1,278 matches
-
nanotuburi de carbon 44. Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor 45. Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" 46. Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Facultatea de Istorie și Filosofie 47. Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) 48. Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere 49. Bilingvism literar și problematică identitară 50. Scriitorii francofoni și media. Abordare interdisciplinară 51. Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor 52. Scriitori francofoni și raportul lor cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
nanotuburi de carbon 44. Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor 45. Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" 46. Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Facultatea de Istorie și Filosofie 47. Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) 48. Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere 49. Bilingvism literar și problematică identitară 50. Scriitorii francofoni și media. Abordare interdisciplinară 51. Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor 52. Scriitori francofoni și raportul lor cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor Simularea numerică a transportului prin nanotuburi de carbon Facultatea de Istorie și Filosofie Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere Bilingvism literar și problematică identitară De la metapragmatică la pragmatică culturală (domeniile francez, român...) Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor Scriitori francofoni și raportul lor cu limba Scriitorii francofoni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor Simularea numerică a transportului prin nanotuburi de carbon Facultatea de Istorie și Filosofie Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere Bilingvism literar și problematică identitară De la metapragmatică la pragmatică culturală (domeniile francez, român...) Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor Scriitori francofoni și raportul lor cu limba Scriitorii francofoni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
în considerare interacțiunile (forțele) dintre aceste componente și folosind metode statistice (aplicabile sistemelor alcătuite dintr-un număr foarte mare de componente), mecanica statistică poate, prin intermediul unor calcule laborioase, să deducă (și prin aceasta să confirme) rezultatele obținute de termodinamică pe cale fenomenologică. Există diverse incercări de axiomatizare a acestei discipline. Prima dintre ele a fost cea a lui Constantin Carathéodory publicată in 1909 intr-un periodic de matematică. Axiomatizarea lui Carathéodory a fost relativ ignorată de fizicieni datorită publicării intr-un periodic
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
1969) și ""Temps et récit"" ("Timp și expunere", 1983-1985) radicalizează pozițiile lui Heidegger și Gadamer și dezvoltă mai departe semnificația hermeneuticii, pornind de la teoriile lingvistice asupra sensurilor simbolice din filosofia lui Ernst Cassirer. În acest mod, înțelegerea trebuie să demonstreze fenomenologic o și mai puternică componență social-istorică și semantică. Hermeneutica, în această accepțiune ontologică caracteristică, a exercitat o vastă și fecundă influență asupra principalelor domenii ale disciplinelor definite în mod tradițional "științe umane": de la critica literară și istoria artei, la interpretarea
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
psihologia descriptivă a lui Franz Brentano și se bazează în mare măsură pe concepțiile lui Husserl, expuse mai ales în opera sa capitală, ""Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie"" ("Idei pentru o fenomenologie pură și pentru o filosofie fenomenologică", 1913). Fenomenologia a fost mai departe dezvoltată de Martin Heidegger în Germania și de Maurice Merleau-Ponty și Jean-Paul Sartre în Franța, ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate defini ca o metodă "științifică" de
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
al tradiției lui Husserl în Germania a fost Martin Heidegger. În lucrarea sa ""Sein und Zeit"" ("Ființă și Timp", 1927), consideră filosofia ca o metodă diferită de știință și pune pe primul plan ca disciplină în procesul de cunoaștere Ontologia fenomenologică. Din perspectiva metodologiei transcendentale, "Ființa" este privită ca un corelat al luării ei ca act de conștiință, fără presupuneri sau judecăți asupra existenței sau nonexistenței conținutului conștiinței. În Franța, fenomenologia, prin lucrările lui Merleau-Ponty și Sartre, stă la baza existențialismului
