534 matches
-
închisoare cu nojițele de la opinci. După cum remarcă autorul acestei cărți, Gh. Georgescu - Buzău, Răscoala din anul 1784, datorită amploarei sale, a intrat și- n literatură. O literatură ce-a informat lumea în mai multe limbi despre acțiunile moților. Dacă vătafii feudalismului au spumegat precum că, Horia a dorit să ajungă „rege al Daciei”, defăimându-l atât pe el cât și pe Cloșca și Crișan, Răscoala a avut mare răsunet și pe plan european, stârnind panică printre feudali. Horia ajungând în legendă
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
mai bine de 20 de ani, România poate fi definită mai degrabă ca un stat hibrid în care tranziția și criza pare să fi dus la, așa cum scria Verdery, 1996:227, “aparent absurda imagine a unei tranziții de la socialism la feudalism “. Dincolo de metafora cuprinsă în această opinie, o atentă dezbatere deschisă antropologică a fenomenului socio-politic și cultural românesc oglindește suficient de transparent modul în care prin vehicularea unui repertoriu de concept normative, termini pozitivi, analitici pentru științele sociale, cum sunt democrație
ANTROPOLOGIA TRANZIŢIEI DE LA SOCIALISM LA MULTICULTURALISM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358293_a_359622]
-
unei categorii etice, chipurile “eterne și imuabile “ pentru psihologia omului luat ca individ. În această perioadă de câteva decenii, Dostoievski a fost în permanentă căutare prin care încerca să găsească soluții la problemele nodale ale unei epoci de crepuscul al feudalismului rus, peste care se grefau puternic și brutal formele noilor relații capitaliste.era perioada când se afirmase în prima sa operă-romanul epistolar Oameni sărmani. Această latură psihologică a realismului dostoievskian era aceea care deschidea o nouă pagină în istoria literaturii
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cocoțat pe trei vârfuri stâncoase, cu vedere la râul Semois, Castelul Bouillon, cu labirintul de coridoare și sălile imense boltite, este considerat relicva cea mai veche și cea mai interesantă a feudalismului din Belgia. Castelul este situat în orașul belgian cu același nume, provincia Luxemburg din regiunea valonă. Fortăreața a fost construită pentru a proteja ducatul Basse-Lotharingie, strategic amplasat pe axa Reims-Liège-Aix-la-Chapelle. Castelul, care a găzduit până la 200 de soldați, a avut
CASTELUL BOUILLON de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359632_a_360961]
-
să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați de chică pentru a ține minte hotarele respective și a putea fi supuși probei în cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor a fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului P rima etapă în evoluția școlii rucărene pe care o avem în vedere, atipică și neinstituționalizată corespunde, fără ca limitele cronologice să fie inflexibile și riguros trasate, perioadei de mijloc a epocii feudalismului românesc fixat, potrivit istoriografiei moderne de referință, între secolul al XIV-lea și până pe la 1716, anul instaurării regimului fanariot în Țara Românească. Ea urmează multisecularei stăruințe a feudalismului timpuriu pe aceste meleaguri, o perioadă marcată de predominarea economiei naturale
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
să fie inflexibile și riguros trasate, perioadei de mijloc a epocii feudalismului românesc fixat, potrivit istoriografiei moderne de referință, între secolul al XIV-lea și până pe la 1716, anul instaurării regimului fanariot în Țara Românească. Ea urmează multisecularei stăruințe a feudalismului timpuriu pe aceste meleaguri, o perioadă marcată de predominarea economiei naturale, de lentoare a încropelilor instituțional-statale, de legislație, de cultură materială și spirituală. Odată întărite structurile politice statale s-au cristalizat și instituțiile prin intermediul cărora societatea și-a difuzat cu
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
sau Engels și care nu dorea decât să parvină. Despre ce doctrina vorbim. Din 45 încoace s-a practicat o societate căreia nu i se citise nici macar conținutul doctrinal. Nu știu dacă mulți făceau diferența între comună primitivă, sclavagism și feudalism. Cu siguranta totuși delimitau bine de tot capitalismul la care se uitau de dupa gard, prin ulucile scorojite, cu jind de capră bolnavă pentru vecinul cel ajuns. În rest comună primitivă cu iz de feudalism socialist. Lasă că a venit și
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
