8,422 matches
-
vă detestați. Sunt două mii de ani de când te obligă, în numele legii celei mai sfinte, să-i iubești pe ceilalți; iar o lege care strigă în deșert de două mii de ani a făcut pe deplin dovada zădărniciei sale. Nu poți fi fericit decât împotriva cuiva sau împotriva altora, în bloc. Dacă te-ar lăsa să acționezi, dacă n-ar fi blestematele tale de scrupule și abominabilii lor polițai, știi mai bine ca mine ce ai face, poate ai fi chiar surprins s-
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
ce instrumentează substanța poeziei, venită parcă din afară, din mirajul citadinismului american), poetul își dă seama de constanța izolării (inadaptării) sale, de lăuntrică factură, manifestîndu-se indiferent de situarea sa pe meridiane: "la urma urmei, fugi de acasă pentru a fi fericită/ sau pentru că fericirea de-acolo nu te mai satisface,/ pare monotonă, la fel de monotonă ca viața de aici,/ chinuită între cîțiva dolari, datorii, speranțe,/ cu șevaletul uitat în debara, uleiurile uscate,/ cu gîndul la galeriile din Soho,/ bulversată de pop-art-ul expus
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
Ion Barbu sau Bacovia. Pornindu-se de la această afirmație și exploatînd aserțiunile cuprinse în volumele de eseuri, studiul insistă asupra artei poetice a Anei Blandiana; citatele privilegiază frazele care reliefează viziunea despre menirea și valoarea efectivă a artei. Demersul este fericit întrucît coincidența de poetică explicită și implicită în cazul dat permite formularea de judecăți pertinente despre creația lirică în discuție și despre sevele ei plurale. Cum există un consens general în privința locului ocupat de Ana Blandiana în literatura noastră actuală
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
semne rele, Brâncoveanu întruchipând concretizarea lui: "Și așa cu aceasta să bucura în ospețe și în veselii, în nunte și ale boierilor de pământ și ale lui nunte, măritându-și fetile, însurându-și feciorii cei de vârstă, că atâta era fericit, cât mi să pare că toate darurile norocului era asupra lui. Că mulți au noroc în lume, dar nu de toate, că unii au noroc de cinste, iar nu de feciori, și de bogăție, și de stat frumos și de
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
literar devine document de comentat. Teoria literară care ne îndeamnă să facem diferență între autorul real, omul, scriitorul și personajul din Amintiri din copilărie e neputincioasă în fața unor astfel de pasaje: "Copil, Creangă a fost un solitar. Pățaniile care au fericit atîtea generații, mai cu seamă cele din primele două părți ale "Amintirilor din copilărie", fuga la scăldat și întorsul acasă în pielea goală, furtul cireșelor mătușii Măriuca sau al pupezei din tei, plonjonul în apă "în ziua de lăsatu-săcului de
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
mai grea. De pildă, să ilustrezi numai 25 la sută din paginile manualului (dacă e mai mult sau mai puțin ești descalificat) și, în rest, să pui în locul marcat al pozei o explicație descriptivă. Treci probele birocratice și, cînd ești fericit că n-ai murit înainte de terminarea manualului, afli că au început selecțiile. Prețul manualului este criteriul cu greutatea cea mai mare, practic eliminatoriu. Nu calitatea, nu conformitatea cu programa, nu ingeniozitatea, aspectul cărții sau alte fleacuri din acestea, științifice, ci
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
și pudoarea, uneori jucată, a fetelor. La grațiosul balet al "personajelor", se adăugau abilitățile tehnice: eram uimit de varietatea strofelor, de versurile scurte care le încheiau uneori, de amfibrahii savanți. Lui Coșbuc îi datorez chiar numele principalelor tipare ritmice. Eram fericit cînd îmi reușeau strofe complexe ca ale lui. Și nu mi se părea că dovedesc lipsă de originalitate scriind în maniera lui. Recitindu-i mai tîrziu pe Coșbuc și pe Topîrceanu, dar și pe Alecsandri, Bolintineanu ori Goga, cînd îmi
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
contaminată nici de jegoșeniile totalitarismului și nici de murdăriile tranziției. Unul dintre ei este doctorul Mihai C. Teodorescu, unul dintre marii dermatologi ai României, doctor și în filosofie - sper că nu-și închipuie nimeni că ne înrudim, deși aș fi fericit să fiu rudă cu el. Acest om, care ar putea spori cu unul numărul celor bogați din România, dacă și-ar prețui cît de cît talentul de diagnostician în boli de piele, trăiește într-o sărăcie voluntară care îl face
