174 matches
-
și o imagine de la o cârciumă unde se distribuia renumitul vin de Cotnari cunoscut în toată țara. Iată-o: Dar unde-s cârciumile? Prietenul meu Manaș Canter (dus în lumea drepților) ținea crâșma pe Lozonski, în dulce Târgul Ieșiului, lângă feredeul turcesc (baia de aburi). - Dreg cu vin pe cei care au scăpat de apă - spunea Manaș, privind de pe pragul răcoros al vinulu i spre c asa cu fum a apelor calde. Vin împărătesc: Cotnar. Aur în cuvânt (cu bourul Moldovei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ultimului ceas pus la Iași, el a fost instalat abia la 1728 de Grigore II Ghica, atunci când s-a supraînălțat turnul porții de la Curtea Domnească. Când în 1668 a izbucnit conflictul și procesul între mânăstirile Trei Ierarhi și Golia pentru feredeul cel mare de lângă Bahlui a câștigat prima cu condiția de a se îngriji de școală, feredeu și de ceasul din clopotnița cea mare, ceartă care avea a se termina în 1676 în timpul domniei lui Antonie Rusett Voievod (C. Cihodaru și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atunci când s-a supraînălțat turnul porții de la Curtea Domnească. Când în 1668 a izbucnit conflictul și procesul între mânăstirile Trei Ierarhi și Golia pentru feredeul cel mare de lângă Bahlui a câștigat prima cu condiția de a se îngriji de școală, feredeu și de ceasul din clopotnița cea mare, ceartă care avea a se termina în 1676 în timpul domniei lui Antonie Rusett Voievod (C. Cihodaru și Gh. Platon, op. cit., p. 180). Pentru evitarea risipei de timp, dar mai ales a oboselii, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de al doilea hram, după numele soției boierului Iordachi. Se știe că înainte-vreme, la această biserică se închinau membrii breslei Cizmarilor și că, datorită faptului că în apropiere erau băile orașului, i se mai spunea și Biserica sfântul Gheorghe din Feredeie. Arhitectura acesatui locaș este diferită de cea a altora. Clădirea este în formă de cruce, cu abside la toate cele patru brațe ale crucii: o absidă la altar, două abside pe laturile naosului și una în pronaos, pe peretele de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a restaurat și în 1905 șpi apoi, în 1952-1953. Întregul complex de la Trei Ierarhi era înconjurat ca o fortăreață de un zid puternic de piatră și avea și un turn de piatră. Tot atunci s-a construit aici și un feredeu. Turnul zidit în vremea lui Vasile lupu nu s-a păstrat, dar a fost rezidit din temelie în anii 1804 1806 și apoi în anul 1830. Avea și clopote, iar încă de pe vremea lui Vasile Lupu avea un ceas al
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cel din urmă preciza el -, aduce o grabnică legătură celorlalte două materialuri"13. Tot în domeniul edilitar-gospodăresc mai este de semnalat proiectul mai vechi al lui Carol Mihalic de Hodocin pentru înființarea, în capitala Moldovei, a unor băi publice (sau feredeie) și a unei școli de înot, proiect supus aprobării guvernului moldav încă de la sfârșitul anului (24 noiembrie) 1842. Relevând, în preambulul demersului său, "folosurile pentru care în toate capitalele și politiile (orașele n.ns.) provinciale din staturile civilizate sunt statornicite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la sfârșitul anului (24 noiembrie) 1842. Relevând, în preambulul demersului său, "folosurile pentru care în toate capitalele și politiile (orașele n.ns.) provinciale din staturile civilizate sunt statornicite, între așezământurile publice pentru educație și sănătate, școalele publice de înotat și feredeie bine întocmite", el recomanda pentru orașul Iași, "lipsit de amândouă aceste așezământuri", un amplasament natural ce nu reclama prea mari investiții, și anume "locul de grădină cel slobod din vale, de la Curtea Veche gospod, unde este și iazul, ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
carele tineritul îmbelor părți, și în deosăbit ostașul, învață a înota fără vreo primejdie. La romani ero o rușine și o defaimă pentru toți aciia care nu știa<u> să înoate și însuși, pe vremea moliciunii, pe vremea în care feredeile calde se găsea<u> în toată slava lor, însuși atunce alerga fieștecare din tineri, măcar o dată pe an, să-și arate în apa Tibrului voinicia sa. Într-o țară în care frigurile troahna și trânzii sînt boale endemice; într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
țară în care istericalile din zi în zi sporind strucină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos, carele odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor streinilor; într-o așa țară, întreb, nu s-ar cădea să avem feredeie de apă de râu și izvor, singur mijloc de a ușura boalile numite și de a le vindeca, ba încă și de a le dezrădăcina cu vremea dintre noi? Mai vârtos atunce când țara aceasta se găsește înzestrată nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
copacii rămân fără frunze, zgribuliți pe lângă coroanele întregi ale brazilor. Valea Moldovei se îngustează și poți crede că în curând vei intra într-un tunel de verdeață agățată de stânci, când, fără veste, orizontul se lărgește, și, la poalele Obcinei Feredeului, valea Moldovei și Moldoviței se face vatră de așezare pentru satul Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în inima
