76 matches
-
Anexă 1 1. Ferecătura cu moaște Inv. 14168/M 1531 (Tezaur nr. 682, gop. 5965/917) Provine de la Mănăstirea Arnota. Cutie cu capac; argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: 6,5/3,7/4,3 cm Inscripție grecească 2. Ferecătura cu moaște Inv. 14170/M 1533 (Tezaur nr. 680, gop. 5964/917) Provine de la Mănăstirea Arnota. Ferecătura cilindrica, argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: înălțime 3,4 cm, diametru 2 cm Inscripție slavona "Sf. Mucenița Parascheva" 3. Cutie cu
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
de la Mănăstirea Arnota. Cutie cu capac; argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: 6,5/3,7/4,3 cm Inscripție grecească 2. Ferecătura cu moaște Inv. 14170/M 1533 (Tezaur nr. 680, gop. 5964/917) Provine de la Mănăstirea Arnota. Ferecătura cilindrica, argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: înălțime 3,4 cm, diametru 2 cm Inscripție slavona "Sf. Mucenița Parascheva" 3. Cutie cu moaște Inv. 14172/M 1535 (Tezaur nr. 677, gop. 5949/817) Provine de la Mănăstirea Slatina-Moldova; 1806. Cutie
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
Cutie cu moaște Inv. 14175/M 1538 Provine de la Biserica Stavropoleos, București; 1720. Cutie cu capac; argint gravat, partial aurit, sub 750 la mie Dimensiuni: 10/8,2/4 cm Inscripție grecească Cutia adăpostește 9 fragmente de moaște ferecate, 4 ferecături fără moaște și un sigiliu cu ceară roșie. Provine din fondul vechi al secției, inv. 772. 5. Cutie cu moaște Inv. 14177/M 1540 (Tezaur nr. 675, gop. 5950/805). Provine de la Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Iași; 1765. Cutie cu
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
la mie Dimensiuni: 13,5/13,5/10,2 cm Inscripție grecească de danie Cutia adăpostește maxilarul ferecat al sfanțului Grigore Teologul. 6. Cutie cu moaște Inv. 14180/M 1543 (Tezaur nr. 676, gop. 5953/185) 1740 - pe una dintre ferecăturile de moaște Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 14,5/10,4/9 cm. Inscripție grecească pe una dintre ferecături Cutia adăpostește patru fragmente de moaște ferecate, dintre care două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
cu moaște Inv. 14180/M 1543 (Tezaur nr. 676, gop. 5953/185) 1740 - pe una dintre ferecăturile de moaște Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 14,5/10,4/9 cm. Inscripție grecească pe una dintre ferecături Cutia adăpostește patru fragmente de moaște ferecate, dintre care două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv. 14181/ M 1544 Plăcută dreptunghiulara pe care sunt fixate moaștele; argint sub 750 la mie, alemandine Dimensiuni: 9/6 cm Pe plăcută sunt fixate
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
pe una dintre ferecăturile de moaște Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 14,5/10,4/9 cm. Inscripție grecească pe una dintre ferecături Cutia adăpostește patru fragmente de moaște ferecate, dintre care două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv. 14181/ M 1544 Plăcută dreptunghiulara pe care sunt fixate moaștele; argint sub 750 la mie, alemandine Dimensiuni: 9/6 cm Pe plăcută sunt fixate trei fragmente de moaște; plăcută este adăpostita într-o punguța de catifea brodata
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un necredincios în care intră necuratul și pentru care se roagă preoții și după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Erau produse ale meșterilor locali, lucrate din argint aurit sau din bronz, după modele bizantine mai vechi. Mare căutare aveau aplicele; în tezaurul îngropat în cimitirul șanțului au fost găsite câteva sute de aplice, 400 de perle și fragmente din ferecături de cărți. La unele cneaghine, marama cobora de sub coroană în cute oblice, aidoma celei din portretul Margaretei de Provence sau a altor regine ale Franței.” Sunt amintite în documente blănurile de samur, aduse de negustorii moscoviți, sau blănițele de jder