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
din cuvintele rostite de Álvaro Mutis: "Este vorba de un eveniment nespus de frumos. Este întocmai prinosul care se cuvine a fi adus lui don Miguel de Cervantes. Sunt încredințat că, oriunde s-ar afla, după vrerea Domnului, este foarte fericit din pricina acestei lecturi". Institutul Cervantes din București, inaugurat în 1991 - alături de cel din Varșovia singurele din Europa Centrală și de Est - s-a raliat în chip fericit acestei inspirate inițiative, sărbătorind Zilele Cervantes, între 20 și 26 aprilie, printr-o
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
Prăbușirea instituțională a sistemelui totalitar comunist din spațiul românesc nu a însemnat, așa cum credeau cei mai fericiți dintre noi, și dispariția acelui spirit al răului tribal care a creat și întreținut sistemul de-a lungul existenței sale; comunismul poate să vină și să treacă, spiritul național rămâne. Dacă s-a putut spera, totuși, că lucrurile se vor
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
a te ciocni cu dublul tău când îți e lumea mai dragă, tușindu-ți în ureche, în troliebuz, spre a-ți transmite gripa lui exotică. Eu unul am avut în familie o mătușă, de o extraordinară sensibilitate și nu prea fericită în viață și care, pășind în salonul cu grele draperii de catifea s-a văzut pe sine, în picioare, drept, zicându-și: „Ce e cu tine, sărmană Paula?” Cu asemenea zestre în familie, eram încredințat că, încrucișându-mă cu dublul
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
care o însoțește făcută după momentul fatal al ultimei crize de epilepsie: „27 august 1977. «Uca și M părăsesc spitalul. Uca fericită. M e un copil dorit, iubit și-aproape divinizat de maică-sa încă din prima clipă. Va fi fericit.» (Ce predicție absurdă și totuși, finalmente, într-un fel cu totul imprevizibil, și atît de dureros pentru noi, și cu siguranță și pentru el de-a lungul anilor, poate adevărată, cel puțin într-o măsură. Mă înfior la gîndul că
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
totul imprevizibil, și atît de dureros pentru noi, și cu siguranță și pentru el de-a lungul anilor, poate adevărată, cel puțin într-o măsură. Mă înfior la gîndul că am putut scrie aceste cuvinte. Ce e fericirea? Cine este fericit? Dar dacă mă gîndesc bine, nu-i deloc imposibil ca el să fi fost fericit, să fi cunoscut, desigur, altfel decît anticipam eu, adevăratul paradox al fericirii” (p. 96). M are o lume a lui, un sistem de valori simplu
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
a lungul anilor, poate adevărată, cel puțin într-o măsură. Mă înfior la gîndul că am putut scrie aceste cuvinte. Ce e fericirea? Cine este fericit? Dar dacă mă gîndesc bine, nu-i deloc imposibil ca el să fi fost fericit, să fi cunoscut, desigur, altfel decît anticipam eu, adevăratul paradox al fericirii” (p. 96). M are o lume a lui, un sistem de valori simplu dar foarte eficient (pentru el lumea are doar două culori: alb și negru; albul conține
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
prieteni. Mario n-avea nevoie să-și inventeze un mod special de a suna la ușă, toți știau că era el. În decembrie, pe o căldură umedă și blândă, Delia reuși să termine lichiorul concentrat de portocală, și-l băură fericiți într-un amurg cu furtună. Soții Mañara n-au vrut să-l guste, convinși că le va face rău. Delia nu se simți jignită, dar era parcă transfigurată în vreme ce Mario sorbea cu apreciere din micul degetar bătând în violet plin
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
materiile organice și cele anorganice ia naștere un fluid al unei tainice comunicări, se stabilește limbajul cifrat al metaforei insolite, compunînd o simpatetică sinteză a regnurilor solicitate în devălmășie. „Delicatețea” rimbaldiană îndulcește asprimile bănuite, absoarbe tensiunile, transferîndu-le în feerie: „Sînt fericit, arare/ Îmi dau un fin balans/ Rachiuri de mărare/ Topite-n Ile de France,// Iubesc pe Reparata,/ Divina cu trei sîni/ Mi-e sufletul ca pata/ De micșunea-n fîntîni.// Și jubilînd, din mîzgă,/ Cu-o bucurie-adîncă/ Îți scriu pe-un ou
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
