140 matches
-
un mod specific temporalitatea actului educațional (Începutul sau sfârșitul anului școlar, inaugurarea unui nou locaș, a unei acțiuni etc.). Educația nu se restrânge la o serie de gesticulații didactice, tehnice sau de rutină; ea presupune „punctări” cu caracter spiritual, ritualic, festivist (Într-un sens cât se poate de pozitiv). Dacă e să privim Înapoi spre anii de școală, reținem mai degrabă aceste „marcaje” ale existenței noastre, ce ne urmăresc Întreaga viață (personal, Îmi aduc aminte, cu detalii extrem de vii, de prima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
venit în contradicție cu realitatea, mai bine zis cu luxul în care se lăfăiesc puținii căptușiți peste noapte cu averi de neînchipuit,cât și cu mizeria în care se zbate majoritatea absolută a populației. Dar contrastele sociale în asemenea cazuri festiviste nu contează. Principalul e că lumii i se oferă fericita ocazie de a se manifesta, de a-și exprima bucuria, entuziasmul, dragostea și, principalul, adeziunea la cursul politic promovat de actualii dregători ai destinelor noastre. Slavă Ucrainei, zic ei cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de referință” în cultura română postbelică. „Ca și socialismul - afirma C. - cultura română de azi nu e decât o speranță. Privită fără speranță, se reduce la nimic (sau aproape nimic...).” La originea aprecierilor de o severitate tranșantă, trebuie presupus climatul festivist al „epocii de aur”, ale cărei exagerări din ce în ce mai rupte de realitate nu puteau să nu exaspereze conștiința critică a cercetătorului obișnuit cu o scară universală a valorilor. Un alt motiv al acestei „aproape” negații este acea „speranță mesianică”, invocată ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
și arătate participanților), I.C. Brătianu susținuse un discurs în care insista asupra motivelor pentru care trebuia ales Carol în fruntea statului român, printre care, nu în ultimul rând, sprijinul de care beneficia din partea lui Napoleon al III-lea376. În ciuda acestor aspecte festiviste, în rândul guvernului începeau să apară mai multe neînțelegeri. Situația prelungită de provizorat nu avea cum să nu lase urme. Având viziuni și temperamente diferite, membrii executivului se acuzau acum de cele mai diverse lucruri, printre care dorința unora de
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a fi supuse dezbaterii în adunările generale ale celor două partide, programate în ultima duminică a lunii septembrie 2003. Pe 28 ale lunii, reuniunile liberalilor și democraților de la Palatul Parlamentului s-au desfășurat într-o atmosferă optimistă, chiar cu accente festiviste, și fără nici un fel incidente, oponenții proiectului, precum Dinu Patriciu, renunțând să mai vorbească în fața congresului. După ce au audiat o serie de discursuri mai degrabă plictisitoare, axate pe tema colaborării favorabile cu PD, participanții la Congresul extraordinar al PNL au
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
comun al liberalilor și democraților, la care a fost prezent și Traian Băsescu, deși poziția acestuia de șef al statului venea în contradicție cu participarea la reuniuni politice. În general, atmosfera în care s-a desfășurat reuniunea a fost una festivistă, vorbitorii, începând cu președinții PNL și PD, concentrându-se asupra două teme: evidențierea realizărilor politice și guvernamentale ale aliaților și nevoia menținerii unității Alianței în fața dușmanului politic comun reprezentat de PSD, dorind astfel să pună surdină disputelor interne. Dar să
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L. transpune în românește din poezia lui Pușkin, Lermontov, Esenin, Mihalkov, dovedind reale afinități cu autorii la care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
care au comis tâlhării fără a fi pedepsiți, într-un cuvânt, care au apucat pe căi greșite, dar care se aleg numai cu dojeneala că au lipsit de la învățământul politico-ideologic. Secretarul general al partidului nu scapă niciun prilej ca să declare festivist că în România superioară și din acest punct de vedere Occidentului , problema naționalităților a fost pe deplin și umanist rezolvată, dar în niciuna din mult așteptatele și aplaudatele sale cuvântări nu a pomenit niciodată despre țigani și despre drepturile lor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu/din Eminescu?, pe care o pune, necesită, totuși, răspuns: Acceptăm, împăcați cu ideea, un Eminescu istovit și o eminescologie blazată, neputincioasă, în retragere muzeistică? Cultivăm, "protejându-i" imaginea, caravana unui Eminescu ritualizat și verbalizat la zile fixe, supus jetului festivist? Considerăm valabilă "retrogradarea" sa, părăsind galeria marilor clasici, noile