186 matches
-
culoare maronie, din făină integrală de tapioca se bate între palme, pe verticală, ca o lipie). Sunet de fond : zgomotul valurilor. Apare un băiețel, de 6-7 ani, îmbrăcat în alb...cam murdar (pantaloni lungi și o tunică), și înaintează cu fereală spre fundalul scenei. Mama : Hai, vino la lumină ! Încotro ? Unde crezi că te ascunzi? Te-am căutat, te-am tot strigat în cele din urmă am renunțat: mă gândeam eu că ți s-o face foame și vii tu acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Geamurile Secției se iluminează ca ziua, înainte de a se pulveriza. Clădirea joasă, din cărămidă, implodează. Unda de șoc și bubuitura, vin tăvălug peste miriște, dându-l de-a rostogolul, cu zgaibaracele-n sus, pe Bogdănel, care se și săltase intempestiv, de la fereală! I-am răpus, băi...! Pe toți...! Uraaa...! urlă Vierme. Un tropot de potcoave oțelite răsună atunci ritmat, prăvălindu-se înspre ei, în trena suflului. "Și am văzut un cal galben-vânăt și numele Celui de pe el era Moartea! Și iadul se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
niște mașini de-alea cum avea atunci miliția. S-a-ntors doar unu’, după cinci ani. Era galbîn ca pămîntul ăla de cimitir. L-au omorît plămînii după doi ani. Și mai povestea uneori femeia lui p’in sat, așa mai cu fereală, că ce-a văzut bărbatu-su pe unde-a fost deținut. Că de nu mureau de bătaie și muncă, mureau de foame. Hă-hă-hă, mai cu fereală, de-a aflat toată lumea! Că se ducea vorba. Povestea tata poveștile ăștilea, ne spunea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
doi ani. Și mai povestea uneori femeia lui p’in sat, așa mai cu fereală, că ce-a văzut bărbatu-su pe unde-a fost deținut. Că de nu mureau de bătaie și muncă, mureau de foame. Hă-hă-hă, mai cu fereală, de-a aflat toată lumea! Că se ducea vorba. Povestea tata poveștile ăștilea, ne spunea că ce le face comuniștii la oameni nu face nici dracu’ la păcătoși. Hă-hă-hă! — Păi și-atunci...? Să nu fure? Fu-tu-le casa-n cur
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Spun oamenii despre el că, atunci când conduce hârbul și se apropie din sens opus altă hărăbaie, el Își trage curul așa, mai spre dreapta, Înghesuind pasagerii ca, În caz că se ciocnește cu ăl din față, să fie cât de cât la fereală. Tata avea de gând să valorifice la obor o scroafă de vreo două sute de kile. Pe vremea comuniștilor toate alimentele mergeau la export, așa ca minusculul producător de la țară obținea prețuri uriașe pentru tot ce Însemna mâncare. Cu banii câștigați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
au furat ceva de pe la ea. Și așa am bănuiala că benzina aia nu s-a scurs chiar toată pe pământ și că o parte s-a transformat În băutură. Hoți și bețivi!” mai zise cu ciudă plutonierul. Cătănuță zâmbi cu fereală, căci știa foarte bine că subofițerul era și el bețiv și hoț. Chiar Îl bucura plimbarea pe care avea s-o facă. Se Înserase și răcoarea Îi făcea bine acum. Se simțea În putere și avea o liniște care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de fapt, fusese obligat prin lege - să ne dea un camion pentru transport. Șofer era unul, Oaie, un om cu ciudățenii: de câte ori se apropia din sens opus vreun vehicul, el Își trăgea curul așa, spre dreapta, ca să fie mai la fereală În caz de ciocnire. Directorul urcase În cabină, lângă fricos. Noi, ceilalți, ne cățăraserăm În spate, că era timp frumos, iar Oaie mergea așa de Încet, Încât vântul produs de viteza lui nu ne-ar fi pus nicidecum sănătatea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cum să-l bat?” „Bou e tac’-tu că te-a făcut, prostovane! Ia zi, de cine te-ai ferit de-ai rostogolit mașina? Te-oi fi speriat de vreun iepure și ai fugit de volan ca să te pui la fereală?” Oaie, furios, trăgea picioare În obloanele de lemn, Îl Înjura de mă-sa pe Hristu și-l făcea neisprăvit. Ăsta, trântit În paie, se interesa, așa, aproape Îngrijorat: „Oiță, nene, ia verifică tu și vezi cam cât de tare ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fi fost mai desfătător pentru ei să meargă la zbor, și nu la circ. Mihai Enin, băiatul fără poreclă, fusese și el de aceeași părere. Numai că nu știuse de obiceiul cu Înjuratul În timpul plutirii cu parașuta. Degeaba pusese la fereală bănuț peste bănuț, că nu se putea azvârli din vârful șirei care Împungea cerul. Dacă intra În joc, s-ar fi putut găsi vreun tâmpit care să se ia de el sau de familia lui. Ceilalți se Înjurau