85 matches
-
Cui?, Întreabă mama. - ... o lăsat-o-n chel’cica goală... - Pe cine, femeia lui Dumnezeu?!, ridică mama tonul. Mătușa Domnica s-a speriat. Își scuipă de trei ori În sân - apoi: - Pe-o fetișoară. Că de-amu ne trimăt și fetișoare, păgânii! - Cine trimite, ce? - mama tot nu Înțelege (las’ că nici eu). - Păgânii iștea di Ruș’! De-amu leagă-n harașuta lor șî fetișoare! ȘÎ ni le trimăt! - Adică... parașutiste? - mama e uimită (dar eu!) - Cum Îți spui! Ș’ tâlharii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
scuipă de trei ori În sân - apoi: - Pe-o fetișoară. Că de-amu ne trimăt și fetișoare, păgânii! - Cine trimite, ce? - mama tot nu Înțelege (las’ că nici eu). - Păgânii iștea di Ruș’! De-amu leagă-n harașuta lor șî fetișoare! ȘÎ ni le trimăt! - Adică... parașutiste? - mama e uimită (dar eu!) - Cum Îți spui! Ș’ tâlharii de Măneni - alde Morcov, blăstămatu - i-o luat tăti lucrușoarele, o lăsat-o cum o făcut-o mă-sa - și unde, doamnă?! Taman În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Măneni - alde Morcov, blăstămatu - i-o luat tăti lucrușoarele, o lăsat-o cum o făcut-o mă-sa - și unde, doamnă?! Taman În stuhării, la Curchi! O mâncat-o di jie lichitorile ș’ țânțarii ș’... Poate ai ceava di-mbrăcat, pintru fetișoară... - Cum de nu!, zice mama. Ad-o-ncoace! - Oi aduce-o, da p’in dos, să n-o vadă lumea cum Îi... O-nvălit-oIacob al meu În surtuc, da, dă! N-o acopere pisti tăt... - Atunci ad-o prin spate, pe la bucătărie! Stau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În surtuc, da, dă! N-o acopere pisti tăt... - Atunci ad-o prin spate, pe la bucătărie! Stau În calidor și mă uit drept În față. Și dac-aș putea eu să dau vremea-napoi: să fiu, acum, cum eram ieri, cu „fetișoara”, dar În locul ei să fie altă parașutistă, altă rusoaică, una mai pe potriva mea - care, orișicâtuși, nu-s tare mare... Și ieri stăteam În calidor. Stau și mă uit, așa, drept În fața mea, Însă cu urechea trag spre spate, unde a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
stăteam În calidor. Stau și mă uit, așa, drept În fața mea, Însă cu urechea trag spre spate, unde a rămas deschisă fereastra spre antreu și deschisă ușa bucătăriei - ceastălaltă. I-am cerut mamei să mi-o arate și mie pe fetișoară, că nu-i fac nimica. Mama a râs cu voie bună, m-a mângâiat pe cap și a zis să mai aștept - În două puncte: unu - să se spele, ea; doi: să mai cresc, eu. Aștept punctul unu. Așteptăm - dimpreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dacă nu le-am spus de-o mie de ori... Spune ori nu spune ce le-a spus tâlharilor de Măneni de-o mie de ori, nu contează. Bine le face, tal’arilor de Măneni - i-or fi făcut ceva fetișoarei. Un copil. Iese pe calidor și mama. Și Mătușa Domnica la călcâiele ei. Bătrâna tresare, Închide ușa, Îi șoptește mamei: - Ș’ dacă fuge pin dos? Îi tare mare, nimeni n-o poate opri dacă... - Nu fuge, zice mama, dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai știe, i-a ieșit din minte... Zic: Mă socotesc eu cu tine mai târziu pentru hainele de-uniformă ș-articolele-statului de le-avea asupră-i - acuma hai s-o căutăm! O căutăm, strigăm: Devușka!, Devușka! - c-așa-i zice la fetișoară, În limba lor... Și numa ce m-aud că strig singur! Morcov o tulise - da las’, că pun eu mâna pe el, Curtea-marțâială-l Înghite! Ce să fac: caut singur - caut și strig: Devușka!, devușka!... Ș’ numa ce-o văd... Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-i... - Moș Iacob!, Îl trezește mama. - Măi fimèi!, strigă, la rându-i, Moș Iacob la Mătușa Domnica. Ian du-te ș’adă niște oțăt cu bureni de-ale tăli, s-o ungem, c-o ucis-o țânțarii și lichitorile! Pe fetișoară! - Aduc, aduc... Numa vreme s-avem - l-ai chemat pe blăstămatu de Grabenko? - I-am trimăs vorbă - da păn-să vie...Până să vină blăstămatul de șef de post, ne adunăm cu toții la noi. Devușca nu-i chiar fetișoară: rochia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lichitorile! Pe fetișoară! - Aduc, aduc... Numa vreme s-avem - l-ai chemat pe blăstămatu de Grabenko? - I-am trimăs vorbă - da păn-să vie...Până să vină blăstămatul de șef de post, ne adunăm cu toții la