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Cristian Ciocan si Gabriel Cercel, cu ajutorul lui Mihai Șora și Gabriel Liiceanu, în anul 2000 a luat ființă "Societatea Română de " care, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, a organizat în 2002 un "Centru de Studii Fenomenologice", care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
a luat ființă "Societatea Română de " care, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, a organizat în 2002 un "Centru de Studii Fenomenologice", care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări fenomenologice au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări fenomenologice au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat în această perioadă. Într-o singura decadă, fenomenologia s-a dezvoltat dintr-o simplă activitate academică orientată spre
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat în această perioadă. Într-o singura decadă, fenomenologia s-a dezvoltat dintr-o simplă activitate academică orientată spre lectura și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
teze despre fenomenologie scrise în franceză și publicate prima dată la Paris, în 1966. Cele două lucrări sunt "L’exégèse de la phénoménologie, l’etat actuel de la méthode phénoménologique et son application au phénomène religieux" (Exegeza fenomenologiei, starea actuală a metodei fenomenologice și aplicarea ei în religie) și "Phénoménologie de l’exégèse, essai d’une herméneutique existentielle à partir du Nouveau Testament" (Fenomenologia exegezei, încercarea unei hermeneutici existențiale pornind de la Noul Testament). Din 1967 ocupă pe rând funcțiile de preparator (1967-1973), asistent (1973-1980
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
cândva un... jurnal, ceva memorii? Arealul trecutului său editorial se sprijină pe ofertele de critică și istorie literară, selectate riguros, de la 1966 la 2005. Cu bună știință, survolul din 2005 despre Fabuliști români și străini se prezintă ca o parabolă fenomenologică a vremurilor pe care am Început să le trăim Într-o altă paradigmă politică (și culturală!) după acea dată! Ca puțini editori români de referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Walter Benjamin, Ernst Bloch sau Siegfried Kracauer. Reflecțiile sale se hrănesc din sursele oferite de psihanaliza clinică și din antropologia implicită acesteia, dar și din cele ale istoriei. Gérard Rabinovitch stabilește substanța conceptului de „destructivitate” sprijinindu-se pe ideile sociologiei fenomenologice (Georg Simmel) și pe cele ale sociologiei comprehensive (Max Weber) legate de studiul afectivității în câmpul social. El se inspiră din ipoteza „pulsiunii morții” în versiunea sa heterodestructivă (pulsiunea distrucției) pe care psihanaliza a conceptualizat-o și care este ecoul
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
XX, cu expuneri de serii de obiecte, pe domenii, pe genuri, pe stiluri sau pe tehnici de lucru, muzeul proiectat de noi pentru ilustrarea civilizației transilvane în toată dinamica sa istorică și polivalența sa culturală deplasează accentul dinspre factologic spre fenomenologic, dinspre național spre european, dinspre mono- spre multicultural, dinspre sincronic spre diacronic, adică spre relaționarea și conexarea proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale în programul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
În orice caz, a influențat filosofia românească prin eseul "Dimensiunea românească a existenței". În lucrarea sa, analizează paradigma conceptuală ce servește ca mijloc de evaluare a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă maniera fenomenologică, el pretinde să descopere viziunea inerentă asupra lumii. De exemplu, din analiza particularităților lingvistice a limbii române, el deduce ethosul românesc, cu trăsături precum fatalismul sau indiferența față de moarte, o atitudine comodă față de moarte, concepția că nu este alternativă la
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Ciomoș și Ion Copoeru, și altul din București, dezvoltat ca urmare a influenței lui Liiceanu. Acest ultim grup include editorii "Studia Phaenomenologica", Cristian Ciocan și Gabriel Cercel, și heideggerieni ca Cătălin Cioabă sau Bogdan Minca. Virgil Ciomoș a publicat interpretări fenomenologice ale lui Aristotel și Kant, pe când Copoeru este un intelectual husserlian. Postmodernismul în filosofia românească are reprezentanți contemporani notabili precum Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu. Deși Mihali este mai interesat de analiza fenomenologică a cotidianului, gândirea sa este profund înrădăcinată
