299 matches
-
au fost înscrise în anul 1983 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cele mai importante industrii active în Lisabona sunt cele ale oțelului, textilă, chimică, ceramică, construcției de nave și a pescuitului. · se crede că Lisabona a fost întemeiata de către Fenicieni; · în sec. ÎI i.C. a fost ocupată de către Români; · în sec. V d.C. ocupată de către Vizigoți; · în anul 716 cucerita de către Mauri (Arabi); · în anul 1147 recucerita de către Portughezi; · în jurul anului 1260 a devenit capitala Regatului Portugalia; · în urma unor
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
și un port de ambarcațiune pentru refugiați din întreaga Europa; · în 1988 un incendiu (cel mai mare dezastru din istoria orașului după 1755) a distrus zona comercială; · în 1991 populația era de 681.063 de locuitori. Alis Ubbo ("Golf încântător", Fenicienii) Ollisippo (sec. III-I i.C., Lusitanii și Românii) Felicitas Julia (sec.I i.C., Julius Caesar) Ulixippona (sec.V d.C., Vizigoții) Al-Ashbouna, apoi Lishbuna (sec.VIII-XII, Arabii / Maurii) Lisboa (după sec.XII, Portughezii) Din orașul de pe vremea descoperirilor putem
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
cunosc bine râde nu e timp pentru profunzimi el se trăiește cei doi se reunesc atunci când planeta este asaltată de furtuni de cenușă spațială conținând rămășițe ale mașinilor ipoteticilor cuplul a avut doi copii însă doar unul a supraviețuit copilăriei fenicienii erau foarte urâți de vechii evrei ceea ce a cauzat dispariția lor din istorie după cucerirea greacă din lipsa locașului necesar spitalul va lua ființă abia doi ani mai târziu pe una din laturile pieței se află primăria și castelul în
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cult și înveșmântarea slujitorilor o definiție echivalentă este aceea că blocul sistemului este comutativ față de un bloc de intârziere arbitrară toluenul se extrage din gazele de cocserie și din gudroanele cărbunilor de pământ istoricii situează apariția acesteia în perioada comerțului fenician franța a primit și ea un loc în tribunale ca răspuns al fiecărui act discrimator etnia rromă a găsit căi și mecanisme de supraviețuire prin ascundere adaptare sau fugă mănâncă semințe legume furate de către ei ierburi dar și insecte odată cu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
lui Ramses, Nubia era colonie de 200 de ani, cucerirea ei a fost consemnată pe frescele templelor de la Beit el-Wali ridicate de acesta. Următorii șaisprezece ani ai domniei sunt dominați de o serie de revolte în zona Canaanului și a fenicienilor care, sprijiniți și de hitiți, nu mai doreau să accepte autoritatea egipteană. Astfel, Ramses, a fost nevoit să conducă repetate intervenții armate pentru înăbușirea revoltelor. Conflictele egipteano - hitite iau capăt în anul 1258 î.Hr. când Ramses al II-lea încheie
Ramses al II-lea () [Corola-website/Science/302466_a_303795]
-
care au fost la graniță, înaintea reformei monoteiste. Religia a fost una schimbătoare, după întoarcerea din Babilon fiind adorat în principal Iahve/Savaot, adică Dumnezeul unic. Înainte de asta a existat un sincretism cu alte divinități, precum Baal și Astarte de la fenicieni sau Dagon de la filisteni, plus Așerah (soția lui YHWH). Acest sincretism a dominat istoria regatului în perioada dinainte de revenirea din exil. Printre cei mai importanți profeți din Iuda se numără: După cucerirea Babilonului de către perși, evreii s-au întors acasă
Regatul Iuda () [Corola-website/Science/311180_a_312509]
-
din fiii lui Noe, Iafet (în ) care ar fi întemeiat portul la 40 de ani după Potop. O tradiție elenă târzie relatată de Pliniu cel Bătrân îl asociază cu Jopa, fiica lui Aeolus, zeul vântului.Phaidon Guide, p. 304</ref>.Fenicienii o numeau Yapey. Este menționată în lista lui Thutmose al III-lea si în papirusuri antice egiptene ca YP.În tăblițele de la Tell al Amarna și în inscripția lui Senaherib apare sub forma Yapu. Geograful arab Al Muqaddasi (sec. al
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
ori parte, temporar, din regatele ebraice antice - Israelul unit - sub regii Solomon și David, iar mai târziu sub unii din regii Iudeei ("Yehuda"). a cunoscut, odată cu întreaga regiune, invazia asiriană (a regelui Senaherib) (702 î.e.n.), stăpânirea babilonienilor, a perșilor, a fenicienilor din Sidon (al căror rege Eshmunezer a primit-o în dar de la perși și a ridicat aici un templu al zeului Eshmun), a lui Alexandru cel Mare și a statelor elenistice Egiptul Ptolemeic și Siria Seleucidă. Locuitorii Yaffei, eleni sau
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
