1,521 matches
-
de toate. Se spune despre anumiți autori că au talentul de a povesti simplu despre lucruri complicate. De unde, desigur, te poți întreba până la ce nivel de complexitate vor ajunge totuși cu aceste istorisiri de șemineu (nu presupunem, desigur, că și Fenomenologia spiritului ar putea fi filtrată în aceeași manieră, ori, cum am văzut de curând în cazul lui Jung și al lui Einstein - culme amuzantă a reducționismului intrinsec acestei modalități - ca un volum de benzi desenate cu principalele idei ale respectivilor
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
în două teorii: Machttheorie, justificarea prin forță, și Anerkennungstheorie, justificarea prin recunoaștere. Le vom examina pe rând și apoi le vom comenta în lumina antropologiei și politologiei actuale, schițând, în concluzie, marile schimbări care se petrec sub ochii noștri, în fenomenologia puterii. Teoria forței. Cinism și indulgență O bună călăuză în examinarea teoriei forței o găsim în prestigiosul gânditor neokantian trecut la neotomism, Gustav Radbruch, care se întreabă de ce dreptul în vigoare (deci puterea de la care emană) este și obligatoriu, legitim
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
măduva locurilor noastre/ mîncîndu-le și despicîndu-le/ putrezindu-le de vii" (Am un loc cu cap și brațe și picioare). Luptîndu-se cu golul precum Iacob cu Îngerul, Irina Mavrodin luptă, firește, în numele realului, cu care stabilește relații pe mai multe paliere. Fenomenologia realului e abordată strategic, în funcție de disponibilitățile lirice, în succesiunea lor, ce ne oferă tablouri distincte. Mai întîi, poeta cultivă o stare de aparentă confuzie cu realul, o frenezie participativă la condiția acestuia, ca și cum (rețetă suprarealistă) ar dori să șteargă granița
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
este întors pe dos. Dacă, în plan grav, acesta indică originea fabuloasă a ființelor și lucrurilor, aci, în plan antifrastic, indică decăderea și pieirea lor. Avem a face cu un carnavalesc ce ia în derîdre nu doar sacralitatea, ci și fenomenologia a toate cîte sînt: Era război de candele aprinse/ Roze mureau pe trotuar prelinse/ Lăsînd în aer ochi de carnavale/ Și-n pasageri bătrîni uimiri ovale// Și biata mea, fireasca întrebare/ Se preschimba încet în cerșetoare/ Răzbind mulțimea leneș, vinovat
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
critica structurilor abstracte, despre care s-ar crede că reflectă chiar ordinea lumii sensibile, a contingentului, considerîndu-le simple reprezentări fictive, metafore, cu o sorginte retorică. Influența uriașă a lui Kant se întinde și peste orientările filosofice ale secolului XX, peste fenomenologia husserliană, filosofia analitică, ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
ne-lume a rătăcirii. Din punct de vedere al istoriei ființei, el este astrul rătăcitor" (Heidegger). Dacă Răul poate fi socotit un dat inițial al omenirii, el cunoaște o devenire, o istorie, evoluează în anume ritmuri, se întrupează într-o fenomenologie datorită căreia atinge uneori cote maxime, nu numai prin decantările conștiinței ce-l răsfrînge, ci și prin contextualizarea sa de ordin social, politic, moral. Și oare secolul XX, colector al unor orori fără seamăn, nu alcătuiește un fundal de mare
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
unei realități absolute, sacrul, care transcende această lume, unde totuși se manifestă, sanctificând-o și făcân-d-o reală." Prin manifestarea în timp și spațiu, sacrul devine un fenomen ce poate fi descris. Ca și la Rudolf Otto, e vorba de o fenomenologie a sacrului, dar dorința lui Eliade este de a prezenta nu numai latura irațională a fenomenului, ci sacrul în totalitate, așa cum se exprimă el în timp, spațiu și existența umană, ca opus al profanului. Dacă în prim-plan apare această
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
peste cuburi de gheață, că pierd zile întregi pescuind păstrăvi somonați, că aleargă de la un bar la altul, că asistă (printr-un fenomen foarte aproape de ubicuitate) la toate concertele, filmele, piesele de teatru, baletele, conferințele și colocviile din lume. Studierea Fenomenologiei spiritului de Hegel, citirea masivelor opere ale lui Husserl, Heidegger, Merleau-Ponty, Hjelmslev, Bertrand Russell și L. Wittgenstein, a tuturor scolasticilor, a Vedelor, a Upanișadelor și canonul budist pali, familiaritatea cu Swedenborg, Balthasar Gracian, Jacques Lacan, C.G.Jung și Michel Foucault
