12,837 matches
-
nici cel mai mic gest sau lacrimă nu apar la voia întîmplării. Văd, a cîta oară, Lola Blau și de fiecare dată pățesc la fel: îmi spun, șoptit, "astă seară, această Lola Blau a fost excepțională". Maia Morgenstern și-a ferit acest rol de manierisme, șabloane, de impurități. Totul este autentic, adevărat, tangibil. Povestea Lolei Blau spusă de Maia Morgenstern face să vuiască Atena. Spectatorii se înmulțesc văzînd cu ochii, sala devine neîncăpătoare (deși demarajul n-a fost simplu), iar cele
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
consta". Intrase în panică la ideea că e pîndit de o amenințare, ea era însă nebuloasă și abia ulterior a priceput că voise să evite să fie pus să înregistreze mărturia jenantă a judelui, legată de femeia infidelă. Să se ferească de tirania anticipărilor în somn e și dorința doctorului Marcu. Fusese odinioară în căutarea unor pastile care să-l ajute să viseze în timpul ațipirii tot ce și-a propus seara, înainte de culcare, apoi "nici măcar nu urmărise să viseze ceva la
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
chiar românesc (Daneliuc, Pița); și lista ar putea continua. Firește, în toate aceste domenii au existat și apariții de înaltă ținută. În același timp, zone precum cea a teatrului ori a artelor plastice au fost, în cea mai mare măsură, ferite de înlocuitori, plătind în același timp din greu legile economiei de piață (premierele sînt rare, mulți actori de prestigiu nu mai "joacă" decît în reclame). Totodată, confruntată cu grave probleme financiare, literatura română de calitate agonizează și, așa cum am mai
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
Năstase A. de-a înțelege realitatea. Ar fi trebuit să arunce o privire în trecutul nu foarte îndepărtat pentru a studia logica sistemului în care încă funcționăm. Ceaușescu a stat până la capăt în umbra lui Dej, după cum Iliescu s-a ferit să întindă prea tare coarda nesupunerii față de Ceaușescu. în lumea noastră, unde Evul Mediu conviețuiește cu postmodernitatea, nu poți încălca nepedepsit cutumele. Dacât să te joci cu focul puterii, mai bine intri, în pielea goală, într-o cameră ticsită cu
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
gândire care mi-e destul de străin (deconstrucționismul derridean, n.n.) Nu e ostilitate, nici simpatie, sunt într-o stare neutră, căci nu înțeleg ce se întâmplă acolo". Ricoeur simpatizează cu un Derrida post-deconstructivist, și poate acest gen de opinii ne pot feri de febrele metodologice datate deja. Alte chestiuni esențiale pentru Ricoeur sunt fundamentarea etică a învățământului, precum și, nota bene, nevoia ca relațiile subiective și intersubiective să fie resituate pe fundalul instituțiilor, distincția necesară dintre operă și om (și implicit, dintre biografia
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
înmulțirei neamului". Când a văzut pentru prima dată un brad de Crăciun în casa unui neamț (celui "din neamurile apusene, fie el catolic, protestant sau orice o fi el acolo, îi zice neamț") l-a apucat "o jale de să ferească Dumnezeu". Cu trecerea anilor, a constatat că obiceiul se răspândește "precum se întinde și năvălirea în gloată a streinilor de alt neam în orașele noastre". Că obiceiul era practicat de cei înstăriți, era cumva de înțeles pentru P. Ispirescu, dar
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
ca zi națională a României n-avea cum fi pe placul vecinilor de la apus. Oricare ar fi adevărul din "teritoriu" (voința românilor majoritari de a se alipi Regatului etc.) și oricâtă îndreptățire istorică ar fi existat, personal m-aș fi ferit să dau o coloratură intens celebrativă unei zile care nu are (tot obiectiv vorbind) cum să le placă ungurilor. E ca și cum moldovenii și-ar fi ales drept zi națională 30 august, data ultimatumului sovietic. Sunt lucruri care se fac și
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
pe care o putem da zidirii Anei lui Manole!). Din trecerea femeilor de la gospodării la munca în întreprinderi/ societate au pierdut de multe ori nu numai copiii, ci ele însele. Ceea ce autorul - totuși de origine japoneză, deci tradiționalistă, nu se ferește să observe, considerând că femeile ambițioase, instruite și talentate, care au reușit în profesie - din rândurile cărora provin feministele - au ridicat prea sus ștacheta pentru suratele lor mai puțin dotate care, încercând să stea pe picioare proprii, "s-au trezit
