68 matches
-
bălți pe trotuare, nici măcar noroi n-au. La semafor aștepți foarte mult până când vine verdele, care ține foarte puțin. Dar în momentul acela e numai și numai verdele tău. Nu mai trece nici o mașină peste el. Doar tu. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Ferpar Ferpar Luiza VASILIU Pentru că Ențiclopedia Encarta a fost întotdeauna too frenchy, nu se putea să începem anul 2008 fără să pomenim de Franța. Îi rugăm pe ne-degustătorii încrâncenați de delicatesuri franțuzești să nu mototolească pagina de „Supliment“ înainte de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
pe trotuare, nici măcar noroi n-au. La semafor aștepți foarte mult până când vine verdele, care ține foarte puțin. Dar în momentul acela e numai și numai verdele tău. Nu mai trece nici o mașină peste el. Doar tu. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Ferpar Ferpar Luiza VASILIU Pentru că Ențiclopedia Encarta a fost întotdeauna too frenchy, nu se putea să începem anul 2008 fără să pomenim de Franța. Îi rugăm pe ne-degustătorii încrâncenați de delicatesuri franțuzești să nu mototolească pagina de „Supliment“ înainte de a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
o necunoscută plantă otrăvitoare. Enciclopedia, Într-unul din paragrafele finale, relatează și despre desfășurarea ceremonialului Înmormîntării, numele preoților care i-au cîntat Prohodul, descrierea coroanelor, lista celor care l-au Însoțit de la capelă, numărul lumînărilor aprinse pentru sufletul lui, textul ferparului din Politika. Discursul ținut de Nikola Bešević, vechiul lui coleg de la Direcția de cadastre („Tovarășul Djuro a slujit patria cu cinste atît Înainte de război, apoi În timpul ocupației, cît și după război, În perioada reconstrucției și refacerii patriei noastre distruse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pustietatea stepei, puteau fi și țipetele unei rațiuni enervate de frigiditatea ei; nu mă emoționau, nu-mi tăiau respirația, nu-mi speriau pulsul, iar cordul le asculta ca un nebun ce se prefăcea liniștit înainte de a-și face de cap. FERPAR Noi, colecționarii de ziare, cei care plecăm în fiecare zi până la Polul Sud al unei pagini externe, până la ultimele știri, până la ultimul rând al ultimelor știri, până la știrile tipărite cu litere minuscule pentru că însuși secretarul de redacție - la 12 noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o necunoscută plantă otrăvitoare. Enciclopedia, Într‑unul din paragrafele finale, relatează și despre desfășurarea ceremonialului Înmormântării, numele preoților care i‑au cântat Prohodul, descrierea coroanelor, lista celor care l‑au Însoțit de la capelă, numărul lumânărilor aprinse pentru sufletul lui, textul ferparului din Politika. Discursul ținut de Nikola Bešević, vechiul lui coleg de la Direcția de cadastre („Tovarășul Djuro a slujit patria cu cinste atât Înainte de război, apoi În timpul ocupației, cât și după război, În perioada reconstrucției și refacerii patriei noastre distruse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
deasupra culcușului. Era o oglinjoară pe o comodă, un vas, un urcior și un scaun. Un dulap Întredeschis odihnea pe perete. Am Înconjurat patul pînă la o măsuță de noapte acoperită cu sticlă, sub care zăceau, presate, fotografii ale Înaintașilor, ferpare de funeralii și bilete de loterie. Pe măsuță era o cutie muzicală din lemn sculptat și un ceas de buzunar Înghețat pentru totdeauna la ora cinci și douăzeci. Am Încercat să Întorc arcul cutiei muzicale, Însă melodia s-a Împotmolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cătină în chiuveta de la bucătărie. E galben-vâscos, rămân sâmburi cleioși pe faianță. Las să curgă apa. - La cimitir! - La care? La „Eternitatea”? La „Sfântu’ Vasile”? Are dreptate, nu m-am gândit și nici nu mai am la mine gazeta cu ferparul. - Care-i mai cu ștaif din astea două? - Depinde... „Eternitatea” pentru ăștia care și-au făcut cavouri mai din vreme, când era marmura neagră mai ieftină, greu de găsit, dar o procurau ștabii pe sub mână, se făcea până la urmă rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
băut votcă Stalichnaya, am vorbit cât de mult și de tare am putut, am făcut mișto de tot și de toate, am cochetat cu bărbații de față. Mai târziu, după ce au aflat, colegii mei au făcut ce era de cuviință: ferpar, coroane, condus pe ultimul drum. N-am fost cu ei. N-am participat la nimic. Nu am vorbit cu nimeni despre moartea Floricăi (avea 42 de ani și făcuse un cancer rapid, inversul leucemiei, un exces violent de globule roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pribeag și la margini de drumeag, Ca o salcie pletoasă. Mama n‐a plecat de‐ acasă. DORINȚA DIN URMĂ Plecarea mea nu va fi anunțată prin ziare, Pentru că eu nu mă voi duce acolo Prin mica publicitate și nici prin ferpare. Eu am zapis de liberă trecere mai discretă. Dacă mă gândesc bine, eu am trăit ca un pusnic. și ce‐i trebuie însinguratului trâmbițe? E ca și cum te‐ai bucura mai curând: Uite, bre, va mai fi încă un praznic. 174