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai bine zis geografico-istorică : “În aval de Câmpulung, Moldova schimbă brusc, în unghi drept, direcția de curgere, ferestruind un sector transversal de-a curmezișul Obcinei Feredeului. Valea se îngustează luând forma unui defileu; este defileul de la calcaroasă, micacee, care poartă numele generalizat pentru Carpații Orientali românești de “gresia de Prisaca”, flancată la vest de conglomerate alcătuite prepeleci și să crească vite de rasă cu nume străin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din 4.160 ha, care reprezintă suprafața agricolă, 2.210 ha sunt fânețe, teren arabil 387 ha, alte terenuri - 179 ha. Culmile montane care înconjoară comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se întind culmile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
trebui să ne Împiedicăm o dată și o dată. O viziune determinantă pentru valoarea orașului de astăzi a avut-o Vasile Lupu. Palatul cu grădina domnească realizate cu ambiție Împărătească, Golia cu vizibile influențe Occidentale, Trei Ierarhi cu vizibile influențe Orientale, feredeul domnesc construit Într-un secol când În vestul supradezvoltat se inventau perucile, pudrele și parfumurile pentru Înlocuirea spălatului considerat nesănătos, ce ar fi fost Iașiul fără aceste ctitorii? La fel de semnificativ este faptul că acest efort remarcabil nu s-a materializat
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct de vedere piscicol prezintă numai primele patru fonduri. Moldova izvorăște de sub Obcina Feredeului și constituie o apă tipică de salmonide până în comuna Pojorâta, având numeroși afluenți cu păstrăv. În Pojorâta primește apele reci ale Văii Putnei și ale izvorului Giumalău, la intrarea în Câmpulung - Moldovenesc pe cele ale Sadovei, iar la ieșire pe
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
rândul lui, Ion Călugăru descrie și el spectacolul sacru-profan al Îmbăierii rituale practicate de evreii din Dorohoi (nordul Moldovei) la Începutul secolului XX : „Baia geme de lume. În timpul anului, În ajunul oricărei mărunte sărbători, vin oamenii bătrâni cu nepoții la feredeu. [...] În preziua Anului nou [= Roș Hașana] râură săpunul pe băncile de la baia de aburi, bătrânii se vaită de plăcere, asudă și se bat cu măturici de stejar, stau claie peste grămadă. Prin aburii usturători de- abia se văd oamenii care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vaită de plăcere, asudă și se bat cu măturici de stejar, stau claie peste grămadă. Prin aburii usturători de- abia se văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
usturători de- abia se văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață evreiască În stetl-urile din nordul Moldovei, a descris și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață evreiască În stetl-urile din nordul Moldovei, a descris și el cu amănunte - În nuvela Oirăh Gutman - practicile rituale de spălare ale evreilor la feredeu (mikva) și la baia cu aburi (merhaz) <endnote id="(130, p. 640)"/>. A făcut-o și reporterul F. Brunea-Fox, În „Note de drum din Maramureș”, publicate În revista Adam În 1928 <endnote id="(791, pp. 76-80)"/>. Dar cred că cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
D. Dan, un etnograf român asupra căruia nu planează vreo urmă de Îndoială În privința obiectivității. Iată cum descrie el baia rituală practicată de evreii din Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Trecând de la naștere 6 săptămâni [...], merge femeia la feredeu. Acolo se scaldă ea Într-o vană [= cadă] cu apă caldă. În acel timp, Îi taie o femeie cu un cuțit unghiile de la mâini și picioare scurt, ca sub unghii să nu rămâie nici cea mai mică necurățenie. Apoi intră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de trei ori și rămâne atâta timp sub apă, până ce apa rămâne nemișcată deasupra capului ei. Ieșind ea din apă, merge acasă condusă de vreo femeie. [Vinerea] după-amiază se duc casnicii separați după gen, Întâi bărbații și apoi femeile, la feredeu de se scaldă. Apoi se Îmbracă toți În albituri curate și-n veșminte de sărbătoare [...]. În baia micfa trebuie să se cufunde fiecare evreu de 3 ori, spre a fi curat. Înainte vreme, când evreii n-aveau feredee și nici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult decât beserica și În loc de preot pe jidov. [Pe jidovii crâșmari] Îi aveți mai cinstiți decât pe preoții carii slujesc În biserica mea spre sfințirea voastră” <endnote id=" (887)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un câine În casă, nici nu pot să-l atingă, „căci prin aceasta s-ar spurca” ; iar dacă o evreică, după ce face baia rituală, se Întâlnește cu un câine pe drum, trebuie să se Întoarcă și să se recufunde În feredeu (micva) <endnote id="(126, pp. 14 și 31)"/>. „Evreii - scria Dimitrie Dan - țin la credința că sufletul acelui ce În viață a greșit, după moarte va intra Într-un câine. Câinele este alungat de evrei. Prin urmare, sufletul acelui om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după preferința bolnavilor: "parte din bolnavi, Miercurea și Vinerea, în număr aproape de 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edificiu în care se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lasă de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabilă Epitropie Generală să trimită de urgență: mantale, căciuli, bușmachii a căror lipsă se simțește mai cu seamă fiind aproape de iarnă". În afara medicilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alb, 1 cântar englezesc, 1 pereche pirostroae, un poloboc de murat curechi" și altele, printre care 4 cristelce (șorturi). Alimentația era relativ satisfăcătoare. Carnea se servea de 2-3 ori pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalație un cazan îngropat "1 balie, 1 putină leșie, 4 frânghii (dar putina și funiile erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]