174 matches
-
Ridicată între anii 1637-1639 și sfințită la 6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfetiteli au făcut feredeul cel mare și l-au dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfetiteli au făcut feredeul cel mare și l-au dat mănăstiri sali”. În același an, adică la 17 iulie 1639, după cum aflăm din ispisocul de la „Vasilie (Lupu) voievod”, se spune că: „Am dat și am miluit a noastră... mănăstire, când încarcă caru și marfa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Trei Ierarhi stăpânirea asupra caselor „unde sânt școala și baia... aproape de heleșteul Bahluiului, pe care le-a zidit și le-a făcut Vasilie (Lupu) voievod”. Așa zisul „Gimnaziu Vasilian” - „școala” - a fost zidit de vodă cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu”. Asta o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zidit și le-a făcut Vasilie (Lupu) voievod”. Așa zisul „Gimnaziu Vasilian” - „școala” - a fost zidit de vodă cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu”. Asta o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu”. Asta o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că mai aveau și ei „obligații” pe unde nu te aștepți... Sau dacă peștele le prisosea, îl puneau la vânzare, că dughene aveau, slavă Domnului, și să încropească o ghețărie nu era mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să fie în pace... de toate dările și angheriile câte sânt pe alții”. Aista-i semn că târgoveții țineau la o baie de aburi și un masaj făcut colea la mama lui. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grijă și tocmirii a tuturor apelor din orașul Iașii”. Din câte am citit eu, părinte, a existat și un al doilea suiulgiu, care era fratele lui Costandin, pe nume Dima... Amândoi au devenit atât de trebuitori „de treaba ceșmelelor și feredeilor” încât voievozii le-au acordat toate înlesnirile și le-au satisfăcut orice dorință. Așa au ajuns stăpâni pe locul unde cândva s-a aflat „Gimnaziul Vasilian” (edificat de Vasile Lupu) aflat pe Ulița Feredeelor. În 1803, în vremea lui Alexandru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnul larg în daruri> cum spune Nicolae Iorga. Acest <Vasilie voievod> intră cu pași mari pe poarta istoriei Moldovei.” Am și găsit un rezumat după un hrisov, care spune: „Vasilie voievod ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfeteteli, au făcut feredeul cel mari (baia n.n) și l-au dăruit mănăstirii sali. Vălet 7146 (1638).” De asemenea, am în față un „Ispisoc de la Vasilie voievod precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfătitelor, ca să aibă a lua vama de la cărăuși cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am încotro și încep să buchisesc: „Io Iliaș Alixandru...domn al Țării Moldovei...” Și dăi și dăi, cum că egumenul cu „săborul de la svânta mănăstire Trei Svetiteli” au pârât pe cei de la mănăstirea Golia, cum că „iau giumătate din venitul feredeului și le fac mare asupreală”. Mai departe aflu că Ștefăniță Lupu voievod a încurcat lucrurile, încălcând cele hotărâte de tatăl său „Vasilie Vodă” în ispisocul de danie către mănăstirea Trei Ierarhi „scriind... cum venitul feredeului să fie amândoror mănăstirilor câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că „iau giumătate din venitul feredeului și le fac mare asupreală”. Mai departe aflu că Ștefăniță Lupu voievod a încurcat lucrurile, încălcând cele hotărâte de tatăl său „Vasilie Vodă” în ispisocul de danie către mănăstirea Trei Ierarhi „scriind... cum venitul feredeului să fie amândoror mănăstirilor câte giumătate de vinit unii mănăstiri”. Vodă Iliaș Alexandru, împreună cu sfatul, au făcut ordine „Și de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirei Trih Svetitelii și școala. Și din venitul acela să poarte egumenul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tatăl său „Vasilie Vodă” în ispisocul de danie către mănăstirea Trei Ierarhi „scriind... cum venitul feredeului să fie amândoror mănăstirilor câte giumătate de vinit unii mănăstiri”. Vodă Iliaș Alexandru, împreună cu sfatul, au făcut ordine „Și de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirei Trih Svetitelii și școala. Și din venitul acela să poarte egumenul grijă feredeului să-l tocmască și grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirii, iară egumenul și săborul ...din Golie să n aibă treabă în veci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fie amândoror mănăstirilor câte giumătate de vinit unii mănăstiri”. Vodă Iliaș Alexandru, împreună cu sfatul, au făcut ordine „Și de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirei Trih Svetitelii și școala. Și din venitul acela să poarte egumenul grijă feredeului să-l tocmască și grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirii, iară egumenul și săborul ...din Golie să n aibă treabă în veci.” „Ai văzut ce pierdeai dacă nu citeai cu luare aminte?” Am văzut. Dar tot am o întrebare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu aibă treabă a se amesteca sau a-i lua, măcar vrunii dintre dânșii...” „ Ai dreptate, dar eu parcă tot am o întrebare.” S-o auzim, părinte, și să căutăm a-i da răspunsul potrivit: „Îți mai aduci aminte de feredeul lui Vasile Lupu voievod, dat în grija mănăstirii Trei Sfetite?” Îmi amintesc, de bună samă. „ Înseamnă că îți aduci aminte și de cei care aduceau butuci pentru feredeu, numiți butucari, și care erau scutiți de dări.” Da, părinte. „ Am aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să căutăm a-i da răspunsul potrivit: „Îți mai aduci aminte de feredeul lui Vasile Lupu voievod, dat în grija