78 matches
-
urmă fiind o proprietate intrinsecă a particulelor, analogă dar nu identică cu conceptul de rotație în jurul axei proprii, ceea ce conferă acestora proprietăți asemănătoare unui mic magnet. Particulele cu spin întreg sunt numite bosoni, pe când cele cu spin semi-întreg sunt numite fermioni. Fermionii, la rândul lor, se supun principiului de excluziune a lui Pauli, după care doi fermioni identici nu pot avea aceeași stare cuantică, în timp ce la bosoni această restricție nu se aplică. Conform acestei teorii există patru tipuri de interacții: electromagnetică
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fiind o proprietate intrinsecă a particulelor, analogă dar nu identică cu conceptul de rotație în jurul axei proprii, ceea ce conferă acestora proprietăți asemănătoare unui mic magnet. Particulele cu spin întreg sunt numite bosoni, pe când cele cu spin semi-întreg sunt numite fermioni. Fermionii, la rândul lor, se supun principiului de excluziune a lui Pauli, după care doi fermioni identici nu pot avea aceeași stare cuantică, în timp ce la bosoni această restricție nu se aplică. Conform acestei teorii există patru tipuri de interacții: electromagnetică, gravitațională
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
axei proprii, ceea ce conferă acestora proprietăți asemănătoare unui mic magnet. Particulele cu spin întreg sunt numite bosoni, pe când cele cu spin semi-întreg sunt numite fermioni. Fermionii, la rândul lor, se supun principiului de excluziune a lui Pauli, după care doi fermioni identici nu pot avea aceeași stare cuantică, în timp ce la bosoni această restricție nu se aplică. Conform acestei teorii există patru tipuri de interacții: electromagnetică, gravitațională, tare și slabă. Dacă interacțiunea electromagnetică este relativ bine cunoscută fiind mediată de fotoni, în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
școlii eleate, este confirmată, două milenii mai târziu, când geniul imaginativ-vizionar grec devine o realitate a fizicii moderne. Azi, fizica cuantică a secolului, descoperind bazonul Higgs (particula lui Dumnezeu) ca un element component al atomului (ca și fotonii, mesonii și fermionii), deschide larg porțile infinitului microuniversal. Recent a fost descoperit gravitonul. Masivul detector de particule de la Geneva Atomul este astăzi definit ca particulă cu o dimensiune de aproximativ 1/10.000.000 mm., al cărui nucleu extrem de mic, încărcat pozitiv, este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Scrie forma finală a raportului MAUD care conduce la decizia guvernului USA de a produce bomba atomică. Participă la Proiectul Manhatan. 205 Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984), fizician englez. Contribuie la dezvoltarea mecanicii și electrodinamicii cuantice. "Ecuația Dirac" exprimă comportamentul fermionilor și prezice existența antimateriei. Împreună cu Erwin Schrödinger devine laureat al Premiului Nobel pentru fizică (în 1933), pentru descoperirea de noi forme productive ale fizicii cuantice. 206 Carl David Anderson (1905-1991), fizician american. Investighează razele cosmice și depistează o particulă necunoscută
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a formulat ipoteza că hadronii sunt particule compuse, alcătuite din unități elementare pe care le-a numit "quarkuri" (singular: "quark"). Erau postulate trei tipuri de quarkuri, zise "flavors" ("arome"): "up" ("u"), "down" ("d") și "strange" ("s"). Quarkurile trebuia să fie fermioni de spin 1/2 și să aibă sarcină electrică fracționară (respectiv 2/3, -1/3 și -1/3 din sarcina elementară). Simetria evidențiată de calea octuplă putea fi explicată presupunând că mezonii sunt compuși dintr-o pereche quark-antiquark formula 15, iar
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
mecanicii statistice clasice au fost puse de Gibbs (1884). Ulterior, dinamica clasică a componentelor microscopice ale sistemului a fost completată cu cea dată de mecanica cuantică, inclusiv calcularea ponderilor asociate stărilor microscopice: conform statisticilor Bose-Einstein pentru bosoni sau Fermi-Dirac pentru fermioni. Teoria cinetcă utilizează metode statistice pentru a determina proprietățile macroscopice ale unui sistem, pornind de la dinamica microscopică (forțele care acționează la scară moleculară și atomică). Spre deosebire de mecanica statistică, nu se limitează la studiul stărilor de echilibru termodinamic. James Clerk Maxwell