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
în care era în toane bune - ceea ce, dată fiind poziția sa politică, obligațiile și retragerea sa legendară, i se întâmpla rar - tatălui său îi plăcea să spună despre el: "Carol e un tânăr cu picioarele pe pământ, dar să te ferească Dumnezeu când îl apucă efluviile lirice!!!" Domnul Carol nu mai este tânăr demult, n-a avut niciodată o poziție politică și obligațiile lui n-au fost niciodată importante, dar este foarte posibil să-l fi apucat de ceva vreme unul
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
Ion Iovan (încă nu înțeleg de ce editurile nu-i prezintă pe coperta IV sau undeva în interior pe autori), un adevărat scriitor profesionist care a intuit perfect cum trebuie scrisă o astfel de carte, a găsit tonul exact, s-a ferit de stridențe și a construit cu migală probabil cel mai reușit portret al acestui misterios scriitor. Știm cât de puține documente autentice a reținut istoria literară; în afara unor scrisori, doar câteva zeci de pagini de jurnal și acelea transcrise fragmentar
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
Alecsandri, Poezii, vol. II, Bibl. "Semănătorul", Ed. Librăriei Diecezane, Arad, 1927, p. 122-123), din care redăm versiunea mai puțin cunoscută "după manuscrisul autorului": "Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare nume! Fie'n veci el ferit De nevoi! Fie'n veci locuit De eroi! O! Doamne sfinte Ceresc părinte! Întinde-a ta mână Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
redacției să se ducă să vândă manuscrisele atât de prețioase la Academie, - nu mai știu ce făcuse cu ele... Le citisem lacom pe loc și pot să spun că erau grozave. Păcat că se pierdură... Țin minte că Puiu se ferea de familie, să nu-l dea în judecată, deoarece i-ar fi compromis... Am mai scris despre vizita senzațională a lui Blaga la și cred că sunt singurul martor al ei mai de vază, reamintind scena de neuitat cu Blaga
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
nu e în stare să-și păstreze infractorii acasă. Poate că e o simplă coincidență, dar această intenție de răpire prea s-a nimerit într-un moment în care România a cîștigat sprijinul Marii Britanii pentru integrarea în NATO. Cronicarul se ferește îndeobște de scenarii, dar în această afacere ratată de răpire e ceva în neregulă. În loc să păstreze cu strășnicie secretul operațiunii, cei implicați s-au lăsat dați de gol de un intrus care era și reporterul unui ziar britanic. Pentru ca ziaristul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
este aplicată riguros, metodologia structuralistă nu dă decît rezultate de un interes minim sau, în orice caz, de un rezultat mult mai mic decît efortul de rigoare investit. Mihai Șora avusese dreptate. Dat fiind că m-am fript o dată, mă feresc de mode și suflu și în iaurt. Și totuși, chiar și acum, rămîn sensibil la ce se întîmplă, în special în Franța, unde un grup de gînditori ceva mai tineri decît mine mi se pare extrem de interesant. Ca și mine
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
să spun, cei mai populari teoreticieni lansează cel mult un termen-cheie, o formulă norocoasă și scriu cărți în care cele mai dificile probleme sînt spuse în termeni accesibili tuturor (așa cum a fost și conferința Dvs.)... în ce mă privește, mă feresc și eu cît pot de autorii care nu fac efortul de a fi înțeleși. Vă place bîrfa ? Precizez, pentru cititori, că întrebarea mea e inocentă și are doar tangență cu o frază din conferință. Acum la bătrînețe, nu mai îmi
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
așa că este nostim?... Dar e complet greșit!!!), depărtându-se, cu fiecare gest, de ceea ce a avut în vedere Gogol, care avertiza în 1842 că trebuie evitată orice urmă de caricatură, comic, trivial: "Mai mult ca orice, actorul trebuie să se ferească de a cădea în caricatură. Până și în rolurile cele mai mici, nu trebuie să fie nimic trivial, nici exagerat. Dimpotrivă, actorul trebuie să caute cu deosebire a fi mai simplu, mai modest și mai nobil chiar decât ar fi
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
un anumit fel de a trăi, i-a schimbat aproape pe toți; chiar și cei anticomuniști - majoritari probabil - au fost însemnați cu "fierul roșu" de către acel regim, le-a schimbat mentalitatea, i-a făcut mai răi; aveam impresia că te ferești de vecini, de cei întâlniți pe stradă, exista un fel de suspiciune generalizată. - Și, după cum amintiți în cartea pe care ați scris-o, v-a stupefiat grosolănia. - E o parte din același ansamblu; educație nu prea s-a mai făcut
