72 matches
-
luase maul clarvăzătoarei. (Devenindu-i totuși foarte clar că, pentru o vreme, boarfa n-o să-l reclame la nici un garaj.) Pentru că, ușa crăpîndu-se ușurel, în fața lui se ivi creatura din fum de eșapament de alaltăieri. La fel de străvezie, dar parcă mai fercheșă. Cu ochelarii cu rama impozantă schimbați pe unii din sârmă argintie, subțire (conferindu-i Profesorului un discret aer de Gandhi). Cu pipa în care, parcă, perpelea tămâie. C-o bărbuță disciplinată cu foarfeca, din vălătuci de fum. Și-o togă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ei până atunci la piept. După doar trei săptămâni, oblojit cu o milă pe care deseori n-o putem înțelege, lui Doru i s-a acordat o a doua șansă. S-a preschimbat într-unul dintre cei mai atractivi și fercheși suferinzi, dintre cei după care, cu cea mai adâncă ardoare, își deschideau venele pacientele sanatoriului. Afost singurul care s-a împrietenit cu Regele Bolilor Nervoase. Când se întîlneau pe coridoare, se zvârcoleau sub hățuri, se înfoiau și făceau unul la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spun acum pe bune, România ar putea intra în Cartea Recordurilor cu o nouă performanță: cel mai lung proces din istoria proceselor. Acesta a început în anul 1983 și încă nu s-a terminat. Până în prezent, litigiul este încă tinerel, fercheș și zburdalnic, are frumușelul, o vechime de doar 28 de ani, dardacă dă Dumnezeu și mai avem puțintică răbdarenu este exclus să își schimbe cu succes de mai multe ori „prefixul". Parcă văd acum, că v-am făcut curioși, foarte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
străinilor dimprejurul lui. Ura pe medicii care-l îngrijeau, pe surorile de caritate, pe ofițerii convalescenți și se bucura că, din pricina ranei la plămâni, era osândit să tacă. În ziua când un general bătrân, înconjurat de o droaie de ofițerași fercheși, a venit să-i agațe pe piept medalia de aur pentru distrugerea reflectorului, Bologa s-a prefăcut că i-e rău, numai ca să nu fie silit a părea încîntat. Pe urmă, într-o zi, acum vreo lună, a fost adus
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nemulțumire: ― Uite logodnicul meu, pe care îl cunoști din câte ți-am povestit despre el!... Să știi, adăugă apoi iar către Apostol, că dumnealui mi-a ținut tovărășie toată iarna, altminteri m-aș fi prăpădit de urît! Ofițerul de honvezi, fercheș, spilcuit, pudrat, ieși la iveală, mai îndrăzneț. Pe brațul stâng purta pardesiul Martei. Salută ceremonios, zăngănindu-și pintenii: ― Locotenent Tohaty... Urmă o pauză, fiecare așteptând să înceapă cellalt vorba. Tot Marta curmă tăcerea, cu o vioiciune atât de exagerată, că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cadă la așternut diseară. Hai, că ți-i Învelesc cu artă și precizie, În ceolofan, ca să nu te Înțepi la degete, că văd că ești intelectual, nu dai cu sapa, scrii de-alea neînțelese pentru mine. Hai, conașule, că ești fercheș și cu portofelul doldora, fă-i safteaua lu’ Carolina, producătoarea primantâi la trandafiri cu miros mirositor. Tot cartieru’ ia de la mine, mă știe directorii și patronii, toți e clienții mei dă dinainte de revoluție. Ia de aci, conașule! Gicu dă din
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zadar, maftei e depășit, dică se duce, portaru’ andrade nu e bun nici la bostănărie... Cu mâinile În șolduri, țiganca trage cu urechea la sporovăiala lui Gicu și nu se lăsă cu una cu două. Declanșează un nou asediu. Conașule, fercheș ești, să mor dacă te mințesc, du-te la cocoana cu bochetul, să se bucure și inima ei de prințesă din povești, nu te zgârci la bani, că la mine trandafirii e și buni, și mirositori și ieftini. La Carolina
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