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
toate ființele și lucrurile. În acest tip de viziune în care gîndibilul se confundă cu sensibilul, trăirile și impresiile sînt redate prin senzorial și pentru aceasta, toate organele de simț sînt puse la bătaie - văzul, auzul, mirosul - într-o adevărată fenomenologie a corpului reprezentat ca unitate psiho-fizică și intelectuală. Sînt exploatate toate posibilitățile corpului de a semnifica, chiar și secrețiile sale, lacrimile, sîngele, mucii, urina, sperma, fecalele. Exemple remarcabile sînt, de pildă, chiar în Baladele usturoiului din Paradis, în scenele cu
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din anul 1980, Umbrele nopții, înfățișând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc”; ele ilustrează o „literatură cu program”, teoretizată în diverse studii și articole. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și tra-diționalistă, de tipul Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Ion G. Coman, Dumitru Stăniloae
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În anul 1996 Universitatea din municipiul Oradea i-a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa operă literară
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
și Areopagitul, Leontius Byzantinus, Ioan Maxentius și alții. Volumul Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite „Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului nostru viitor
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
generează în cei ce o contemplă noi atitudini și noi impulsuri creatoare (...) Este sigur faptul că pe drumul pe care el a mers vor veni în viitor tot mai mulți creatori”. Preot Prof. Univ. Dr. Dumitru Radu, Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative, 2005.G-bookmarks Live Technorati Mihail Diaconescu premiat, la sfârșitul anului 2011, de către Academia Română Domnul Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu a fost distins cu premiul Academiei Române „Mircea Florian”, secțiunea filosofie, pentru tratatul său „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, publicat la Editura
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Mihăescu (1973), Adevărul retorului Lucaci (1977), Umbrele nopții (1980), Marele cântec (1980), Călătoria spre zei (1982), Speranța (1984), Depărtarea și timpul (1986), Sacrificiul (1988), Istorie și valori (1994), Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1996), Istoria literaturii dacoromane (1999), Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001). Florentin Popescu: Stimate domnule Mihail Diaconescu, sunteți autorul unui vast ciclu romanesc pe care l-ați numit „o fenomenologie epică a spiritualității române”. Cele zece romane din acest ciclu comunică strâns între ele. Sunt unitare în varietate. Unitatea
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
1986), Sacrificiul (1988), Istorie și valori (1994), Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1996), Istoria literaturii dacoromane (1999), Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001). Florentin Popescu: Stimate domnule Mihail Diaconescu, sunteți autorul unui vast ciclu romanesc pe care l-ați numit „o fenomenologie epică a spiritualității române”. Cele zece romane din acest ciclu comunică strâns între ele. Sunt unitare în varietate. Unitatea lor este susținută, între altele, de faptul că fiecare dintre ele a fost conceput și realizat ca o parabolă pe teme
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Mai presus de toate, pentru mine, care am vorbit și am scris de mai multe ori despre forța revelatoare a parabolei, predicile tatei, preotul și învățătorul de țară Aurelian Diaconescu, sunt un model sublim. F. P.: Să rămânem puțin la fenomenologia epică a spiritualității române! Vă rog să explicați motivele pentru care ați asociat arta romanului cu preocupările speculative dedicate fenomenologiei! M. D.: Pe mine, dezbaterile speculative dedicate în ultimele trei secole problemelor teoretice impuse de noțiunile de fenomen și fenomenologie