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
din latină (în anumite cazuri prin mijlocirea francezei), limbă unde finala -uos este cu totul îndreptățită. Acestea sunt, câteodată, greșit pronunțate și scrise de anumiți vorbitori fără -u-, adică fastos, fructos etc. Cunoscând acest lucru și căutând, probabil, să se ferească de pronunțări vădit incorecte, specifice unor persoane cu o educație mai puțin temeinică, unii intelectuali i-au adăugat un -u- și lui ritos, socotindu-l (fără temei!) asemănător cu adjectivele pomenite mai sus. O asemenea falsă analiză poartă, în lingvistică
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
de dincoace de drum". Numai pentru că admir volutele, chiar și cele mai libere ale condeiului critic de mare și risipit talent, cred că încheierea acestui eseu trebuie scoasă din rama portretului. În general, eseurile se încheie abrupt. Florin Faifer se ferește de concluzii și încadrări definitive. Ca și exordiile, foarte variate și care amintesc de surprinzătoarele introduceri de capitole la "istoria" călinesciană, finalurile au totuși o notă individualizantă. Și tot de aer călinescian ni se par titlurile ce trimit la arta
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
afecțiune, rezultată din cunoașterea omului, direct, dar și prin mijlocirea corespondenței de la toate vârstele, a lui Marin Sorescu, dependent mereu de fratele mai mare George, care s-a și îngrijit să i-o publice. De aici îi conturează portretul, nu ferindu-l de indiscreția ochiului criticii, ci alegându-i cu știința echilibrului calitatea interlocutorului, conjuncția preocupărilor distincte cu ordinea ideilor constituite într-o scenografie de la imagini gingaș capricioase la un sistem de alcătuiri complicate și totuși atât de familiare ale înțelegerii
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
o cară, cum o suie, cum o coboară. Brusc, dialogul se oprește, doamna scoate un fluier din mînecă și începe să cînte, plimbîndu-se de colo-colo, în lungul culoarului gol. "Păsărică, mută-ți cuibul și te du...", ", sînt atîtea flori la ferești, dar cea mai frumoasă floare, ce-mi apare, tu ești!", "Ciobănaș cu trei sute de oi"... Își curmă la fel de brutal repertoriul cum l-a început și înnoadă povestea cu marfa din Ungaria. Pesemne că cineva a agresat-o verbal de la capătul
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
căsuța albă...", murmur ușor. N-am mai închis ochii pînă în zori. Nici acum nu dorm. E lună plină. Mare, enormă, rotundă, splendidă s-a proptit în gardul meu și luminează straniu curtea, casa mea albă cu atîtea flori la ferești. Mal di luna...
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
muzică populară. La acest capitol (texte) se petrec lucruri și fenomene care îmi produc trăiri social-matrimoniale și administrative curioase, iar o parte profunde și inexplicabile. Deseori mă cutremur realizând ce soartă ingrată pot avea unii soliști vocali din moment ce nu se feresc să spună lumii întregi necazurile cu care i-a blagoslovit soarta. Mare jale! Cei mai mulți au dușmani învederați datorită cărora spiritul creator și artistic se revoltă izbucnind, citez: "Așa zic ai mei dușmani,/ Că eu cânt numai pe bani." (ce oameni
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
sortită să spună din nou o poezie - aceeași sau alta -, după cum ar fi crezut creatorul său că cere piața. Dar Olympia știe toate astea. Le-a aflat în ceasurile lungi în care, pe un raft, era uitată. Coppelius nu se ferea de ea. El avea naivitatea de a crede că un creator își controlează opera. Că o poate scoate din cutie și șterge de praf atunci cînd crede de cuviință (ca pe o iubire-bibelou-de-porțelan). Iar apoi, cînd nu-i mai face
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
ce poate fi săvârșit chiar și pe nesimțite. înseamnă desfrâu, iar desfrâul - vorba lui Neagoe Basarab - "în bucatele cele multe se ațâță", așa cum "cu lemnele cele multe se face foc mare". Se spune ca omul la tinerețe trebuie să se ferească de desfrâu. Dar omul matur? Ori cel bătrân? Sunt ei oare absolviți de pândele voluptății frenetice, luxuriante, consubstanțiale acelui egoism ce omoară tot ce-i blând și elevat? Ba bine că nu! Mai ales că oamenii sunt ca și timpurile
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]