trase de ea până îi se umflară vinele de la tâmple. De scos, tot a scos-o, însă cu gingie cu tot. Sângele țâșni, roșu și abundent, din gura fetei în ligheanul de tinichea, ca din beregata unui porc înjunghiat. Era fercheș bărbierul. Cam mărunțel la trup, dar mereu proaspăt bărbierit și dat cu pudră multă. Avea o mustață galbenă, adusă covrig, cu vârfurile unse cu cosmetic și lipite de pomeți, până lângă aripile nărilor. Buza de sus descoperită, părea umflată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În poală zicându-i: Dulce domniță, am fost cândva un prinț frumos, Până când cineva a aruncat o vrajă mașteră asupra mea. Dacă mă vei săruta o dată Însă, Va fi de-ajuns să mă transform la loc În prințul tânăr și fercheș care sunt de fapt. Și apoi, iubita mea, ne putem căsători Și ne putem instala În al tău castel Unde tu vei putea să-mi gătești, Să-mi speli hainele, să-mi porți urmașii În pântece, Și pe veci să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vorbesc. Am deplasat ușor lumina pe monument. Bălcescu se clătina sau căpătase puțină spondiloză. Brațele erau amputate, iar ochii sclipeau morți, adormiți. Sub greutate, stativul se lăsase, faimosul revoluționar atârna acum în gol, cu șuruburile din spate desfăcute. Trona elegant, fercheș, cu papion de piatră și părul cocoloș, buclat la spate, ca o perucă de bronz. „Există pericol de prăbușire, aici.“, a remarcat Mihnea. „Mai bine ajută-mă să găsesc intrarea...“, l-am amenințat. Mi-am apăsat mâinile de perete. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-te n hoheri înjurătură amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la ora asta și io te țin de vorbă... Nu fi bou, Relule. Dacă ți-e foame să-mi spui. Io am mâncat adineauri. — O să mâncăm mai târziu, zic, da’ spune-mi și mie cine... Da’ cine-i flăcăul ăla fercheș care se ridică dintre fiare? El spune că cel mai cuminte ar fi să mâncăm acuma, fiindcă până diseară nu se știe ce manevre s-or mai ivi. Nu numai că nu mi-ar fi trecut prin cap să dau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prin foarte curioasa lui metodă de a dispărea de acasă câte două-trei zile (nimeni n-ar fi putut spune unde, în orice caz în altă localitate), însoțit de vreun subaltern mai tânăr, ca să-și facă cheful; se întorcea nou nouț, fercheș, spășit și blând ca o oiță, tovarășul lui de dezmăț (sublocotenent sau locotenent nefamilist) jurându-se că n-a fost decât „o plimbare“. De câte ori taică-meu lipsea inopinat și misterios, mama era nervoasă, abătută, îngrijorată, întrebându-se continuu de n-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ades în favoarea lor. Numai o indiferență bântuită de zvârcoliri palia anemic sfâșierea dintre cele două trăiri. Oricâtă solicitudine ar fi arătat aducătorii săi, ajutorul comunitar rămânea indelebil marcat de greu suportabila invulnerabilitate a originii sale; într-un fel, domnii cei fercheși erau prea gata de extins apelativul instituit de ei pentru ei și la adresa altora, rămași însă dincolo de periferia unor preocupări realmente fraterne. Și cum ar putea un om aflat în deplină siguranță aborda optim pe un altul, căzut pradă zbaterii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și seducătoare. Imediat după război, realizatorul de filme Cecil B. De Mille lansează la Hollywood tipul fetei atrăgătoare și nostime, care triumfă în comediile americane ale lui Howard Hawks sau Frank Capra. Să ne gândim de pildă la extravaganta și fercheșa Katherine Hepburn copleșindu-l cu insistențele sale pe Cary Grant, în rolul unui paleontolog cât se poate de grav și de scorțos în filmul Bringing Up Baby (1938). La fel, stereotipul "divinei", întruchipat magistral de Greta Garbo sau Marlene Dietrich
