320 matches
-
ramura reformistă a socialismului francez, chiar dacă erau iacobini înflăcărați, în propriile discursuri retorice simpatizau cu dimensiunea locală a politicii franceze și chiar cu descentralizarea moderată. Nu este surprinzător, dat fiind faptul că, încă din secolul al XIX-lea, au construit feude locale puternice în zone precum Nord, Pas-de-Calais și Marsilia. Pe de altă parte, socialismul revoluționar, reprezentat de Partidul Comunist Francez (PCF Parti Communiste Français) înființat în 1920 de membrii SFIO (majoritatea la Congresul de la Tours) care au sprijinit Revoluția Bolșevică
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a fost legat de dezvoltarea democrației reprezentative. În timpul celei de a Treia și a Patra Republici, parlamentul a devenit, din anumite puncte de vedere, mai puternic decât guvernul 5, iar deputații puteau, în multe cazuri, să se asigure că în "feudele lor", prefecții le erau supuși 6. Această poziție puternică a politicienilor locali notables a fost consolidată prin sistemul cumul des mandats, analizat în capitolul anterior. În cele din urmă, chiar dacă prefectul trebuia să se asigure că voința guvernului central era
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
steaguri își flutură pânzele multicolore peste aceste pământuri, ajunse sub spectrul unor experimente care au provocat până acum numai durere și sărăcie. Bilanțul celor șase ani de „independență” este cât se poate de trist. Suntem o țară împărțită în trei feude - o contraperformanță pe care trebuie să și-o asume toți cei care s-au aflat la conducere în acești ani. Cât privește perspectivele, voi cita un ziarist străin care, venit la Chișinău cu prilejul summitului CSI, spunea: „Domnilor, aveți astăzi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
manifestări cultural artistice de bun-gust și de calitate, prin cenacluri de creație literară, prin dezbateri, concursuri și publicații în care să-și afle loc scriiturile tinerilor talentați. Din păcate, unele periodice literare s au transfo rmat într un fel de feude cu porțile ferecate în care p ătru nderea cuiva din afară ar echivala cu străpungerea zidului chinezesc. Multor condeieri înzestrați cu reale aptitudini li se blochează posibilitățile de afirmare și rămân necunoscu ți. Aerisirea și deschiderea publicațiilor cultu ral-l
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un program strategic național. Fără așa ceva, toată gesticulația populist-patriotardă e simplă gargară. Ce vreau să spun aici, pe scurt, e că statul și clas-a politică nu s-au interesat deloc de "circulația elitelor". Dimpotrivă, s-au baricadat în propriile feude, promovându-și numai neamurile, clanurile, clientela. V. N.: Categoric, Sorin. Vorbești de guverne și ce ar fi trebuit ele să facă, dar să ne gândim la cine le-a condus în acești 15 ani. În primul rând, în cea mai
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
războaie și cei ce lucrează 76. Contractele, Cartele sau pactele prezintă toate un caracter comun: definesc statutul juridic al unui grup, al unei colectivități, al unei asociații sau al unui oraș, acolo unde există o supraviețuire a vechiului contract de feud. Prestând omagiul, vasalul nu tratează pentru un obiect determinat: el primește statutul care îi definește cadrul juridic, cu gradul de libertate în care se poate "mișca": el se angajează atât pentru prezent cât și pentru viitor, pentru el și pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deopotrivă de excesele cazuisticii abstracte și de valul monstruos al ereziei "prea concrete" care prezintă adesea forme net rasputiene. (De la G.E. Rasputin (1869-1916), mistic rus, influent asupra familiei ultimului țar al dinastiei Romanov, n.ns)". (4c, p. 42) Practicând mecanismul feudelor, încercat și în cadrul relațiilor dintre administratorii proprietăților mânăstirești și lucrătorii din localitățile riverane, țările din Vest și-au asigurat creșterea economică și expansiunea politică asupra Imperiului din Est, Bizanțul, apoi și asupra Lumii Noi, descoperită și colonizată de la sfârșitul secolului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lor socio-economic în cadrul societății civile (bürgerliche Gesellschaft) și distinge în fiecare individ egoistul și cetățeanul înzestrat cu spirit civic. În contrast, societatea feudală avea un caracter direct politic. Elementele principale ale vieții civile (proprietatea, gospodăria, relațiile de muncă) luau forma feudelor, moșiilor și corporațiilor. Membrii individuali ai societății feudale nu se bucurau de nici o sferă privată; soarta lor era legată în totalitate de rețeaua de organizații publice corelate de care aparțineau. "Înlăturarea jugului politic" este o caracteristică distinctivă a orînduirilor burgheze