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Bogdan Minca. Virgil Ciomoș a publicat interpretări fenomenologice ale lui Aristotel și Kant, pe când Copoeru este un intelectual husserlian. Postmodernismul în filosofia românească are reprezentanți contemporani notabili precum Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu. Deși Mihali este mai interesat de analiza fenomenologică a cotidianului, gândirea sa este profund înrădăcinată în poststructuralismul francez. Ghiu, prin traducerile lucrărilor lui Deleuze și esee variate a răspândit influența filosofiei franceze poststructuraliste și postmoderne în România, deși aceasta rămâne mai curând discretă, fără vreun filosof matur. Filosofia
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
discrete de vorticitate. În anii 1960, Rayfield și Reif au demonstrat existența inelelor discrete de vorticitate. Packard a observat intersecția liniilor de vorticitate cu suprafața liberă a fluidului, iar Avenel și Varoquaux au studiat efectul Josephson la superfluide heliu-4. Teoria fenomenologică și semi-microscopică a lui Lev Landau în superfluiditatea izotopului heliu-4 i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1964. Presupunând că undele sonore sunt cele mai importante excitații ale izotopului heliu-4 la temperaturi scăzute, el a arătat că curgerea izotopului
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
plus doi egal patru") și cele verificabile empiric. Alfred Jules Ayer a răspândit aceste teze în spațiul de limbă engeză în lucrarea sa "Language, Truth and Logic" ("Limbaj, adevăr și logică"), în care modelele empirice vin în contact cu cele fenomenologice. Pozitivismul logic a fost criticat de Karl Popper. El consideră că teoria semnificației împiedică înțelegerea vorbirii. Wittgenstein însuși, în lucrările de mai târziu, reunite în "Philosophical Researchs" (apărută postum în 1953), renunță la unele din tezele sale anterioare și tematizează
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
electrostatica dintre protoni. La o distanță mai mare, forța puternică reziduala descrește exponențial, în timp ce forță electrostatica scade proporțional cu 1/r. Această interacțiune dintre cele două forțe fundamentale explică coeziunea nucleelor atomice, dar și procesul de fisiune al nucleelor grele. Fenomenologic, interacțiunea puternică reziduala poate fi descrisă că un schimb de pioni. Un lucru care ajută la micșorarea repulsiei dintre protonii unui nucleu este prezentă neutronilor. Aceștia sunt neutri din punct de vedere electric și nu sunt respinși de către protoni. Neutronii
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
rezultatele experimentale. Eliminarea acestor divergențe se face în două etape. Întâi, ele trebuie identificate în expresiile analitice ale elementelor de matrice și în diagramele Feynman, și izolate de rest. Urmează constatarea că aceste expresii infinite apar asociate cu două constante fenomenologice: masa și sarcina electronului. Ele sunt eliminate prin redefinirea acestor constante la valorile măsurate experimental; procedura se numește "renormarea" masei și sarcinii. Diagramele cu două linii electronice externe și fără nicio linie fotonică externă descriu energia proprie a electronului, al
Electrodinamică cuantică () [Corola-website/Science/318918_a_320247]
-
în 4 sectoare tematice expoziționale, Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare, Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale), Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere), Transporturile tradiționale, muzeul abordează, fenomenologic, întreg sistemul ocupațional tradițional (de la culesul din natură, la ocupațiile generale și specializate, de la îndeletnicirile gospodărești, la meșteșugurile sătești de toate genurile, de la "industriile casnice", la "industriile țărănești" specializate, de la transporturile purtate (direct, de om sau de animale), la cele
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
lui Scheler a fost descrierea imensei bogății și importanțe etice pe care o deține viața emoțională a omului, care este anterioară oricărei alte forme de cunoaștere. Astfel, în „"Esența și formele simpatiei"” (1913) el folosește metoda lui Husserl de descriere fenomenologică, aplicând-o acelor emoții care îi relaționează pe oameni unii cu alții și cu lumea valorilor, o importanță esențială având iubirea și ura, atitudini radicale pentru captarea fenomenelor valorice. Plecând de la conceptul husserlian de reducție fenomenologică, Scheler a distins esențele
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]