563 matches
-
alcaliligninei s-a realizat în etapele următoare: metiolarea ligninei alcaline prin reacția cu aldehida formică timp de 72 de ore, la temperatura camerei; precipitarea alcaliligninei metiolate cu acid sulfuric concentrat. Amestecul de alcalilignină metiolată sub formă de dispersie și rășină fenolică a fost folosit la fabricarea placajului și a plăcilor celulare din lemn de plop. 1. Încleierea placajului Proprietățile placajului încleiat cu un astfel de adeziv depinde de 2 factori: compoziția adezivului: creșterea proporției de rășină fenolformaldehidică determină o creștere a
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
plăcile tratate la fierbere se datorește pe de o parte solubilității caracteristice a ligninei, deoarece la un pH acid grupele hidroxil și carboxil sunt prezente la fracțiunile insolubile în mediu acid, putând astfel participa la reacțiile de copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare a alcaliligninei pure
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
în conformitate cu cerințele standardelor canadiene pentru PAL-ul de interior (tabelul 30Ă. Dezavantajul metodei de înlocuire directă a rășinii ureoformaldehidice cu lignosulfonați este stabilitatea redusă la apă a PAL-ului încleiat cu un astfel de adeziv, datorită faptului că aceste produse fenolice vegetale au grade mari de polidispersitate și sunt puternic hidrofile. Pentru eliminarea acestui dezavantaj se impune modificarea lignosulfonaților în sensul asigurării eficacității adezivului, cât și pentru obținerea unor plăci cu proprietăți mecanice bune. În acest sens, pentru creșterea reactivității lignosulfonaților
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
oxidate printr-un mecanism radicalic cu formarea unor noi legături C - C mult mai stabile. Grupele carbonil și hidroxil care se formează suplimentar prin oxidarea catenei laterale pot intra în reacție cu grupele funcționale libere ale rășinii ureoformaldehidice, iar fragmentele fenolice oxidate cu aldehida formică. Persulfatul de amoniu în sistemul rășină ureoformaldehidică - lignosulfonați îndeplinește atât rolul de agent oxidant al complexului polimeric ligninic, cât și rolul de întăritor efectiv al rășinii ureoformaldehidice. Kovrizhnyh (1985Ă a obținut rezultate bune pentru timpul de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
aldehidelor; combinare cu o rășină fenolformaldehidică; tratament cu poliizocianați. VI.3. FOTOSTABILIZATORI, POLIMERI CONDUCTORI DE ELECTRICITATE ȘI FERTILIZATORI ORGANICI S-a studiat utilizarea ligninei din trestie de zahăr ca fotostabilizator pentru cauciucul butadienic, plecând de la asemănarea structurală a unităților respective fenolice ale ligninei cu a compușilor cunoscuți ca fotostabilizatori. Acțiunea acestora are loc prin apariția radicalilor fenoxil stabili, care inhibă scindarea fotoindusă a legăturilor din cauciuc prin împiedicarea formării radicalilor peroxid pe scheletul cauciucului, asigurând astfel integritatea structurală a elastomerului. Lignina
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
halogeni și derivați cu sulf. Reacția de oxiamonoliză constă în următoarele transformări ale substratului ligninic: Demetoxilare Sub acțiunea unor oxidanți ca periodat, apă de clor, persulfat de amoniu, are loc o micșorare a numărului de grupe metoxilice. Oxidarea grupelor hidroxil fenolice Legarea azotului la macromolecula de lignină se realizează doar dacă grupele hidroxil fenolice sunt oxidate la chinone. Blocarea prin eterificare a acestora conduce la o micșorare a reacției de legare a azotului. Astfel, lignina alcalină (24,85% OCH3Ă metilată cu
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
substratului ligninic: Demetoxilare Sub acțiunea unor oxidanți ca periodat, apă de clor, persulfat de amoniu, are loc o micșorare a numărului de grupe metoxilice. Oxidarea grupelor hidroxil fenolice Legarea azotului la macromolecula de lignină se realizează doar dacă grupele hidroxil fenolice sunt oxidate la chinone. Blocarea prin eterificare a acestora conduce la o micșorare a reacției de legare a azotului. Astfel, lignina alcalină (24,85% OCH3Ă metilată cu diazometan, supusă amonolizei a condus la obținerea unui preparat cu 21% grupări OCH3
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
respectiv în produsele horticole, substanțele organice care intră în componența acestora se împart în mai mai multe grupe: -substanțe plastice (glucide, protide, lipide); -substanțe cu rol activ (vitamine, enzime, hormoni vegetali etc); -compuși rezultați din metabolismul intermediar (acizi organici, substanțe fenolice, substanțe volatile care conferă mirosul și aroma, glicozide etc); -compuși cu rol complex (alcaloizi, fitoncide, amine, amide etc); Din punct de vedere al solubilității în apă, substanțele organice se împart în substanțe organice insolubile și substanțe organice solubile. Substanța organică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
majoră o constituie hidroxiacizii grași substituiți în lanț. Impregnând membranele țesuturilor cutinizate, le mărește rezistența la acțiunea factorilor exteriori nefavorabili. Suberina este constituită din polimeri ai unor lipide derivate, dar componenta majoră o constituie acizii dicarboxilici, iar conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat decât la cutină. Țesuturile suberificate asigură protecția organelor pe care le acoperă și se formează în anumite condiții pe suprafața leziunilor care apar. Cutina și suberina sunt compuși foarte eterogeni, ale căror componente sunt diferite în funcție de specie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