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
1111, este atestat un episcop Ultrasilvanus, Simion , catolic. În același an , dar și În 1113, documentele amintesc un principes Ultrasilvanus, Mercurius. În a doua jumătate a sec.al XII lea, regii unguri dăruie oamenilor lor de Încredere noi cetăți și feude din Transilvania. Administrativ, acestea sunt incluse În noi comitate, instituții politico - teritoriale aduse de cuceritorii care Încearcă, Însă fără deplină reușită, să Înlocuiască vechile țări, voievodate și cnezate. Pe la 1164 este atestat un comite de Dăbâca. Din 1176, acesta devine
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
unitară. Trimițând la Bonfini și la alți istorici ai Ungariei și constatând dependența de Ungaria a spațiului românesc extracarpatic înainte de cel de al doilea descălecat (HVR, p. 446, 469), D. Cantemir a avut revelația desprinderii voievodatelor, banatelor și a altor feude din Crăia ungurească, aceasta structurată în hotarele vechii Unii, construite de traci și preluate apoi de romanitate. Inițial Cantemir îl ia ca martor pe Bonfini în sprijinul concepției sale despre romanizare afirmând că acest „om străin și ungurean cu deschise
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la rege la moartea feudalilor, ai căror succesori erau învestiți după bunul plac al regelui 180. Noii stăpîni ai Europei și-au dat curînd seama că politica lor era mai bine servită dacă încredințau pămînturile Episcopilor și Bisericilor decît războinicilor. Feudele bisericești și cele senioriale au existat pînă în vremea regelui Clovis. Oricum, Carol cel Mare, spune William de Malmesbury, "a dat aproape toate pămînturile Bisericii pentru ca să slăbească ferocitatea națiunilor germanice. A observat în mod instinctiv și cu înțelepciune că oamenii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
restituit Bisericii și acea parte de libertate care îi fusese încălcată de regii din stirpea Merovingienilor; și Ludovic cel Pios imită exemplul marelui său părinte 188. Dar regii care au urmat nu au mai făcut așa. 85. La moartea Episcopului, feudele reveneau în mîna regelui, iar regele se bucura de uzufructul scaunelor vacante aceasta se numea regalia și era dreptul regelui, căci izvora din însăși natura feudelor; dar lucrurile nu s-au oprit aici. Din aviditatea de a percepe aceste venituri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Dar regii care au urmat nu au mai făcut așa. 85. La moartea Episcopului, feudele reveneau în mîna regelui, iar regele se bucura de uzufructul scaunelor vacante aceasta se numea regalia și era dreptul regelui, căci izvora din însăși natura feudelor; dar lucrurile nu s-au oprit aici. Din aviditatea de a percepe aceste venituri, principii privau Bisericile pentru multă vreme de păstorii lor189, împie-dicînd alegerile și impunînd ca alegerea Episcopului să nu se poată face fără permisiunea Regelui 190 și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să hirotonească nici măcar cei mai mărunți preoți decît prin grația și concesiunea suverane!191 86. Mai mult, avocații, care pe la Curți sînt asemenea sofiștilor demagogi într-o populație coruptă, au găsit acest argument unic: "Principalul atrage spre sine accesoriul; iar feudele printre bunurile Bisericii sînt prin-cipalul; așadar, toate bunurile Bisericii trebuie să fie incluse în aceeași condiție a feudelor și să se supună aceleiași legislații"192. Prin această argumentație singulară toate bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care pe la Curți sînt asemenea sofiștilor demagogi într-o populație coruptă, au găsit acest argument unic: "Principalul atrage spre sine accesoriul; iar feudele printre bunurile Bisericii sînt prin-cipalul; așadar, toate bunurile Bisericii trebuie să fie incluse în aceeași condiție a feudelor și să se supună aceleiași legislații"192. Prin această argumentație singulară toate bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate "efecte nobiliare", bunuri de prim ordin și, prin aceasta, bunuri regale 193. Drept urmare aici, regele a pretins nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să se supună aceleiași legislații"192. Prin această