1,443 matches
-
petrecute la masa de scris o însuflețeau și o transportau în trecut. Retrăia clipele pline de pasiune, neprevăzute, alături de bărbatul care contase cu adevărat în viața ei. Așternea cu febrilitate, pe hârtie gândurile, sentimentele și întâmplările trăite cu intensitatea și fervoarea tinereții. *** Trăsura, trasă de patru cai albi aștepta în fața casei. Vizitiul în livrea stătea solemn ca o statuie. Nu reușeam să adun gândurile. Primisem adresă, cineva era dispus să organizeze o expoziție cu picturile și schițele din catalogul de modele
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Amintirile_batranei_doamne_camelia_constantin_1366288106.html [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
generație amintirea ta odioasă se va spulbera în tenebrele istoriei din care te-ai zămislit. Ptiu! x Am scris pamfletul ”Năpârcile”, dintr-o suflare, în ziua de 24 decembrie 1989, când se întâmplau multe și eram într-o stare de fervoare, greu descriptibilă, la fel ca mulți alții din această țară, când încă se trăgea și nu aveam informația că Ceaușescu și ”sinistra” fuseseră prinși, urmând să fie executați în noaptea de Crăciun. Astfel că textul a apărut în dimineața zilei
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
vezi lăudându-se, sub perdeaua smereniei jucate, cu adâncimea și profunzimea revelațiilor de care s-a înfiorat sub incidența logosului divin. Mai mult, ți-ar trebui o imaginație fără frâu să ți-l închipui pe Dan C. Mihăilescu prins în fervoarea mistică a răpirilor suprafirești. Din acest motiv, dacă ar fi mărturisit că s-a întors de acolo transfigurat, jurând a fi întrezărit printre pietre pocrovul Maicii Domnului și, într-o clipă de abandon, de a fi simțit adierea pulpanei cristice
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
un joc puzzle, pentru că noi să dobândim imaginea întreaga a sufletului sau. Autorul nu a căutat dinadins întâmplări extraordinare pentru tezaurul sau, ci a lăsat liberă intrarea, cu ușile larg deschise, înlăuntrul ființei sale bântuita de neliniști creatoare și de fervoarea pe care ți-o conferă lucrul bine alcătuit. Nu credem că și-a propus să-și noteze cele 4000 de gânduri spontane sau adânc meditate în minte, ci a pornit de la o reflecție, care a atras ... Citește mai mult FRÂNTURI
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
un joc puzzle, pentru că noi să dobândim imaginea întreaga a sufletului sau. Autorul nu a căutat dinadins întâmplări extraordinare pentru tezaurul sau, ci a lăsat liberă intrarea, cu ușile larg deschise, înlăuntrul ființei sale bântuita de neliniști creatoare și de fervoarea pe care ți-o conferă lucrul bine alcătuit. Nu credem că și-a propus să-și noteze cele 4000 de gânduri spontane sau adânc meditate în minte, ci a pornit de la o reflecție, care a atras ... ÎI. CEZARINĂ ADAMESCU - TRISTEȚEA
CEZARINA ADAMESCU by http://confluente.ro/articole/cezarina_adamescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
vremurilor în prestigioasele saloane ale Simezei. Cele două lucrări expuse sunt dedicate muzicii, muzicii veții. Criticul de artă Luiza Barcan o considera pe Alma Redlinger „o prezență tonică până la o vârstă înaintată: ea a pictat până aproape de sfârșitul vieții cu fervoare și bucurie". La Institutul Cultural Român de la Viena s-a deschis expoziția „Fata cu evantai verde sau Poveștile lucrurilor necuvântătoare" în memoria Almei Redlinger. Ana-Maria Altmann și Fabio Gianesi de la Muzeul Albertina sunt curatorii evenimentului la care este prezent și
IN MEMORIAM de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1489116358.html [Corola-blog/BlogPost/363213_a_364542]
-
ale trăirilor omenești înălțătoare. Cu alte cuvinte, cadavrul din deșert este omul postmodern plecat în exil din propria lui umanitate, undeva, în largul unei hiperindividualități agresive și extrem de periculoase, individul epidermic desprins totalmente de pe orbita profunzimilor sacre și închinător cu fervoare unui dumnezeu personal al viciilor cărnii, subiectul care, învăluit de o stranie și radicală metamorfoză internă de tip circumstanțial, a devenit, deja, o componentă numerică lesne de manevrat, așezată nicăieri altundeva decât în albia cu deschidere generoasă a propriei lui
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
mediul înconjurător, cu rezultatul lor concret - peisajele geografice fizice și habitudinale. Se transferă ulterior ca titular la Casa Pionierilor din Câmpulung și predă în paralel geografie și geologie la liceele Dinicu Golescu , nr.2 și Pedagogic din Câmpulung, continuând cu fervoare activitatea de cercetare științifică pe care nu o va mai părăsi până la moarte. A parcurs toate treptele ierarhiei universitare predând la Univeitățile din Suceava, Sibiu, Spiru Haret a cărei filială o întemeiază la Câmpulung dar mai ales editează cărți și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