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925. Acesta afirmă că doi fermioni identici nu pot ocupa aceeași stare cuantică "simultan". O formulare mai riguroasă a acestui principiu este că, pentru doi fermioni identici, funcția de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925. Acesta afirmă că doi fermioni identici nu pot ocupa aceeași stare cuantică "simultan". O formulare mai riguroasă a acestui principiu este că, pentru doi fermioni identici, funcția de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea aceleași patru numere cuantice, adică dacă "n", "l", și "m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
loc cuantic - pentru că funcția de undă a unui astfel de sistem ar trebui să fie egală cu opusul său - și singura funcție de undă care satisface această condiție este funcția de undă nulă. Particulele cu funcții de undă antisimetrice se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
fie normalizabili la 1. Cu alte cuvinte, particulele din acest sistem nu pot fi găsite ca ocupând aceeași stare cuantică. Principiul de excluziune ajută la explicarea unei largi varietăți de fenomene fizice. Un astfel de fenomen este "rigiditatea" materiei obișnuite (fermioni): principiul afirmă că fermioni identici nu pot intra unii în alții, de unde observațiile noastre de zi cu zi din lumea macroscopică, unde obiectele materiale se ciocnesc în loc să treacă unele prin altele, și putem sta pe pământ fără a intra în
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
Cu alte cuvinte, particulele din acest sistem nu pot fi găsite ca ocupând aceeași stare cuantică. Principiul de excluziune ajută la explicarea unei largi varietăți de fenomene fizice. Un astfel de fenomen este "rigiditatea" materiei obișnuite (fermioni): principiul afirmă că fermioni identici nu pot intra unii în alții, de unde observațiile noastre de zi cu zi din lumea macroscopică, unde obiectele materiale se ciocnesc în loc să treacă unele prin altele, și putem sta pe pământ fără a intra în el. O altă consecință
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
al atomilor și felul în care atomii își partajează electronii - de unde varietatea elementelor și compușilor acestora. (Un atom neutru din punct de vedere electric are un număr de electroni legați egal cu cel al protonilor din nucleu. Deoarece electronii sunt fermioni, principiul de excluziune le interzice să ocupe aceeași stare cuantică, astfel electroni trebuie să "se adune unii peste alții" în cadrul unui atom).
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
care ascultă un sistem de particule identice și valoarea spinului acestor particule: În mecanica cuantică nerelativistă această relație are caracter de postulat, rezultat din analiza datelor experimentale asupra sistemelor de particule identice. O primă formulare, limitată la electroni (care sunt fermioni) e cunoscută ca principiul de excluziune al lui Pauli. Relația dintre spinul semiîntreg/întreg și caracterul de fermion/boson este demonstrată, în ipoteze foarte generale, în cadrul teoriei cuantice relativiste a câmpurilor, sub denumirea de "teorema spin-statistică". Cu acestea, numărul de
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
are caracter de postulat, rezultat din analiza datelor experimentale asupra sistemelor de particule identice. O primă formulare, limitată la electroni (care sunt fermioni) e cunoscută ca principiul de excluziune al lui Pauli. Relația dintre spinul semiîntreg/întreg și caracterul de fermion/boson este demonstrată, în ipoteze foarte generale, în cadrul teoriei cuantice relativiste a câmpurilor, sub denumirea de "teorema spin-statistică". Cu acestea, numărul de ocupare mediu pentru cele două tipuri de statistică se obține din formula (44) prin calcul direct: Numărul de
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