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De o deosebită valoare sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându-se la Patmos, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157. 2.Una bederniță de atlas roșie cu icoana Mântuitorului cusută cu fir, inv. nr. 123. 3.Una pereche rucavițe de mătase roșie cu chipul Bunei Vestiri. 4.Una Evanghelie din 1865, îmbrăcată în ferecătură de argint aurit din 1751 (7259). 5.Una cruce de argint în parte aurit, fără scaun din 7179 (1671). 6.Una anaforniță de argint aurit, inv. nr. 95. Drept care s-a formulat prezentul Proces-verbal în trei exemplare, unul rămânând în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin ele, se aliniau într-o ordine perfectă o mulțime de cărți; peste cinci sute, calculă Corso. Poate o mie. Printre ele, multe codexuri și incunabule. Bune și vechi cărți legate în piele sau pergament, străvechi volume cu incrustații, cu ferecături pe coperți, in-folii, elzevire, în legături cu gofraje, cu garnituri metalice, cu caboșoane de protecție, rozete, încuietori, cotoare și canturi cu litere aurite sau caligrafiate în scriptoriile mânăstirilor medievale. Observă de asemenea prin colțuri vreo duzină de curse de șoareci
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
Printre aceste articole pot fi menționate: 1) Dispozitivele de siguranță cu lanț și alte blocaje de siguranță, cremonele, foraibărele ferestrelor, blocajele și piesele care împiedică deschiderea largă a ușilor sau ferestrelor, închiderile și culisele ferestruicilor și impostelor, cârligele și celelalte ferecături pentru ferestre cu vitraj dublu, cârligele, blocajele și foraibărele pentru obloane, cornierele de jaluzele, suporturile și capetele înfășurătoare ale storurilor, intrările cutiilor de scrisori, tampoanele, opritoarele, ciocanele și vizoarele pentru uși (cu excluderea vizoarelor cu dispozitive optice). Broaștele, incuietoarele și
ANEXĂ nr. 83 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166471_a_167800]
-
lemn se depozitează în poziție orizontală, pe blaturi mobile; ... h) documentele volante se introduc în plicuri din hârtie transparentă, iar plicurile, câte 10-12, în cutii din carton neacid; ... i) cărțile din fondul vechi și rar, legate în piele sau cu ferecătură metalică, se așază, de asemenea, separat, în poziție orizontală; ... j) studierea, cercetarea, fotografierea și filmarea bunurilor culturale mobile depozitate se efectuează, sub supravegherea gestionarului-conservator, într-un spațiu anume amenajat. ... (2) Se interzic: ... a) depozitarea obiectelor pe pardoseală (chiar temporar), rezemarea
HOTĂRÂRE nr. 1.546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155262_a_156591]
-
lemn se depozitează în poziție orizontală, pe blaturi mobile; ... h) documentele volante se introduc în plicuri din hârtie transparentă, iar plicurile, câte 10-12, în cutii din carton neacid; ... i) cărțile din fondul vechi și rar, legate în piele sau cu ferecătură metalică, se așază, de asemenea, separat, în poziție orizontală; ... j) studierea, cercetarea, fotografierea și filmarea bunurilor culturale mobile depozitate se efectuează, sub supravegherea gestionarului-conservator, într-un spațiu anume amenajat. ... (2) Se interzic: ... a) depozitarea obiectelor pe pardoseală (chiar temporar), rezemarea
NORME din 18 decembrie 2003 de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155263_a_156592]
-
fir de aur și argint (unul care reprezintă "Adormirea Maicii Domnului" a fost donat în 1612 și un altul care reprezintă "Punerea în Mormânt a Mântuitorului", care a fost donat în 1626), o cruce din lemn de tisă cu o ferecătură în filigram de argint aurit (în 1624), un pocrovăț înfățișând Împărtășirea Apostolilor cu vin (nedatat, dar purtând numele lui Anastasie Crimca) și cărți bisericești (un Tetraevangheliar cu miniaturi pe pergament (1609), un Liturghier (1610) și o Psaltire (1616)). Multe dintre
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