argumentație singulară toate bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate "efecte nobiliare", bunuri de prim ordin și, prin aceasta, bunuri regale 193. Drept urmare aici, regele a pretins nu numai feudele, dar și toate bunurile ecleziastice indiferent de ce drept deținea asupra feudelor; voia să le uzufructueze pe toate drept regalia, adică veniturile produse de beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bu-nurile Bisericii au avut marea onoare de a fi considerate "efecte nobiliare", bunuri de prim ordin și, prin aceasta, bunuri regale 193. Drept urmare aici, regele a pretins nu numai feudele, dar și toate bunurile ecleziastice indiferent de ce drept deținea asupra feudelor; voia să le uzufructueze pe toate drept regalia, adică veniturile produse de beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi, dispunea după cum dorea de ele ca de propriul său lucru 195
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
veniturile produse de beneficiile posturilor vacante 194 existente la moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi, dispunea după cum dorea de ele ca de propriul său lucru 195. Pe atunci, aceasta era forma pe care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare și în schimbul acestui abandon să-i fie restituită întreaga sa libertate; propoziții sublime, ținînd seama de starea în care se găsea Biserica, de care scriitorii istoriei bisericești nu au ținut seama îndeajuns; și cărora trebuie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pentru că barbarii conducători, obișnuiți să nu recunoască decît vasalii, au privit astfel toate lucrurile bisericești; iar legislatorii adulatori au știut să reducă despotismul barbar la teoria de drept, să acopere faptele, dînd următoarea învățătură: "principalul își atrage accesoriul"; și cum feudele regale erau declarate principale, mergînd pe acest raționament, chiar și alodiile din posesia Bisericii erau incluse în bunurile feudale. În acest chip, feudalismul a absorbit toate lucrurile: nu a mai lăsat libere nici persoanele, nici lucrurile Bisericilor. 131. Las deoparte
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
traiul său, nu mai putea să experimenteze creșterea sau micșorarea donațiilor în funcție de osteneala pe care și-o dădea. 141. Iar o altă măsură a servituții mai funestă decît cea prin care se confundau proprietățile libere și liber donate Bisericii cu feudele, care le absorbeau pe toate celelalte, dînd impresia că toate lucrurile Bisericii aparțineau Seniorului feudal căruia îi slujeau chiar oamenii Bisericii. Dovada acestei servituți a bunurilor ecleziastice este marcată și în limbajul vremii, dat fiind că Bisericile se numeau mîini
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
individuale, acordîndu-le laicilor și în-străinîndu-le; aceste uzurpări au fost mult întreținute de discordia dintre ei și Biserică, vindecabilă numai prin canoane, conciliere, legi pontificale și pedepse canonice. Prelații, deci acea parte dintre ei fidelă principelui, absorbiseră ideea de individualitate odată cu feudele lor; acest lucru i-a făcut să dispună de bunurile bisericești ca fiind ale lor. Neținînd seama de proprietatea comună, Prelații au înstrăinat bunurile temporare ale Bisericii pe care le considerau ca fiind feudă a lor, le-au dat la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
asupra bunurilor sale. Guvernul civil nu are simț ecleziastic și de cîte ori are ocazia se atinge de bunurile sanctuarului, iar prin spiritul său îngheață și stinge totul. Carol cel Mare și Otto I favorizau Biserica, dar nefericita domnie a feudelor (care depindeau nu numai de devoțiunea față de Biserică, dar și de politica doritoare să diminueze puterea nobilimii și în același tip să-i supună pe Episcopi) s-a dovedit a fi o capcană în care a căzut Clerul. Din acel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mărturie că nimic nu trebuia să-l distragă de la lucrarea spirituală, nici măcar pericolul pierderii bunurilor trecătoare. Și aici voi pune capăt, trăgînd concluzia asupra lucrurilor expuse că atunci cînd Pascal al II-lea a făcut mărinimoasa propunere de renunțare la feude, marele om a lovit cu securea rădăcina buruienii, dar vremurile în care a trăit nu erau favorabile susținerii unui astfel de remediu. 165. Această lucrare, începută în anul 1832 și încheiată în următorul, a rămas adormită în biroul autorului, aproape
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]