mănăstirii Trei Sfetite?” Îmi amintesc, de bună samă. „ Înseamnă că îți aduci aminte și de cei care aduceau butuci pentru feredeu, numiți butucari, și care erau scutiți de dări.” Da, părinte. „ Am aici cartea din 28 mai 1703 (7211) a lui Constantin Duca voievod, prin care scutește de toate dările și angheriile șase asemenea butucari.” Și care-i noutatea, sfinția ta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cartea din 28 mai 1703 (7211) a lui Constantin Duca voievod, prin care scutește de toate dările și angheriile șase asemenea butucari.” Și care-i noutatea, sfinția ta? „De aici se vede că, după mai bine de șaizeci de ani, feredeul era încă în atenția domnilor și asta-i spre lauda lor.” În vreme ce călugărul îi lăuda pe voievozi, eu continuam să bântui prin cele rafturi, stârnind colbul...La un moment dat, bătrânul călugăr mă face atent asupra unui zapis al lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și suiulgiii?” Da, părinte. Iaca ce spune vodă, la 14 august 1747: „Facem știre tuturor...am scos bani din cămara domnii mele și am adus suiulgii meșteri...ș am deschis hazne denainte Curții gospod. Și altă cișme am adus la feredeu...De treaba haznalilor, am așăzat și doi oameni meșteri... Dima și frate-său, Costantin, arnăuți cu leafă...Și ei, suiulgii, încă să fie amândoi scutiți de tot birul...doi oameni olari de făcut oale la haznale scutiți de peceți și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
capul în jos și, trăgând cu putere aer în piept, m-am apucat de citit: „Facem știre cu această mărturie că...am mărsu la un loc de casă a sfintii mănăstiri Trii Sfetitelor aci în Iași, carii loc iaste dinaintea feredeului, unde au fost casă de piatră pentru școale, făcută de răposatul Vasilie Vodă, care locu se alătură în cap cu locul dumisale Ilie Costache vel păharnic. Și...arătând părintele Dosoftei egumenul de Trii Sfetitele precum că ar fi intrând dumnealui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o la feredeul lor, au aflat 313 stânjeni gospod, iar cu stânjen prost - 318”, reieșind o diferență de 5 unități între cele două unitți de măsură. Asemenea situații se găsesc în numeroase documente, dar exemplele date sunt suficiente pentru înțelegerea fenomenului discutat. Structuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alimentații după preferințele bolnavilor: "parte din bolnavi, Miercurea și Vinerea, în număr aproape 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edeficiu unde se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lăsa de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabila Epitropie Generală să trimită de urgență: mantale, căciuli (sic), bușmachii, a căror lipsă se simțește mai cu seamă fiind aproape de iernă". În afara
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
toate serviciile Spiridoniei se ținea post cel puțin de două ori pe săptămână, miercurea și vinerea (era respectate, de altfel, și posturile celelalte, suplimentare), dar în ansamblu se asigura o hrană relativ suficientă alienaților. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalații un cazan îngropat, " 1 balie, puțină leșie, 4 frânghii (dar putina și frânghiile erau putrede), precum și "1 pereche mângălaie mică și 1 mângălaie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
timp mai îndelungat". Și mai departe: "La importanța care se dă actualmente hidroterapiei în cura alienațiunei mentale, înțelegeți D-le doctor că cea mai mică întârziere e prejudiciabilă tratamentului; pe de altă parte am cerut de mai multe ori un feredeu pentru administrarea băilor calde și reci, atât în scopul terapeutic, cît și pentru curățenie; până astădi, acest feredeu nu s-a dat". Pentru toate aceste motive: depărtare și în special izolare nepermițând exercitarea unui control (ospiciul fiind situat "afară din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
D-le doctor că cea mai mică întârziere e prejudiciabilă tratamentului; pe de altă parte am cerut de mai multe ori un feredeu pentru administrarea băilor calde și reci, atât în scopul terapeutic, cît și pentru curățenie; până astădi, acest feredeu nu s-a dat". Pentru toate aceste motive: depărtare și în special izolare nepermițând exercitarea unui control (ospiciul fiind situat "afară din oraș și în opositiune unde pe timp de iarnă e aproape imposibil să se poată duce cineva"), incurie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
jos și mai în jos, / Pe cel câmpușor frumos, / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-auriți. / L-acei meri / Și-acei peri / Pică două lumânări, / Pică două, / Pică nouă, / Pică douăzeci și nouă, / Să se facă-un feredeu, / Să se Scalde Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său..."419 În cadrul sărbătorilor de iarnă, focul, alături de apă, capătă valențe profetice. În ajunul Anului Nou, fetele își caută ursitul și în vatra focului cu ajutorul perilor de porc: fiecare fată ia, pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cel din urmă preciza el -, aduce o grabnică legătură celorlalte două materialuri"13. Tot în domeniul edilitar-gospodăresc mai este de semnalat proiectul mai vechi al lui Carol Mihalic de Hodocin pentru înființarea, în capitala Moldovei, a unor băi publice (sau feredeie) și a unei școli de înot, proiect supus aprobării guvernului moldav încă de la sfârșitul anului (24 noiembrie) 1842. Relevând, în preambulul demersului său, "folosurile pentru care în toate capitalele și politiile (orașele n.ns.) provinciale din staturile civilizate sunt statornicite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]