noi. Devușca nu-i chiar fetișoară: rochia pe care i-a dat-o mama o strânge tare, de peste tot, gata-gata să pocnească la cusături, copcile de deasupra șoldului nu s-au putut Închide, n-o ajung, i se vede pielea: rozovă. O fi umflată de țânțari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu pe amândoi, crucea cu omul ei În spinare, din mișcarea Înghețată. Îi șterg de pe tablă - de spaimă oprită inima mi s-a urcat ea În gât. Șterg tabla, desenez altceva - pe calidor. Din calidor le văd pe toate: Fetițele, fetișoarele, fetișcanele, fetele-mari, fetele-și-mai-mari (și mai mici) cu care m-am avut eu bine În viața mea, de la Mana. O văd mereu, mereu, din calidor pe. La scăldat o văd. Numai la scăldat, Într-o știoalnă de pârâu În jos, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Măi, dar și când am ieșit... Nu: Întâi am ieșit, după-aceea vine măi, Înainte de ochi: Am ieșit și, când să deschid ochii, măi! Nu: am ieșit din apă, am deschis ochii - și-atunci a fost măi. Fiindcă era și-o fetișoară În bulboană. ’N chelea goală, cum o făcut-o mă-sa, ar zice Mătușa Domnica. Când m-a văzuuuuu’. Nu: eu am văzut-o primul; și m-am lăsat În apă: să nu mă vadă c-o văd. La scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bășică la călcâi. Încă mai avea în el un dram de mândrie. Ținuse enorm la Alexe, la Nina, nu i se împotrivise niciodată și într-o zi, fără nici un semnal de alarmă, i se tăiase accesul în casa profesorilor. Și fetișoara asta, gândi, parcă ce minune mare de capul ei, o biată funcționară, nu-i în stare să altoiască trei vorbe, tocmai ei m-am gândit să-i spun de profesor? Alexe probabil că anume alege asemenea oameni, îndobitociți, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plăcut surprinsă și sinceră. Da, e bine, e foarte bine, îi spuse fata și nu găsi în tonul ei nici urmă de complezență, îi privi brațul gol, subțirel, parcă neatins de soare. Părea atât de ambițioasă! Uite, își zise, o fetișoară care se luptă de una singură, luptă cu ea, cu ea sau cu alții și n-are pe nimeni alături care să-i arate, uite, de aici și până aici. Apoi, fără voie gândul o purtă din nou la Fana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și celălalt și credea ea că mai receptivă în această privință era Carmina chiar dacă manifesta o stare de inhibiție de îndată ce auzea cuvântul examen. Ea, Sidonia, se știa capabilă s-o facă să depășească șocul, era atât de simplu de manevrat fetișoara asta, cu toate împotrivirile ei mute, pur și simplu în momentul în care reușeai s-o urnești, s-o canalizezi către o direcție anume, aveai satisfacții. Hotărî că tinerii puteau rămâne în apartamentul Carminei, apartament din care nu-i revenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
astăzi. Ovidiu era totuși un copil bine educat. Își imagină că și de la alte ferestre ochi curioși îi urmăresc cu privirea și fără îndoială, băiatul ei face o bună impresie. Fațada, spuse ea și zâmbi arcuind buzele. Fațada. Și nici fetișoara asta nu arată deloc rău, pe viața mea! Apoi își aminti că țigara i se stinsese în scrumieră. Pe Fana au găsit-o în cerdac. Purta o rochie lungă, tricotată, cafenie, părea foarte subțirică și vulnerabilă. Le-a ieșit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și părea a fi împăcat, decis să răzbată către acel țel îndepărtat, foarte atrăgător pentru el. Gândea că, desigur, merita să facă toate acele eforturi. Uimită de schimbarea survenită, Sidonia era în al nouălea cer. Ce i-o fi făcut fetișoara asta, nu știu, vă spun adevărat, mărturisea prietenelor sale, că nu-l mai recunosc pe Ovidiu. Parcă acum mai an trăgeam de el ca de-o mâță moartă, să se prezinte la examene cât de cât pregătit. Traversa o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se apucă imediat să mănânce. Petrecu arătătorul subțirel, cu o mișcare delicată, de-a lungul spinării peștelui, îl despică, își mai tăie o bucată de mămăligă, Doamne, Dumnezeului, ce pace o apuca! M-am cam săturat s-o moșesc pe fetișoara asta, își spuse mai apoi, fără să mai privească spre Carmina, n-am văzut-o niciodată mulțumită, nici măcar în timpul petrecerii ce a urmat căsătoriei, și atunci era crispată, la pândă, gata să dispară dacă-și imagina că este amenințată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu mai plec din România și nu am cum să mă mai întorc, cum ți-am promis, după Monica. Și nu ție ți-am promis ci ei, la telefon, pentru că nici nu știi cât și cum îmi va fute viața fetișoara asta cu aparență de înger, pe care am lăsat-o în pat ieri dimineață, când a început epopeea drumului meu la Paris, via Brăila. Prind avionul în ultima secundă, aproape ca pe trenul de azi-dimineață. Mă așez, îmi pun centura
