă decât pentru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Sam’al, astăzi Zincirli), ne-a parvenit o serie de inscripții regale (Într-un dialect asemănător celui aramaic), care se Întind din secolul al IX-lea până În secolul al VII-lea. Una dintre acestea este inscripția lui Kilamuwa, redactată În feniciană În a doua jumătate a secolului al IX-lea, În care se enumeră o serie de divinități care pedepsesc și sunt legate de suveranii precedenți și de dinastia lor: Baalxe "Baal" Samadxe "Baal Samad" (poate „Stăpânul carului”, o denumire a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al suveranilor Damascului este Bar-Hadad („Fiul lui Hadad”), iar zeul trebuie să fi avut o soție identificată treptat cu Atargatisxe "Atargatis". Morfologia zeului Hadad din Damasc avea trăsături comune cu cele ale zeului Baalxe "Baal" ugaritic și ale divinităților poliade feniciene din Biblos, Sidon și Tir (Adonisxe "Adonis", Eshmunxe "Eshmun", Melqartxe "Melqart"), configurându-se ca un zeu care „murea și reînvia”: despre aceasta ne vorbește un fragment biblic (Zaharia 12,11) care face referire la plângerile pentru Hadad-Rimmonxe "Hadad-Rimmon" În valea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeus" grec, la fel, Menervaxe "Menerva" din Etruria, zeiță a destinului și a oracolelor, nu este deloc identică cu Atenaxe "Atena" greacă; identificarea lui Unixe "Uni" poate și să oscileze Între mai obișnuita Heraxe "Hera" și Ishtarxe "Ishtar"-Afroditaxe "Afrodita" feniciană; și discursul ar putea continua. Interpretatio graeca din epoca arhaică alături de influențele succesive exercitate de unele doctrine filozofico-religioase asupra religiei etrusce (mai ales orfismul și pitagoreismul originar din Grecia Mare) au favorizat fixarea unui sistem minim de raporturi Între puteri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]