lecturi impunând, prin deplasarea unor accente, un Eminescu relativist, demitizat? Sau sperăm că, prin asaltul interpreților, un "nou Eminescu" se va ivi?" Din toate aceste motive "o istorie a eminescologiei, mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nici o valoare dramaturgică la urma urmelor nici nu-i putem pretinde așa ceva, el rămânând un scenariu de lectură menit a puncta meritele operei lui Eminescu și suferința lui umană, într-o efigie de bronz, cu toate conotațiile ei de sorginte festiviste ci pentru că verbiajul personajelor e sforăitor, demagogic și... neconvingător (pur declarativ). Toate ideile existente în textul acesta, frumoase și demne de luat în seamă, ar fi primit o altă greutate și un alt înțeles dacă ar fi fost dezvoltate pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Numărul este dedicat integral lui Mihai Eminescu. Sunt reproduse șapte poezii: O, mamă..., Pe lângă plopii fără soț, Scrisoarea III (fragment), Doină, Rugăciune, Răsai asupra mea, Dumnezeu și om. Sunt incluse în sumar scurte articole despre poet, nu lipsite de amprentă festivistă, aparținând lui Liviu Papadima, Zoei Dumitrescu-Bușulenga, lui Alexandru Balaci, Dumitru Almaș, Bartolomeu Anania, Traian Filip, I. D. Bălan, George Macovescu, N. Neagu-Contel, Mihaela Stăncioiu, Traian Valdman. A. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289814_a_291143]
-
face, a te complace Ne încăpățânăm să credem că prețul civilizației este scump. Și plătim zilnic, însutit, prețul lipsei de civilizație. Prin civilizație înțeleg, în contextul de față, o cultură devenită bun public. O cultură care nu mai este nici festivistă, nici de lux. Nu are nimic ezoteric. Este și cultura mea, dar și cultura instalatorului, măturătorului, chelnerului, polițistului, primarului. Ca să nu mă exprim pur ipotetic, vă voi spune deschis că rândurile de față își află inspirația în cele două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Inima crizelor! Atâta timp cât problema palestiniană nu va fi rezolvată, în Orientul Mijlociu nu va fi pace. Acum suntem pe drumul cel bun. Vom relansa procesul de pace". Și mai-marii noștri au dreptul la speranță, dar de aici până la adaptarea acestui ton festivist... Între ceea ce am văzut acolo și ce aud și citesc aici, la Paris, unde fac o escală, diferența mă cam descumpănește. Acest disconfort m-a împins să "fac un bilanț" destinat autorităților noastre îndrituite. Cu atât mai rău pentru micul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sau poate tocmai de aceea, nu se prea înregistrează succese notabile ale poeților români în străinătate. Participa ei la tot felul de acțiuni inițiate tot de români, de filialele ICR ( după ce acestea primesc OK-ul de la București !!!), dar în afară de notă festivistă se cam estompează totul, ecourile sunt mărunte. Și cum să fie altfel dacă asistăm, că și în țară, la întâlniri plicticoase, fade, lipsite de nerv, unde invitații citesc insipid și nu se pot diferenția între ei decât dacă te forțezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
definit? Cred că sunt bune. Un festival poate trăi prin manifestările de substanță, prin dezbaterile sale critice, prin lecturile unor poeți și prozatori invitați, prin ideea de a se cunoaște și înțelege. Totodată, poate fi și dăunător prin preamultul accent festivist, discursuri uneori goale, fără substanță, când fiecare se lustruiește pe sine și uită de fapt rostul profund al întâlnirii și al cinstirii poetului sub numele căruia se desfășoară un astfel de festival. V-am spus, nu este un lucru rău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
r”, seamănă cu anteriul lui Arvinte: din cât de falnic și doldora era acum câteva săptămâni, acum trebuie să iei dintr-un buzunar ca să pui în altul, să păstrezi un echilibru, ca să nu rămână țara descoperită în vreo parte. Dezmățul festivist afișat de toate forurile conducătoare a sfârșit lamentabil într-o austeritate impusă de primul ministru Tăriceanu care mai crede că, în urma alegerilor din 30 noiembrie, va fi iar uns premier (îl vedeți voi pe Băsescu făcând trebușoara asta ?!) și, prevăzător