unele fenomene pur energetice, cum ar fi de exemplu câmpurile de forțe. Fizica de particule cuantifică acest aspect împărțind particulele elementare în două categorii: cele care alcătuiesc materia „de zi cu zi”, care constă în mare parte din atomi, numite "fermioni", și așa numiții "bosoni", particule elementare responsabile pentru acțiunea forțelor. După această definiție, numai materia "fermionică" este considerată materie. Antimateria este la rândul ei o formă a materiei. În domeniul cosmologiei și astrofizicii se constată o discrepanță între comportamentul observat
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
total de 36 de particule considerate fundamentale (fără substructură), la care se adaugă încă 2 particule ipotetice, și 4 tipuri de interacțiuni de bază (forțe). Particulele fundamentale sunt împărțite în două mari categorii după o proprietate numită spin, și anume fermioni fundamentali (a căror valoare a spinului e un număr fracționar) și bosoni fundamentali (a căror valoare a spinului e un număr întreg). Fermionii fundamentali sunt împărțiți în quarkuri și leptoni. Există 6 quarkuri și 6 leptoni, cu tot atâtea antiparticule
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
bază (forțe). Particulele fundamentale sunt împărțite în două mari categorii după o proprietate numită spin, și anume fermioni fundamentali (a căror valoare a spinului e un număr fracționar) și bosoni fundamentali (a căror valoare a spinului e un număr întreg). Fermionii fundamentali sunt împărțiți în quarkuri și leptoni. Există 6 quarkuri și 6 leptoni, cu tot atâtea antiparticule corespondente; de menționat că dacă se ia în calcul sarcina color a quarkurilor (de 3 feluri), se obțin 18 quarkuri cu tot atâtea
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
6 leptoni, cu tot atâtea antiparticule corespondente; de menționat că dacă se ia în calcul sarcina color a quarkurilor (de 3 feluri), se obțin 18 quarkuri cu tot atâtea antiquarkuri, ridicând numărul total al particulelor fundamentale la 60. Interacțiunile dintre fermioni sunt mediate prin schimbul unor particule de etalonare, bosonii intermediari, asociate celor 4 forțe fundamentale. Bosonii intermediari sunt: fotonul (corespondent forței electromagnetice), 3 bosoni vector slabi (corespondenți forței nucleare slabe), 8 gluoni (corespondenți forței nucleare tari) și ipoteticul graviton (corespondent
Modelul standard () [Corola-website/Science/314441_a_315770]
-
aspru pedepsit. Într-o zi, tata a venit de la serviciu (era poștașul cartierului) cu vestea cea mare: primise o ofertă ca pilot de crash-test la Marele Accelerator de Particule CERN din Elveția. Ce frumos suna: Elveția! Îmi imaginam că acolo fermionii curgeau În șuvoaie albe și mătăsoase, că nici una dintre horele și Încrengăturile În care erau prinși nu putea constitui o amenințare În acea țară pașnică și Îmbelșugată. De fapt, propunerea era pentru toți trei, având În vedere că Împreună constituiam
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În cerc, pe alocuri ruginită, cu câteva semne de circulație așezate acolo mai mult pentru a alunga monotonia decât pentru a semnala ceva, pentru că nu aveai cum să rătăcești drumul. „Hei, ați văzut?“ am strigat „În dreapta e un grup de fermioni!“ „Nu-l deranja pe tata, trebuie să fie atent la condus“, mi-a spus mama. Între timp, tata mărise treptat viteza, depășind câțiva leptoni care se mișcau ca melcii, și, până să ne dăm bine seama, ajunseserăm la 99,999999
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de "distilare" în alambicul gândirii umane. Mi s-a cerut să scriu câteva sfaturi pentru tinerii matematicieni. Prima mea observație este că fiecare matematician este un caz special și că, în general, matematicienii au tendința de a se comporta precum "fermionii", adică evită să lucreze în spații care sunt prea la modă, în timp ce fizicienii se comportă mai mult ca "bozonii", care se strâng într-un grup mare, adeseori "supralicitându-și" realizările o atitudine pe care matematicienii o desconsideră. La început, există
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]