Mărite Ștefane”; “Moșia”; “O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de ilustrele nume care le-au dat strălucire: “Așa gândit-au Crăișorul / Și moții săi cu chip de piatră, / Că libertatea-și ia obolul / Din trăitori pe astă
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Ridicând toată tribuna, Cu ovații prea credule Fiind lipsit de scrupule... Totul e o mascaradă, Iar blocajul cel din stradă Ne-amintește cu ardoare De leul de la mâncare, Ce-l promitea răposatul Ca să fie tot el statul! Iar acesta cu fervoare, Vorbește cu voce tare Și promite în neștire, Tot ce n-are acoperire... Referință Bibliografică: MASCARADA / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate
MASCARADA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1445206076.html [Corola-blog/BlogPost/368337_a_369666]
-
totodată forța creatoare. Un adevărat „credo", format ingenios din titlurile poemelor pe această temă, este așezat la începutul capitolului I ca o binecuvântare la temelia unei case solid construite: „Te chem, Doamne!", „Învrednicește-mă, Doamne!", „Rugă către tine"... Sinceritatea și fervoarea sentimentului amintesc clocotul din psalmii arghezieni. Nu este însă zbaterea dintre „credință" și „tăgadă" a acestuia, ci o calmă împlinire și împăcare: „Când anii trec, tăcerile mi-ascund între cuvinte,\ Când vântul suflă rece, privirea ta m-alinte!\ Când lacrimă
CRONICĂ DE CITITOR DE PROF. ANICA TĂNASĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1449855812.html [Corola-blog/BlogPost/341680_a_343009]
-
să emigreze, iar în 1922 tatăl scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. Nabokov a studiat limbile slave și romanice la Trinity College din Cambridge până în 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923-1937) și Paris (1937-1940), scriind cu fervoare, în rusă, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme și câteva drame. În 1925 s-a căsătorit cu Vera Slonim, întreținându-și familia din traduceri, lecții de engleză și tenis, precum și ca autor de cuvinte încrucișate în limba
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visuri_cu_zapezi_si_fluturi_cronica_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
meditația, pot exploda liric în versuri memorabile. Cred că acest “boom” s-a iscat în poetica scriitorului băcăuan Theodor George Calcan pentru că atunci când am început să citesc cartea sa “Anul șarpelui Glykon” (editura ateneul scriitorilor, 2015), am intrat într-o fervoare lirică rară. Cartea este un gen de geometrie superioară cu fraza stilizată până la esențe și ce m-a făcut să continui lectura aceasta, acută și inflamatoare emoției, constă în originalitatea unitară și plină de prospețime, într-o logoree susținută matur
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
a gheții zăpușeală e-n cer doar ea vecină Nu vreau să vină iarna, femeie încă sunt și ochiul trist de blană mă-mbăttrânește crunt iubirea mai sclipește-n fulgi plini de mirare și se topește-n iarna căruntă, avidă în fervoare încerc din diafana-i plutire, nămeții să-i adun și-n ei să pun sărutul de dor și de om bun Referință Bibliografică: Nu vreau să vină iarna / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V, 25
NU VREAU SĂ VINĂ IARNA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1448433596.html [Corola-blog/BlogPost/382922_a_384251]
-
lume și m-am străduit prin scrierle mele să le port românitatea și numele pe toate meridianele pământului cu ajutorul internetului care a pulverizat distanțele făcând din lumea largă un sat ceva mai mare. Mi-aș dori să rămână ceva din fervoarea cu care am urmărit pe verticală spiritualitatea neamului românesc și am sorbit cu nesaț din frumusețea de negrăit a graiului nostru. Mi-aș dori să străbată prin timp ideea că măcar m-am încumetat să surprind câte ceva din inefabilul vieții
CUM AŞ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1478588077.html [Corola-blog/BlogPost/364763_a_366092]
-
de vedere al psihologiei infantile, dar veridic poetic: “Copil, abia făclia unui crin/ În mâini țineam, paharul dus la gură/ Era o urnă rece, o figură/ De-arhitectură grea luciosul scrin “. Imaginația copilului este mereu într-o stare continuă de fervoare; ea născocește istorii fabuloase, în care patul devine leu mârâitor, pendula vâjâie, oglinda arde: „Și patul mârâia pe labe groase/ De leu, pendula vâjâia festiv,/ Oglinda ardea, și-ntr-un crater cu tiv/ De-argint fierbeau istorii fabuloase“. Asistăm la
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
miop, sugera Mircea Eliade. Irina Mavrodin, sub un titlu dilematic: Viitorul cărții?, a ținut o comunicare plină de temeri, nu în sensul supraviețuirii cărții pe format clasic ori electronic, cât mai ales, dacă va mai fi un bun căutat cu fervoare de tineri. La fel, Paul Cornea, deși mult mai tranșant: Mai are cartea viitor?. Ovidiu Ghidirmic a încercat să pună ordine în lucruri, ca nu cumva să apară semnul egal între carte și diverse forme ale comunicării scrise, iar acumularea