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
capacele canalelor, cei pentru care nimeni nu dă telefoane Îngrijorate. Aproximativ trei sute de asemenea nefericiți sunt Îngropați anual În spațiul delimitat, primăria cheltuind câte 1000 de lei pentru fiecare ,,Neidentificat,,. Morțile lor, de cele mai multe ori violente, nu Îngrijorează pe nimeni, ferparele nu le consemnează. Singure, știrile unor televiziuni particulare Își mai măresc reating-ul, anunțând pe post, la ore de maximă audiență, găsirea câte unui cadavru, ca pe un fapt de senzațional, pe care hămesiții după orori, și maniacii maleficului, Îl privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Numai că ei Își văd Înainte de mâncatul lor, nici nu se uită la tine. Și totuși, trebuie să fi știut că vii, altfel nu ar fi toți aici, toți, toți. Deci trăiesc toți, n-a murit nimeni. Deci scrisorile, telegramele, ferparele au fost mincinoase toate! Ce fericire, ce ușurare, Doamne! Mama și tata, uite-i așezați ca totdeauna, În capul mesei. Și mama, care se tot ridică așa cum face mereu și se duce ba după o cană cu vin, ba după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
urmă n-am mai primit nimic. Închipuie-ți cât de neliniștit am fost! Oricât am Încercat, n-am reușit, luni de zile, decenii, ani, să aflu nimic despre tine! Târziu, o altă mână, necunoscută, mi-a trimis un anunț, un ferpar. Atât. Mi-a fost greu să Îmi imaginez că tu Într-adevăr nu mai ești nicăieri. Am mers, de dimineața până seara, pe străzi, nu mă puteam Împăca cu gândul că nimeni de-acum Înainte n-are să-mi mai poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
unde Burgess s-a ocupat cu creșterea ogarilor. Evident, căsătoria nu a produs urmași. Ethel a murit În jurul anului 1960, iar Burgess s-a mutat Înapoi la Rye, unde a decedat În 1975, la vârta de 89 de ani. Conform ferparului apărut În The Sussex Express and County Herald, s-a Întors În mai multe rânduri În America, pentru a-i vizita pe membrii familiei James, și pare să fi Întreținut o corespondență regulată cu dna Alice Runnels James - există trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
muri toți și, după ce trupurile noastre vor fi duse și îngropate în pământ, numai prietenii și familiile vor mai ști unde-am plecat. Morțile noastre nu vor fi anunțate la radio și la televiziune. În New York Times nu vor apărea ferpare. Nu se vor scrie cărți despre noi. Era o onoare rezervată celor puternici și celebri, celor excepțional de talentați, dar cine-și bate capul să publice biografiile oamenilor obișnuiți, ale celor necântați, ale indivizilor muncitori pe lângă care trecem pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
care nu și-a putut-o asuma, la fel ca „omul” revoluțiilor sau, În alt fel, ca supraomul nietzshceean, care nu și-a putut asuma un orizont ontologic lipsit de transcendență (aici se mai lucrează Încă). În fiecare dintre aceste ferpare făcute literaturii, se revine la originile romantismului ca la originea acestei supralicitări, atunci cînd literatura s-a pliat pe o estetică a libertății care a dus-o la autarhie și a ridicat-o deasupra cotidianului, societății, vieții, la fel cum
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mélancolie n’est que de la ferveur retombée” (Gide). „Cuptor” începe ca un reportaj: „Sunt cîțiva morți în oraș”. Aceasta-i o știre senzațională doar pentru o localitate urbană mică, un tîrg. într-un oraș mare, faptul e (cum o arată ferparele din ziare) aproape obișnuit. Dramatismul știrii vine și de-acolo că moartea celor „cîțiva” s-a produs vara, într-un anotimp al exuberanței, care, aparent, o exclude. Dar în vorbele poetului e mai mult decît o informație: un avertisment! Anunță
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
azi, dacă ar trăi, n-ar fi delegat de Uniune nici măcar la „Zile și nopți de literatură” de la Neptun sau plimbat cu trenul regal. Deși nu cred că ținea să aibă așa ceva, Bacovia a primit (ca să folosesc o formulă de ferpar) ordine și medalii: la 51 de ani, la 54 și la 75. Primele două de clasa a II-a. Ironia e însă că poetul a fost decorat cu opt ani mai tîrziu decît fratele său mai mic, ziaristul Constantin Vasiliu-Langa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
defuncta avea 32 de ani311. Scipione Bădescu a scris în necrolog că avea numai 28 ani312, cînd de fapt ea avea 35 de ani fără două luni. Cauza morții a fost trecută, oficial, congestia cerebrală. Credem că Bădescu a tipărit ferparul, prin care "familia, pătrunsă de durere adîncă", a anunțat pe amici și cunoscuți să asiste la ceremonia înmormîntării, "mîine (luni) 16 octombrie 1889313. Dar din "familie" n-a asistat decît Aglaia. În mod sigur, căpitanul Matei a lipsit de la înmormîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]