maturitate scade. La perele depozitate se constată o creștere importantă, pe parcursul perioadei de păstrare. În mugurii cartofilor, pe măsura ieșirii din repaosul vegetativ, s-a constatat intensificarea activității acestei enzime. Lacaza acționează asupra unui număr mult mai mare de compuși fenolici, fiind foarte activă în piersici și mai ales în strugurii mucegăiți. La un pH mai scăzut (aciditate ridicată) activitatea lacazei este diminuată. Toate fenoloxidazele au activitatea maximă până la începutul maturării, urmată de o scădere, în paralel cu acumularea substanțelor fenolice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fenolici, fiind foarte activă în piersici și mai ales în strugurii mucegăiți. La un pH mai scăzut (aciditate ridicată) activitatea lacazei este diminuată. Toate fenoloxidazele au activitatea maximă până la începutul maturării, urmată de o scădere, în paralel cu acumularea substanțelor fenolice și creșterea conținutului în antociani. Pe parcursul prelucrării produselor horticole, aceste enzime trebuie inactivate. Opărirea (blanșarea) este tratamentul cel mai folosit, înaintea deshidratării, congelării sau termosterilizării. Pasteurizarea sucurilor sau a unor conserve are același efect. Prezența SO2 inhibă mai ales polifenoloxidaza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
soluțiilor coloidale de celuloză amorfă. Celulazele au un pH optim slab acid (4,5-6,5). Sunt stabile termic în domeniul 30-60 0 C. Țesuturile plantelor se apără de celulazele microorganismelor patogene (fungi, bacterii), secretând inhibitori. Chinonele rezultate din oxidarea substanțelor fenolice au această proprietate. Clorofilaza este prezentă în cloroplastele celulelor vegetale, care conțin clorofilă. Acționează asupra clorofilelor a și b, determinând modificarea culorii verzi pe parcursul maturării. La mere, clorofilaza are o activitate de trei ori mai mare în timpul climacteriului respirator, față de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în cele din urmă complet (25 de zile de la recoltare), pigmenții carotenoidici se acumulează, crescând de la 30 la 260 ppm (70 de zile de la recoltare). 7.9.3. Pigmenții antocianici (antocianii) Pigmenții antocianici sunt mono sau diglucozizi ai antocianidinelor, compuși fenolici. Ei dau culoarea roșie-violetă sau albastră la numeroase flori, fructe sau legume. Unii autori disting o grupă separată de pigmenți, formată pe baza singurei antocianidine cu azot, betanidina. Cea mai răspândită antocianidă este cianidina, identificată în cireșe, vișine, prune, piersici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și uscare în aparate concentratoare sub vid. S.C.V.V. Iași a elaborat tehnologii de concentrare și de folosire a musturilor roșii de hibrizi înobilați. Valoarea alimentară și medicinală. Antocianii din produsele horticole, la fel ca și la alte substanțe cu caracter fenolic, au un rol important în formarea gustului acestor produse, au acțiune bacteriostatică, precum și valoarea biologică de vitamina P. Trebuie menționat efectul lor protector, sanogen și fortifiant. 7.9.4. Pigmenții flavonici (flavonoidele) Pigmenții flavonici contribuie la realizarea culorii galbene a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acțiune antioxidantă, funcționând uneori și ca inhibitori ai unor enzime. În celulele vegetale absorb sau atenuează razele ultraviolete, protejând citoplasma și clorofilele. Măresc rezistența față de atacul insectelor și microorganismelor. Flavonoidele sunt glicozide ale flavonei, izoflavonei, flavonolilor, izoflavonolilor sau xantonelor, compuși fenolici. Conțin grupări hidroxilice, metoxilice, iar uneori și alte grupări sau catene fixate în diferite poziții. Glucidele componente ale acestor glicozide pot fi mono sau di-glucide și se fixează la una sau la două din grupările hidroxilice ale compusului flavonoidic. Pigmenții
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
La tomate, castraveți și cartofi se constată acumularea de aldehide (la tomate în plus și alcooli), tot mai importantă pe măsură ce au înaintat în faze mai complete de maturare, contribuind la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul (coacăz negru), hidrojuglona (nuci), cetona zmeurei. În flora tropicală vanilina (Vanilia planifolia, fam. Orchidiaceae), eugenolul (cuișoare-Eugenia caryophyllata, scorțișoara Cinnamonium sp.) sunt substanțe din grupa compușilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul (coacăz negru), hidrojuglona (nuci), cetona zmeurei. În flora tropicală vanilina (Vanilia planifolia, fam. Orchidiaceae), eugenolul (cuișoare-Eugenia caryophyllata, scorțișoara Cinnamonium sp.) sunt substanțe din grupa compușilor fenolici. 6. Esterii alifatici aciclici realizează în ansamblu lor mirosul și aroma dominantă a multor fructe sau legume, exemple tipice fiind merele și perele. Aroma generală de fructe se formează în prezența acetatului de etil, butiratului de etil, capronatului de etil
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aprofundarea și lărgirea spectrului de investigație. Extracția, condiționarea, folosirea sau reconstituirea substanțelor volatile din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Extracția, condiționarea, folosirea sau reconstituirea substanțelor volatile din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali a căror tratare se face separat. Studiile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali a căror tratare se face separat. Studiile legate de rolul fiziologic al substanțelor fenolice au pus
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali a căror tratare se face separat. Studiile legate de rolul fiziologic al substanțelor fenolice au pus în evidență implicarea lor în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali a căror tratare se face separat. Studiile legate de rolul fiziologic al substanțelor fenolice au pus în evidență implicarea lor în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
separat. Studiile legate de rolul fiziologic al substanțelor fenolice au pus în evidență implicarea lor în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la gust nu depășesc în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]