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Cabestany n-a apucat să vadă ce făceau moștenitorii lui cu rodul unei vieți Întregi de muncă și nici ce făcea războiul cu țara. A murit de embolie În noaptea Tuturor Sfinților, cu un Cohíba În gură și cu o fetișoară de douăzeci și cinci de ani pe genunchi. Fiul lui era plămădit din alt aluat. Arogant cum numai imbecilii pot fi. Prima lui mare idee a fost să Încerce să vîndă stocul de cărți al catalogului editurii, moștenirea tatălui său, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
că era mișto cînd era tînără, adevăru-i, comentă Molins. Anii i-au lățit fundul, și sigur că nici eu nu mai sînt ce-am fost odată. Așa cum mă vedeți, eu, la anii dumneavoastră, eram un Adonis. În genunchi se puneau fetișoarele ca să le fac o favoare, dacă nu un copil. Secolul XX e-un rahat. În sfîrșit, cu ce vă putem ajuta, tinere domn? I-am turnat o poveste mai mult sau mai puțin plauzibilă despre o presupusă legătură Îndepărtată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu succesul lui în intermedierea contractelor de fuziune, cu Jaguarul din dotare, cu talentul său în materie de cricket sau - de ce nu? - cu scula lui. Oricum, altceva nu cred că mai știe. S-a dus pe urmă să vrăjească două fetișoare de teapa lui, pe nume Flopsy și Mopsy (nu fabulez!), care par să-i savureze poantele inteligente. Judecând după gesturile lui, trebuie să fi ajuns la subiectul de discuție numărul patru. Aș vrea să vorbesc cu Daisy, dar ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de București. Tocmai așezam bagajele În portbagaj, când am zărit-o pe aleea cu trandafiri și pe domnișoara I. care Îmi făcea cu mâna de bun rămas. Pe drum, m-am tot gândit ce-o să se aleagă de viitorul aceste fetișoare. Oare alegerile pe care le facem În viață sunt totdeauna cele mai bune? Nu putem ști, necunoscând și cealaltă variantă. Cu certitudine, nu Inteligența supremă este cea care aduce supliciu În viața noastră. Nu s-au inventat cuvinte și expresii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
dăduse coate cu asistentele, zicând: —Cum o fi drogata? M-am simțit profund neînțeleasă. Fetița aia mă judeca doar pentru că eram internată la Cloisters, dar înțelesese totul complet greșit. Eu nu eram una dintre ei. Chicotind fără prea multă discreție, fetișoara mi-a dat să completez un formular. — Nota de plată o trimitem la, ăăăă, CLOISTERS? m-a întrebat ea cu o discreție prefăcută. Toți oamenii din sala de așteptare au tresărit, animați de un interes brusc. Da, am bolborosit eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care te tot invită să ieși cu ei? m-a interogat Nola după o oră în care mă lamentasem în fața ei. —Of, nu știu, am ridicat eu din umeri iritată. Ori sunt plicticoși, ori sunt cam tâmpiți, ori au altă fetișoară care le dă târcoale privindu-i cu ochi de văcuță sau au senzația că sunt darul lui Dumnezeu pe pământ, ori... Cu toate că unii dintre ei arată bine, am recunoscut. Conlith arată foarte bine, dar cu toate astea... Nu mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o pădure în care se sperie copiii; spre dimineață mi-am dat brusc seama că în însemnările supraîncărcate de atunci nu prinsesem sfârșitul poveștii mele de planetoid orbitând în jurul soarelui. Cred că ultima dată când am mai întâlnit-o pe fetișoara oacheșă (pot să-i zic Anca, deși acolo nu i-am dat nume, dar parcă așa o strigase o dată băiatul de la toneta vecină) a fost în iarna de după moartea tatei, când am găsit-o la taraba ei dând foc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]