cu voioșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o singură caramea, a omorât trei ciute, că după ce le altoia cu ciocanu’, le-o scotea din bot, ca să nu facă risipă.” Jivinoiu Îl luase pe după umeri pe Mititelu așa, ca un părinte, și-l trăsese din potecă, undeva la fereală de ochii și urechile celorlalți copii. Aceștia, Însă, auziseră răstelile Înăbușite ale Directorului și zăngăitul, În câteva rânduri, al legăturii de chei. Mititelu se Întorsese Înnegurat și cu lacrimi În ochi. Nu voise cu nici un chip să spună celorlalți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de-acolo, lașule! O să ajungi un nenorocit În viață! O să fie vai de steaua ta! O să ajungi să cerșești, o să crăpi de foame și de mizerie! Ieși imediat, prostul planetei, boule ce ești, tâmpitule fără demnitate, ce stai acolo la fereală ca un limbric pe maț? Parazitule, vino imediat și pune mâna pe muncă!». Ai avut, ce-i drept, tăria de caracter de a nu-i da ascultare și ai rămas demn, În mijlocul canalului, plin de lipitori, dar cu spinarea dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a Întors, bate de zor potecile bisericii, că nu mai au loc babele de el să-și facă mătăniile și să pupe mâna părintelui. Deși câte unul dintre părinții fetelor care luaseră de la el lecții private Îi mai trage, cu fereală - ca să nu afle lumea că fusese făcut de rușine - câte o mamă de bătaie, conflictul Începe să fie uitat, iar nărăvitul capătă În ochii multora imagine de om cinstit, cuvios și la locul lui, care a greșit cândva, o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nou pe tărâmul culturii demnității umane și admiri pictura liberă a sufletelor. Un soare pupuriu și gingaș, la apus, domnii mei, o scufundare a soarelui în dreptatea interioară a omului, știți d-voastră, sufletul ca un soare care coboară cu fereală și prietenos în spatele formelor rinichioase ori în inimioară ale contururilor munților. Asta produce echilibru ca frumusețe pe lume asta, ceea ce e firește e o greșeală de rațiune, lumea, vreau să spun... KARLI: Sunteți mai tâmpit decât mine, Karli. Deși toți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aruncă jos tava cu gustări reci): Solul e mâncat Solul e conștient Instrumentele acordate Instrumentele încărcate Imaginea din căpățână lucrează Imaginea din căpățână dată deoparte Acum suntem noi înăuntru la cântatul vitei făcută fripturi din peisaj PIANISTA (țăranca încearcă cu fereală să se aplece după niște resturi de mâncare): Friptură de trecut timpuriu Carne de burtă din bucata de sunet Gătită maro închis Fibră de carne străină Produsă în casă Amestecată cu măruntaie fierte Roșalbroșu 1 întăritură de muzică de marș
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în întunericul obișnuit, și mereu o mașină utilitară în spiritul unei egalizări între noapte și zi pentru un defileu nervos. Trebuie să fie culoare, sunete cârpăcite, muzică... pentru pradă un cuvânt important, un stingător de flăcări. Mecanic, fără măsură, fără fereală se uită sălbăticiunea sugrumată în locul căderii, și noi, și așa suntem toți, uităm de noi așa de ușor în toate locurile în care se cade, uităm de următoarea strângere de mână pentru viitoarele fapte de o frumoasă ticăloșie, cei care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Suculente sunt secvențele din lumea teatrului, ce tind să se rotunjească încet-încet într-o istorie anecdotică și pitorească a scenei românești. Între șarjă și „autoșarjă”, U., pe cale de a deveni el însuși un personaj, își dezvăluie, dar rar și cu fereală, filonul de gravitate. Dacă îi plac hoinăreala și câte o prelungită zăbavă cu amicii e și din „teama de singurătate”, ce poate deștepta, din întunecatul ei cotlon, „teama de ratare”. Ciudate crispări la un glumeț cu limbă ascuțită, care pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
norodu moldovenesc, întroduse cîndva de dușmanii norodului, și în rind cu aiasta s-a stăruit să apușe cît mai multe cuvinte întrate în traiu norodului moldovenesc în legătură cu zidirea soțialistă, ca neologhizme din limdьle noroadelor frățești rusască și ucraineană. Cu o fereală s-au purtat avtorii cître cuvintele șelea, care nu-s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni osădьițь din cabinete“ <footnote Pentru ca să nu pară singulară această carte, vom cita și din L. A. Madan, Gramatica moldovineascî, Tiraspol, 1933: „limba norodului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