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mă aflu în filmul lui Fellini 8 și 1/2, scufundat într-un fel de atomizare luxuriantă. Gazdele, se vede treaba, au exagerat cu atențiile și, acum, nu mai știu cum să lege între ele diferitele piese ale acestui puzzle festivist, în plină disoluție. Pe drum, pe lângă zidul roșiatic al castelului, ne trec pe alături, venind din oraș, cete de tineri polonezi setoși de distracție. La spartul târgului, în plin reflux vesperal, li se permite și lor să ciugulească firimiturile unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a împăca ireconciliabilul. La statuia clasicului rus ne așteaptă de câteva ore, pe o căldură insuportabilă, o orchestră de instrumente populare, care interpretează două melodii. O orchestră faimoasă în Kaliningrad, cu turnee în străinătate, ni se spune... VITALIE CIOBANU: Aerul festivist, de kitsch la comandă, al organizatorilor ruși contrastează flagrant cu realitatea. Kaliningradul e un oraș sinistru, o ruină jegoasă. Nimic nu amintește de faptul că urbea istorică peste care s-a suprapus, cu o nesimțire tipic rusească, „amprenta modernității” a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Rusia” de pe traseul Express-ului literar. În primul rând, i se pare că am petrecut foarte mult timp în cele trei orașe Kaliningrad, Sankt-Petersburg, Moscova - tocmai 10 zile, unde nu au existat dialog, comunicare, dezbateri interesante, ci doar un program festivist - inflaționar și dezgustător - oferit de gazde. Totul i-a amintit de stilul sovietic-comunist, pe care ei, cehii, l-au îngropat de aproape un deceniu. Îi dau dreptate și ne promitem să ne revedem la Praga, unde voi ajunge în toamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
s who? Fișe pentru un dicționar al românilor celebri în lume”, „Tricolor pe glob” ș.a., prin cronici literare, studii, eseuri, prin tipărirea unor texte inedite ale scriitorilor consacrați, precum și prin surprinderea manifestărilor din muzică, teatru, film, artă plastică etc. Tonalitatea festivistă și încercarea de a „îmblânzi”, pe căi mai directe sau mai subtile, exilul românesc sunt dominante. Fănuș Neagu susține pe prima pagină o rubrică de mici dimensiuni, „Sânziene” (1/1972 - 16/1973). Editorialele sunt scrise de Paul Anghel, apoi de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
Cuplul care a optat pentru anonimat în Franța pentru a deveni celebru în țară, s-a retras brusc în 1992 când birourile pariziene ale Radio Europa Liberă au fost dezafectate. Eseul din 2001 despre Eminescu demontează o seamă de clișee festiviste, tot atâtea piese dintr-un cult retoric, belferesc. Gelu Ionescu preferă, în conformitate cu adevărul istoriei literare, formula "primul mare poet român" superlativului bombastic "cel mai mare poet al tuturor timpurilor", să zicem. Cât de exact îl reprezintă pe Eminescu sloganul "Luceafărul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
total orice fel de discuții de tipul celor cu privire la proza psihologică sau la poezia tinerilor, orice fel de dispută despre înnoirea sau conservarea literaturii partinice. Numere întregi ale revistei sînt confiscate de asemenea evenimente extraliterare, care prilejuiesc nu doar articole festiviste, publicistice sau reportaje, ci și o întreagă literatură care, formal și ca tematică, mesaj etc. iese cu totul din vreo logică literară, artistică a momentului și se plasează într-un spațiu anistoric din punct de vedere literar, dincolo de binele și
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5279_a_6604]
-
ale Puterii. Mai întâi sub ceaușism, apoi în hibridul politic și social care l-a moștenit, inclusiv în independenta de țara și de idealurile lui Eminescu Basarabie (fenomenul ar merita o examinare separată), ceea ce sporește și mai mult grotescul delirului festivist orchestrat an de an. Nimeni însă nu sesizează absurdul, enormitatea situației. Din contră. în ianuarie, un abur de evlavie subit cuprinde toată lumea, prinsă într-o suspectă unanimitate: potentați "cu ceafa groasă" rostesc solemn platitudini indigeste la împărțirea unor titluri și
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
mai puțin seducător în plan literar, poate pentru că mi s-a părut conturat în linii prea clare, prea puțin echivoce, amintind de inevitabilul personaj pozitiv de pe vremuri); dilemele scriitorului onest în perioadele de aparentă - și posibil trecătoare - ieșire din minciuna festivistă a creației literare; reacția unor foști activiști de partid evrei care "se dezmeticesc" și vor să emigreze în Israel numai după ce primesc ei înșiși cîte un picior în fund. Păcat că spațiul nu-mi îngăduie să mă opresc asupra lor
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
între două lumi. Deși există și o „Sesiune festivă a Academiei Republicii Populare Romîne și a Uniunii Scriitorilor consacrată comemorării lui I.L. Caragiale” - de la care se relatează în paginile doi și trei ale numărului 23, deși există și nelipsitele texte festiviste care nu adaugă nimic substanțial figurii scriitorului (Mihu Dragomir, „Caragiale și Macedonski”, sau Mihai Beniuc, „I.L.Caragiale, 50 de ani de la moarte”), comemorarea în paginile revistei este în general o reușită și asta în primul rînd dadorită textelor de evocare
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]