au și mai înfrumusețat, cum să veade la leat : 7213 [1705]: săvârșinduo · în bună pomenirei · și slavă veacinică. Measeța [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]."" Câțiva ani mai târziu, starețul mănăstirii a însemnat propria sa contribuție la înzestrarea mănăstirii pe ferecătura de fier a porții de intrare pe sub turnul clopotniță al mănăstirii: "„Această poartă s-a ferecat cu toată cheltuiala Cuviosului Kir Ștefan, năstornic al acestei Sfinte Mănăstiri iulie 15 leat 7221 [1712]"". În 1852 a fost refăcută pictura prin contribuția
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
anii 1404-1405 a caligrafiat și miniat un Tetraevanghel pe pergament pe care l-a ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, considerat o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească, cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Datarea este pe spatele ultimei pagini, al cărui text în interpretarea Mitropolitului Tit Simedrea este: "„Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în anul al șaselea
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
Tetraevangheliar slavon în Țara Românească. El este opera cuviosului Nicodim de la Tismana și deci în domeniul vechilor scrieri, Nicodim deține o întâietate absolută în istoria Țării Românești. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. În secolul al XV-lea și în următoarele, școala de copiști înființată de ucenicii lui Nicodim la Mânăstirea Tismana a continuat seria scrierilor religioase chiar daca la început, copiștii neștiutori de
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
în anul 1405 a caligrafiat și miniat un Tetravanghel pe pergament pe care l-a ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Cuviosul Nicodim s-a mutat la cele veșnice la 26 decembrie 1406 și a fost îngropat în mormântul din pridvorul bisericii, pe care și l-a săpat dinainte. Acum o
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
al lui Ioan Exarhul, o "Evanghelie" din secolul al XII-lea care a aparținut mitropolitului Antim Critopol, și un "Tetraevanghel" din 1404-1405, împodobit cu miniaturi de către Nicodim de la Tismana. Acesta este considerat cel mai vechi manuscris miniat din Țara Românească. Ferecătura Tetraevanghelului este realizată în tehnica "au repaussé" și redă scena răstignirii Mântuitorului. În domeniul olăritului, se remarcă vasele având litere sau propoziții incizate în pasta moale (de exemplu pe o strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
nici măcar literele alfabetului), ci, pe deasupra, și lacom, afemeiat și un mare bețivan. Basileul și-a pierdut răbdarea, când i s-a adus la cunoștință că patriarhul fură avutul bisericii-împins de lăcomia-i nepotolită, ierarhul suprem al ortodoxiei scotea de la icoane ferecăturile prețioase și le vindea. Pentru astfel de năzdrăvănii, Niphon a fost alungat în mod rușinos, însă succesorul lui, Ioan XIII Glykys, un om cult, instruit și liniștit (care fusese, mai înainte, logothet al dromului), a murit doar peste patru ani
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
special monede de circulație, comemorative, dar și medalii, jetoane sau brelocuri în Marea Britanie, Germania, Olanda, Israel, Suedia, Moldova și Hong Kong. În cadrul Monetăriei Statului funcționează un atelier de cizelură, specializat în confecționarea obiectelor de cult, cum ar fi candele de argint, ferecături de icoană sau de Evanghelie, racle pentru sfinți și chivote pentru „Sfintele sfinților“. Într-o raclă mare, intră până la 30 de kilograme de argint cu puritatea maximă de 925/1.000. În anul 2006, Regia Autonomă Monetăria Statului a obținut
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Mare Mucenic Mercurie și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate în prezent de rame de sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care a realizat și pictura murală a bisericii. De o deosebită valoare artistică, unicat în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]