zilelor nu. Lunea rămăsese tot luni, marțea tot marți ș.a.m.d. Pe atunci lucram ca administrator al căminelor de nefamiliști aflate în proprietatea fostei Întreprinderi Antrepriză de Construcții Montaj Vaslui (actualele societăți: SCIR, IPIC, ERUT și COREVAS). Cu mare fereală ascultam știrile postului de radio Europa Liberă care, prin diverse filiere, de multe ori greu de verificat deoarece România era la vremea aceea o țară complet închisă, începuse să difuzeze vești alarmante cu privire la cele ce se întâmplau la Timișoara, încă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
zi și noapte, de milițieni înțesați prin șură, cotețe și șoproane, poate pun mâna pe „bandit”. Când..un tufar, la marginea pădurii, se mișcă și, un moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept, cu un chimir, lat de o palmă domnească, din piele, uzat de vechime, prins în două cătărămi galbene de alamă, cu luciul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Chiril cu oarecare căință pentru el și cu oarecare nemulțumire împotriva Diavolului, și umplu sticla" (1964, 89-90) În principiu, regulile mănăstirii definesc și reglementează un spațiu de joc. Ele se încalcă mereu, dar nu se disprețuiesc pe față. "Mai cu fereală, mai cu fereală" (1962, 58), îi ceartă un duhovnic bătrân pe călugării tineri care își povestesc aventurile erotice și bahice în gura mare. Excesul, viciul, abaterea de la canon trebuie făcute sub aparența supunerii față de acesta. Iată de ce, de obicei, regulile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
căință pentru el și cu oarecare nemulțumire împotriva Diavolului, și umplu sticla" (1964, 89-90) În principiu, regulile mănăstirii definesc și reglementează un spațiu de joc. Ele se încalcă mereu, dar nu se disprețuiesc pe față. "Mai cu fereală, mai cu fereală" (1962, 58), îi ceartă un duhovnic bătrân pe călugării tineri care își povestesc aventurile erotice și bahice în gura mare. Excesul, viciul, abaterea de la canon trebuie făcute sub aparența supunerii față de acesta. Iată de ce, de obicei, regulile sunt invocate, citate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
evaluat în raport cu standardele și exigențele creștine de bun-simț. Întotdeauna reperul pentru măsurarea patologiei spirituale este fundamental creștin: mănăstirea, adică, e pusă față în față cu propriile-i exigențe și dovedită inconsecventă: afirmă fariseic, pe față, valorile monahismului, dar, "mai cu fereală", le încalcă. Reperul, criteriul evaluării rămâne neatins. La limită, gestul de a scrie și de a expune în văzul tuturor păcatele din interior dacă e să nu negăm cu totul valoarea de adevăr a textelor sale despre viața mănăstirii, Amintirile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1924/1997, pp. 85-86). 5.3. Prudența Prudența este considerată mama tuturor virtuților. Ea presupune pătrunderea esenței lucrurilor, cunoștințe folosite în scopul unei judecăți practice cu efecte în plan personal. Presupune atenție, circumspecție, grijă, precauție, prevedere, băgare de seamă, luare-aminte, fereală, pază, priveghere, socotință, veghere, prevedere, memoria lucrurilor, inteligență, istețime, agerime, iuțeală a minții, grijă la detalii. Un om prudent are capacitatea de a-și controla/inhiba atât emoțiile negative (teama, disperarea, ura, enervarea etc.), cât și pe cele pozitive (bucuria
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
anafură de la Sfânta, prima anafură, ce le place lor cel mai mult, a fost mare scandal mare, cât pe ce să-i dărâme pe oaspeți, cât erau ei de solizi. Noi am zis să scoatem vasul mai tainic, mai cu fereală, dar dacă nu vor să ne asculte ? Taci și înghite rușinea !” La fel ca și ceilalți locuitori ai Iașiului cu care am stat de vorbă, pelerini sau obișnuiți ai locului, utilizează cuvântul „țigănei”, dar o face ca și cum ar fi vorba
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
venit, după trei-patru ore, mi-a făcut semn să mă apropii. Ținea pumnul strâns și iscodea cu privirea în juru-i. Logic, am dedus că în palma lui e „sponsorizarea“. Și mi-a strecurat în palmă un sul de bancnote. Cu fereală, nu cumva să vadă colegii mei. Să nu se simtă discriminați. Am pipăit folmotocul pe drumul dintre mâna părintelui și buzunarul pantalonilor. Și mi-am zis că m-am scos. Era un teanc de bancnote serios. Am mulțumit, așa cum face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]