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
parabolei, predicile tatei, preotul și învățătorul de țară Aurelian Diaconescu, sunt un model sublim. F. P.: Să rămânem puțin la fenomenologia epică a spiritualității române! Vă rog să explicați motivele pentru care ați asociat arta romanului cu preocupările speculative dedicate fenomenologiei! M. D.: Pe mine, dezbaterile speculative dedicate în ultimele trei secole problemelor teoretice impuse de noțiunile de fenomen și fenomenologie m-au atras în mod deosebit. M-a atras și problema teoretică a esenței, care îi preocupă pe marii gânditori
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
fenomenologia epică a spiritualității române! Vă rog să explicați motivele pentru care ați asociat arta romanului cu preocupările speculative dedicate fenomenologiei! M. D.: Pe mine, dezbaterile speculative dedicate în ultimele trei secole problemelor teoretice impuse de noțiunile de fenomen și fenomenologie m-au atras în mod deosebit. M-a atras și problema teoretică a esenței, care îi preocupă pe marii gânditori chiar de la începuturile filosofiei. M-au atras tot atât de mult ca problemele teoretice ale artei romanului. Și, aș mai adăuga, tot atât de
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
empirică este numit fenomen. Diversele științe, indiferent că ele sunt ale naturii sau ale spiritului, încearcă să explice infinita varietate a fenomenelor apelând la variate metode de cercetare... De la o etapă la alta, dezbaterile dedicate noțiunilor de esență, fenomen și fenomenologie s-au amplificat, nuanțat și intensificat. Filosofii și oamenii de știință, indiferent de preocupările și opțiunilelor, sunt de acord cu constatarea că orice fenomen are o dinamică interioară, o evoluție care duce la permanenta reorganizare a realului. Mai presus de
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
îndemnat sufletește să mă dedic lecturii tot mai atente a unor scrieri lăsate de Johann Gottlieb Fichte, dar mai ales de Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Hegel, care, ca și Fichte, a fost profesor la Universitatea din Berlin, a afirmat că fenomenologia poate fi gândită drept descrierea istoriei spirituale a conștiinței însetate de Absolut. În acest sens, cunoscuta lucrare a lui Hegel Fenomenologia spiritului, pe care mulți o consideră cea mai importantă dintre lucrările sale și una dintre marile realizări ale filosofiei
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Hegel, care, ca și Fichte, a fost profesor la Universitatea din Berlin, a afirmat că fenomenologia poate fi gândită drept descrierea istoriei spirituale a conștiinței însetate de Absolut. În acest sens, cunoscuta lucrare a lui Hegel Fenomenologia spiritului, pe care mulți o consideră cea mai importantă dintre lucrările sale și una dintre marile realizări ale filosofiei din toate timpurile, are caracter fundamental și o copleșitoare forță revelatoare. Pentru orice conștiință intelectuală care se oprește asupra ei, are
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
acestea le conțineau. Datorită ținutei lor speculative, aceste studii m-au ajutat să mă apropii de lucrările lui Hegel. F. P.: Ce sentimente v-au trezit scrierile lui Hegel? M. D.: Am fost uluit să descopăr că Hegel a conceput fenomenologia spiritului ca pe o poveste, respectiv ca pe o istorie a trăirilor sufletești ale oamenilor de pretutindeni, trăiri devenite conștiință, dar și a conștiinței afirmate tot mai puternic, în cuprinsul unei evoluții istorice și spirituale multimilenare. În Teologia ortodoxă și
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
care Hegel este atât de des utilizat și citat, am insistat asupra genului epic, ca reuniune de forme (specii, instituții literare) în care filosoficul își poate afla un adăpost adecvat. Cred că nu greșim dacă afirmăm că Hegel a conceput Fenomenologia spiritului ca pe un roman, respectiv ca pe o epopee a conștiinței, cu evoluții tensionate, contradictorii, el le spune dialectice, cu momente de un intens dramatism. Epopeea lui Hegel are o logică a acțiunii, o desfășurare de mare amploare, demnă
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]