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a început să râdă. M-am dus glonț la cantină și am cerut niște castraveți murați pentru deplină refacere, apoi am dormit până a doua zi dimineața când, sănătos și proaspăt, m-am dus la școală. După sărbătorirea costumului cel fercheș, cred că vreo 5 ani nu am mai pus gura pe coniac. Încet-încet, mi-am revenit, iar azi chiar mă bucur să-l savurez, dar nu la „cinci rânduri”. Mi-a rămas în minte amintirea, povestea am mai spus-o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
județelor (dar nu fără a stârni numeroase proteste mocnite), Ceaușescu și acoliții săi cu ceva mai multă glagorie În tărtăcuțe, au reformat și instituțiile statului până la cel mai mic nivel chiar dacă, În multe cazuri, nu fusese vorba decât tot despre fercheșa Mărie dar cu o altă pălărie pe cocul plin de păduchi lați. Așadar, la Vaslui fusese inaugurată Casa Creației Populare (actualul Centru județean al creației populare și promovare a culturii tradiționale), subordonată Comitetului Județean pentru Cultură și artă, adică Direcția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și am cântărit răspunsurile primite. Toate acestea sunt așa cum ar trebui să fie conform teoriei recapitulării; Începutul conștiinței reflexive din creierul celui mai Îndepărtat strămoș al nostru a coincis precis cu prima percepție a timpului. Deci când formula proaspătă și fercheșă, recent descoperită, a propriei mele vârste de patru ani a fost confruntată cu formulele părintești, treizeci și trei și douăzeci și șapte, s-a Întâmplat ceva cu mine. Mi s-a administrat un șoc teribil de fortifiant. Supus parcă unui al doilea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Dacă da, ce ne-a adus în această stare? *„Eu i-o spun în două vorbe...” și-a luat avînt una dintre țigănci. Și i-a spus-o: „Hai mă, că ești de la cort, ca și noi!...” Provocat, țigănușul cel fercheș s-a întors către ele. A devenit rău: „Gura, fă, că împuțiți locul! Balabustelor! Trei ca voi nu încap în jumătate de autobuz!” O clipă țigăncile au părut încurcate. Una chiar a roșit. Lumea din jur rîdea în hohote. Dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ziar împăturite complicat. - Tati, de ce poartă pe cap pălăriile alea de hârtie? a întrebat Emily. - Păi, ei ți‑ar spune, probabil, că așa se feresc să nu le intre cerneala în păr, dar eu cred că le poartă ca să pară fercheși. - Ce înseamnă „fercheș“? - O, înseamnă să fii cam ca ursul ăla al tău, a răspuns el, arătând spre o broșă incrustată cu granate, în formă de ursuleț, pe care fetița o purta pe rochie în acea zi și spera ca
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]
-
Tati, de ce poartă pe cap pălăriile alea de hârtie? a întrebat Emily. - Păi, ei ți‑ar spune, probabil, că așa se feresc să nu le intre cerneala în păr, dar eu cred că le poartă ca să pară fercheși. - Ce înseamnă „fercheș“? - O, înseamnă să fii cam ca ursul ăla al tău, a răspuns el, arătând spre o broșă incrustată cu granate, în formă de ursuleț, pe care fetița o purta pe rochie în acea zi și spera ca el să o
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]
-
ursul ăla al tău, a răspuns el, arătând spre o broșă incrustată cu granate, în formă de ursuleț, pe care fetița o purta pe rochie în acea zi și spera ca el să o remarce. El e un urs foarte fercheș. Au văzut cum plăcile metalice curbate, proaspăt turnate, reproducând paginile ziarului, erau împinse pe niște role transportoare pentru a fi bine fixate pe cilindri; apoi, după semnalul soneriei, au văzut cum rotativa a început să tipărească. Planșeul de oțel vibra
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]