își aduce aminte de mine atunci când e trist și bolnav. Sunt un fel de infirmier al lui. Când e sănătos și vesel, nu mai are nevoie de mine”. Dar ca un creștin iertător ce este îl binecuvântează: „Israele, fii pururea fericit și deasupra tuturor nevoilor.” O mare tristețe îl încearcă pe Galaction când „citește articolele Tratatului de pace impus bietei noastre patrii”. Conferința a fost nedreaptă cu noi pentru faptul că nu ni s-a recunoscut cobeligeranța și că hotarele ne-
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
deși nu-i schimbă viața, i-o explică. Pe de o parte, machismul ni-l face antipatic, pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz în ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, în ideea, exprimată acum în termeni freudieni, a revărsării pulsiunii sexuale în pulsiune de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII, apoi al lui Schopenhauer (fără pretenții de exeget), Michel Houellebecq
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
se trage. La fel cum în liniștea cărților și a muzicii s-a refugiat, la Sinaia, și doctorul Rene Adrian Stroescu, botezat Tocalon pentru că la tăierea moțului și-a ales de pe masa de daruri un toc de scris. A fost fericit; spre deosebire de el, Ioana Stîngă, țața Ioana Găletoaia de la Brăila, n-a avut norocul să meargă prea mult la școală: la ea în sat, copiii trebuiau să muncească în rînd cu părinții, la cîmp, în bătătură, cu animalele; a avut și
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
tatălui, iar critica a făcut apropieri de propria ta obsesie pentru tatăl tău. M.P.: Eu am avut întotdeauna o problemă cu tatăl meu, eram supărați cînd a murit, și ani de zile l-am visat cu spatele la mine. Și am fost fericită cînd, după mulți ani, l-am visat în sfîrșit cu fața la mine. În momentul în care lucram la Ionescu, mi-a venit ideea să fac ancheta aceea frumoasă, la care atîția scriitori au răspuns antologic, "În lumea taților", anume ca să pot
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
tot ce vrei îți iese! Există ceva ce nu ți-a ieșit din ceea ce ți-ai dorit? M.P.: N-am un copil. D.P.: "Eu am trecut prin toate experiențele/ Doar atît n-am făcut: n-am născut, n-am fost fericit"... M.P.: N-am fost. D.P.: ..." N-am ucis, n-am murit" (Nu-i nimeni). M.P.: Slavă Domnului, n-am ucis și, slavă Domnului, nu fac niciodată nici un rău în mod conștient. Se poate întîmpla să fac rău din greșeală, să
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
pe cineva, dar nu fac rău în mod conștient nici măcar oamenilor care îmi fac mie rău cu tot dinadinsul. Țin foarte mult la asta: să nu fac rău, să nu măresc cantitatea de rău din lume. D.P.: "N-am fost fericit"... M.P.: Am ajuns la concluzia că există un domeniu unde poți fi fericit de unul singur, și anume, cînd muncești. Așa că... muncesc! N-aș spune că sînt chiar fericită, pentru că am "încasat-o" îngrozitor de pe urma unor texte de-ale
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
fac mie rău cu tot dinadinsul. Țin foarte mult la asta: să nu fac rău, să nu măresc cantitatea de rău din lume. D.P.: "N-am fost fericit"... M.P.: Am ajuns la concluzia că există un domeniu unde poți fi fericit de unul singur, și anume, cînd muncești. Așa că... muncesc! N-aș spune că sînt chiar fericită, pentru că am "încasat-o" îngrozitor de pe urma unor texte de-ale mele, și anume am încasat-o de pe urma a tot ceea ce am scris despre
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
să am greșeli, dar rele intenții n-am avut niciodată. Am încasat-o din toate părțile, dar totuși, cînd muncesc, acolo, eu, cu foile mele, eu, cu revistele, eu, cu documentele, atunci sînt fericită. D.P.: Cînd spui: "n-am fost fericit", cred că te referi la celălalt plan, afectiv. M.P.: Știi, am avut un sentiment extraordinar de fericire astă-vară, era cald și eu mergeam la Cojocna cu mașina, să fac băi de sare, plecam pe la zece, unsprezece, drumul între Apahida și
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
tău permanent de a scrie? M.P.: Tocmai. Construcția pe care o fac o fac pentru că eu sînt ardelean: lucid, constructiv, responsabil. Acesta e al doilea lucru pe care-l am. Am descoperit că există o modalitate tainică de a fi fericit într-un mod foarte ciudat: acela de a munci. D.P.: Cea mai mare bucurie a oricărui creator... M.P.: A, asta zici tu, care tocmai ai terminat un roman, Agata murind. Romanul te-a chinuit, ai muncit ca un apucat la
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]