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/viitorul-cartii/ [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
doua conflagrații mondiale a frământatului secol XX, pe când soldații Armatei Române experiau pe frontul din Est legea dură a supraviețuirii în condiții de foamete extremă și între chingile unei mizerii de neînchipuit, anumiți generali ai acestei armate închinau, cu o fervoare greu de descris în cuvinte, câte o cupă de vin de culoarea morții cu maleficul dictator german la masă.) Și nu rostim o noutate spunând asemenea lucruri, pentru că dintr-o astfel de ... Citește mai mult „Lumea este instituită de mesaj
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
doua conflagrații mondiale a frământatului secol XX, pe când soldații Armatei Române experiau pe frontul din Est legea dură a supraviețuirii în condiții de foamete extremă și între chingile unei mizerii de neînchipuit, anumiți generali ai acestei armate închinau, cu o fervoare greu de descris în cuvinte, câte o cupă de vin de culoarea morții cu maleficul dictator german la masă.) Și nu rostim o noutate spunând asemenea lucruri, pentru că dintr-o astfel de ... XXIV. MAGDALENA ALBU - ODRASLELE DIAVOLULUI ȘI CONTRAFACEREA ACTULUI
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Parcă auzeam respirația pictorului la șevalet sau pulsația vieții transpusă în tablouri. Numai așa îmi explic bucuria nereținută în fața frumuseților naturii sub așezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vieții. Am remarcat imediat tablourile de inspirație religioasă. Fervoarea credinței de acum își are începuturile din fragedă copilărie, de când mama și bunica îl duceau de mânuță la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din pușcăriile comuniste. Credința transpare nu numai din tablourile
„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_ceasul_de_taina_al_pictorului_mihai_teodor_elena_buica_1327650620.html [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
-
om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în 1966. Aici, și acum se aprinde filamentul unui fericit cântec pe care Viorica Flintașu îl va interpreta cu fervoare, efervescență, dragoste inepuizabilă. A cântat cu o rară intensitate, iluminație și acuratețe, în Israel, Danemarca, Norvegia, Rusia, Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia... dar niciun sân de oriunde nu a fost pentru cântecele interpretei Viorica Flintașu sânul mamei. Numai
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397224429.html [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povara depărtării și dorind - prin întreaga sa ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativă - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe sine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescența creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori tari) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apa vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cântul/ Iar soarele toamnei și mustul mă
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_pledoarie_pentru_multiplele_functii_ale_iu_gheorghe_stroia_1327657695.html [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
ca o confesiune cosmică, trăită ceremonial în orizonturile Tradiției ortodoxe, și-a configurat cugetul ei divin printr-un rafinament spiritual fără egal în lume, înfrumusețând estetica lirismului cu broderia Tainei soteriologice-imperativul unei viziuni inefabile, revelând mintea cu veghea ei eminesciană, fervoarea și extazul unei simfonii monaho-angelice, arsenico-bocaciene, frământările firii suprafirești, frumusețea sufletului, armonia rugăciunii, splendoarea cuvântului, cântarea inimii, miracolul sensibilității, mesajul mărturisirii, lumina credinței, mugurele nădejdii, ecoul iubirii, suferința filocalică, jertfa sofianică, daruri harice, pentru o lume creștină a trăirii evanghelico-hristice
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DURERE ȘI FOC Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului E mare spectacol, e sărbătoare, Ce tinerii cu vervă o petrec, Muzica cu zgomot și fervoare, În raze multicolore se întrec ! Zgomot, țipete, urlet de plăcere Ce trepidează-n valuri hala plină, Chitarile cântă, o muzică ce cere Raze de foc și fum, lumină ! Amalgam, vise, ce se cerne, Minți încinse de muzică nebună, Zgomotul monstru
DURERE ŞI FOC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1447019062.html [Corola-blog/BlogPost/374907_a_376236]
-
Adrian Pop, Florian Roatiș, Nuțu Roșca, Traian Tr. Velea, Mugur Voloș. Coordonatorii au și ei articole în carte. - Vorbind despre Eminescu, Mircea Eliade spunea că “Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Eminescu.” În ce măsură ai reușit să îl reactualizezi pe marele poet altfel decât apelând la clișeele al căror efect este exact opusul celui ințentionat de cei ce le folosesc? - În „Eminescu
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]