care depind direct de mediile de apă sărată pentru procurarea hranei și satisfacerea altor nevoi. Biologia marină a început cu simple observații privind distribuția, varietatea și modul de viață al unor organisme din apele litorale. În jurul anului 800 î. Ch. fenicienii și grecii cunoșteau Marea Mediterană și multe aspecte din viața organismelor marine, iar în jurul anilor 600 î. Ch. s-au realizat primele cercetări în jurul coastelor Africii. Aristotel a descris numeroase specii și a consemnat observații foarte interesante privind comportamentul unor animale
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
ai unor derivate latine nemaiîntâlnite în alte părți: > "cabeza" (cap), > "corazón" (inimă), > "amarillo" (galben). Peninsula Iberică a fost locuită înainte de cucerirea romană de populații neindoeuropene și indoeuropene: liguri (neindoeuropeni), celți (indoeuropeni), iberi (neindoeuropeni), celtiberi (rezultați din fuziunea celților cu iberii), fenicieni, vascones (strămoșii bascilor, singurii care au rezistat până azi). De la aceste populații au rămas toponime și hidronime, prefixe și sufixe folosite în toate cele trei limbi iberice. Prezentarea fonemelor limbii spaniole este foarte dificilă din cauza varietății dialectice. Tabelele de mai
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
conform Biroului Sirian de Statistică. Populația este predominant musulmană sunită. Insula este inscrisă în patrimoniul Unesco. Numele Arvad este consemnat în Biblie ca teritoriu al arvadiților, populație canaanită. Insula a fost colonizată la începutul mileniului doi înaintea erei noastre de către fenicieni, sub care a devenit regat independent, "Jazirat Arvad", "insula Arvad". Orașul a purtat numele fenician de Aynook. Regatul a fost un punct comercial important de legatură maritimă pentru valea Oronte-ului. Arwad a fost cucerit de către egipteni în campaniile lui Tutmes
Arwad () [Corola-website/Science/331240_a_332569]
-
Etimologia numelor „Abderos” și „Abdera” este controversată. Opinia cel mai larg acceptată argumentează în favoarea originii feniciene a acestor nume. Ea se bazează pe existența unei așezări feniciene omonime în sudul Peninsulei Iberice (vezi Abdera, Spania), pe mărturiile scrise cu privire la prezența fenicienilor în insula Thasos din imediata vecinătate și pe faptul că primele monede bătute de Abdera urmau (după câte se credea, mai ales în trecut) un sistem de unități de măsură fenician. Conform acestei etimologii, numele reprezintă un cuvânt compus din
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
în insula Thasos din imediata vecinătate și pe faptul că primele monede bătute de Abdera urmau (după câte se credea, mai ales în trecut) un sistem de unități de măsură fenician. Conform acestei etimologii, numele reprezintă un cuvânt compus din fenicianul „"Abd"”, care înseamnă „sclav” și numele zeiței Hera (prin urmare, „sclav al Herei”). Etimologia tracă (propusă de Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff) pune în legătură numele „Abdera” cu epitetul "Derenos" sau "Derainos" purtat în această regiune de zeul Apollo. În fine, D.K.
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
este capitala Libanului cu peste un milion de locuitori. Orașul este amplasat pe așezări vechi de peste 5000 ani. În timpul fenicienilor, a fost umbrit de mai multe orașe-state puternice: Byblos, Sidon și Tir, Liban. Perioada maximă de glorie a ului în perioada antică a fost sub stăpânirea Imperiului Roman. A fost numit "Colonia Julia Agusta Felix Berythus", dobândind drepturile de oraș-stat
Beirut () [Corola-website/Science/297228_a_298557]
-
clasică, istoria modernă a Marocului se întinde pe circa 12 secole. Cu toate acestea populația originală a Marocului, berberii, au ajuns aici cu mai bine de 5000 de ani în urmă. În antichitate diverse popoare au locuit aici printre care: fenicieni, cartaginezi, romani, vandali, bizantini, iar mai apoi arabii umayyazi au cucerit această regiune în secolul VII, aducând limba lor, sistemul lor de guvernare și islamul, la care mulți dintre berberi încet s-au convertit, mai ales după ce arabii s-au
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
a susținut o cultură neolitică comună întregului litoral al Mării Mediterane. Comercianții fenicieni au ajuns în vestul mediteranei prin secolul al XII-lea î.e.n. înființând depozite de sare și de minereu de-a lungul coastei și pe râurile interioare. Sosirea fenicienilor a marcat începutul a mai multe secole de dominație a puterilor străine pentru partea de nord a Marocului. Cele mai importante așezări feniciene din Maroc au fost Chellah, Lixus și Mogador, ultima datând din secolul al VI-lea î.e.n. Cartagina
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
(în siciliană "Palermu") este un oraș cu 655.000 de locuitori, capitala regiunii Sicilia și a provinciei din Italia. Aria metropolitană are o populație de circa 1,2 milioane. Fenician la origine (numit "Ziz": floare), fortăreață cartagineză în perioada grecească ("Panormos": port peste tot), orașul a fost cucerit de romani în timpul primului război punic (245 î.Hr.). Asediat și cucerit de Genseric, Odoacru și Teodoric, s-a aflat sub suzeranitatea Bizanțului
Palermo () [Corola-website/Science/297314_a_298643]
-
Genil. Orașul are aproximativ 241.000 de locuitori, majoritatea ocupați cu agricultura și turismul. Granada a fost menționată pentru prima oară în cca 500 î.C., ca o colonie iberică. Inițial Granada s-a numit "Iliberra", o colonie mixtă de fenicieni și iberici. După cucerirea de către romani a Spaniei, colonia a fost redenumită "Iliberis", însă nu există detalii despre aceasta din timpul stăpânirii romane. În 711 Granada a fost cucerită de mauri, și redenumită "Ilbira Garnata", în 756 a fost reconstruită
Granada () [Corola-website/Science/297878_a_299207]
-
lumină și umiditate. Se pot folosi după 30 zile, timp în care condimentul își formează aroma. Spania exportă șofran din secolul al XIV-lea, azi deține 70% din piața mondială. Era un articol valoros cu secole înainte și în Persia. Fenicienii dedicau prăjituri cu șofran zeitei Astarte. Fragmente mici de șofran s-au găsit și în mumiile egiptene. Cleopatra îl folosea în preparatele sale cosmetice. Șofranul este menționat de Homer, Plinius cel Bătrân, Hippocrates, Chaucer sau Shakespeare. În evul mediu, Eduard
Șofran () [Corola-website/Science/306715_a_308044]
-
arameii semiți și rămășițele de hitiți indo-europeni, ce a dus la fondarea unui număr de state siro-hitite în nordul centrului Aramului (Siria) și sudul Asiei Mici (Turcia modernă), printre care Palistin, Carchemish și Sam'al. Un grup canaanit cunoscut ca fenicieni a ajuns să domine coastele Siriei, (și de asemenea Libanul și nordul Paletinei) din secolul 13 î. Hr., formând orașe-stat ca Amrit, Simyra, Arwad, Paltos, Ramitha și Shuksi. Din aceste regiuni de coastă și-au întins influența de-a lungul Mediteranei
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
în timpul apogeului imperiului bizantin, probabil că n-a predominat până în secolul 19. Anterior cuceririi arabe islamice din secolul 7 d. Hr., masa populației erau aramei, dar Siria era de asemenea casa claselor conducătoare grecești și romane, asirienii rămânând în nord-est, fenicienii de-a lungul coastelor, iar evreii și armenii fiind de asemenea existenți în orașe mari, alături de nabateeni și arabii "preislamici", precum lahmizii și gassanizii ce locuiau în deșerturile din sudul Siriei. Creștinismul sirian a devenit religia cea mai importantă, deși
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
care în traducere ar însemna „insulele”, prin referire la cele patru insule de pe coasta mediteraneeană care au devenit parte a continentului în 1525. Populația nativă berberă din Algeria a trăit sub ocupație străină mulți din ultimii trei mii de ani. Fenicienii (1000 î.Hr.) și Imperiul Roman (200 î.Hr.) au fost cei mai importanți dintre aceștia până la sosirea arabilor în secolul al VIII-lea. Un fapt mai puțin cunoscut este că dinastia berberă fatimidă originară din Algeria a cucerit Egiptul dar a
Algeria () [Corola-website/Science/297148_a_298477]
-
construit o stradă magistrală de 10 km lungime și un dig de-a lungul lacului Tunis. Magistrală a fost prelungită ulterior, azi leagă centrul orașului cu portul La Goulette, în nordul portului se află așezările istorice ale Cartaginei întemeiat de fenicieni, Sidi Bou Said, La Marșa și Gammarth. La sud est de Tunis se află orașul Hammam-Lif. Medina din Tunis a fost înscrisă în anul 1979 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Tunis () [Corola-website/Science/307952_a_309281]
-
de iepuri"”. Iepurii se găseau și încă se găsesc în abundență în Andaluzia, iar unele monede bătute în epoca lui Hadrian reprezentau personificarea Hispaniei ca o doamnă așezată, cu un iepure la picioarele ei. Începând cu secol IX î.Hr., celții, fenicienii, grecii și cartaginezii au intrat în Peninsula Iberică, urmați de Republica Romană, care a ajuns în secolul II î.Hr.. Limba de acum a Spaniei, religia și sistemul juridic dăinuie din perioada romană. Cucerită de vizigoți în secolul V d. Hr
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
În interiorul Penisulei Iberice, unde ambele culturi erau în contact, o cultură combinată, cunoscută ca celtberici, a existat. Adițional, bascii au locuit în jurul Pirineilor. Celelalte grupuri etnice au trăit pe lângă coastele Andaluziei. Între 500 î.Hr. și 300 î.Hr grecii și fenicienii au fondat primele colonii pe coaste, punând bazele pentru multe orașe contemporane. Cartaginezii au controlat o parte a Peninsulei Iberice în timpul Războaielor Punice. După ce romanii i-au învins, a început o nouă epocă din istoria Spaniei, a cărei efect se
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]