diferența între comună primitivă, sclavagism și feudalism. Cu siguranta totuși delimitau bine de tot capitalismul la care se uitau de dupa gard, prin ulucile scorojite, cu jind de capră bolnavă pentru vecinul cel ajuns. În rest comună primitivă cu iz de feudalism socialist. Lasă că a venit și capitalismul care s-a transformat în sclavagism atipic. La conducere tot comună primitivă, cel cu părul mai gros, al’ de fuge mai responsabil, pe criteriul că dacă nu noi cine? Doar nu intelectualii, oamenii
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
dar ea a marcat intrarea poporului nostru în epoca modernă, prin trezirea conștiinței naționale. Sunt unii istorici care au comparat o cu Revoluția Franceză de la 1789, cele două mișcări asemănându-se, fiind vorba de aceeași epocă istorică, ambele urmărind lichidarea feudalismului și amândouă caracterizându-se printr-o mare violență. Mai târziu, la 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România a fost decisă solemn de către Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia. Atunci s-
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
unei categorii etice, chipurile “eterne și imuabile “ pentru psihologia omului luat ca individ. În această perioadă de câteva decenii, Dostoievski a fost în permanentă căutare prin care încerca să găsească soluții la problemele nodale ale unei epoci de crepuscul al feudalismului rus, peste care se grefau puternic și brutal formele noilor relații capitaliste.era perioada când se afirmase în prima sa operă-romanul epistolar Oameni sărmani. Această latură psihologică a realismului dostoievskian era aceea care deschidea o nouă pagină în istoria literaturii
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
Herculane, unde există și o stâncă cu chip de om ce-i poartă numele, fie de Apolo. Interesantă este "geniala" afirmație din DEX, în care "tartar" aparține mitologiei antice, dar are etimologie slavă dar slavii au apărut în istorie în feudalism, deci după apusul antichității. Unii filologi încearcă să ne vitregească de un toponim vechi, poate de la "facerea lumii". Comform mitologiei, Tartar este un "loc de bronz", căruia Poseidon i-a construit porți și unde Uranus și-a închis copiii - ciclopii
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
istoricul maghiar I. Toth-Zoltan a arătat că: „Marea Răscoală condusă de Horea, Cloșca și Crișan, mișcările conduse de EcaterinaVarga ( Varga Catalin) între 1841-1847, precum și ridicarea maselor de sub conducerea lui Avram Iancu, sunt verigile aceleiași lupte eroice a țăranilor mineri împotriva feudalismului”. (2-pg.333) În ajunul Revoluției din 1848, Barițiu a adresat, în „Gazeta”, un vibrant apel către toți transilvănenii: „Providența și soarta aruncă de atâtea veacuri în această parte frumoasă și nouă tuturor scumpă, atâtea nații și confesii una lângă alta
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > CAPITALISMUL ȘI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Capitalismul și Cultura în societatea românească Făcând o retrospectivă în adâncul istoriei neamului românesc,atât feudalismul cât și capitalismul s-au sprijinit pe elemente ale mentalități claselor de mijloc,respectul față de legi și religie,devotamentul față de familie , comunitate și sârguință în activitățile pe care populația o desfășura.La rândul ei economia de piață,(la începutul ei
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
sincronia dezvoltării culturale și analogia mecanismelor cultural-sociale care conduc, în Franța ca și în Balcani, spre revoluție. Obsesia sincronismului și a analogiei animă școala marxistă. Aceasta așază, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, întîiele semne ale trecerii rămășițelor feudalismului la stadiul de îmburghezire. Aceeași obsesie este semnul de necesitate al unei culturi mici, care își determină elitele să probeze fazele comune de dezvoltare dintre Estul moldo-valah și Vestul francez. MOLDO-VALAHII ȘI ROMANTISMUL EUROPEAN Întîlnirea tinerelor elite luminate din Moldo-Valahia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al marilor proprietăți. Întreprinderile vor fi fondate pornind de la asociațiile muncitorești. Industrializarea este posibilă prin formarea unei piețe interne ce ar rezulta din îmbunătățirea vieții țărănimii. Socialismul nu este o utopie, ci forma socială care va înlocui forma burgheză de după feudalism. Stere își exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile sale reflecții teoretice inspirate de revizionismul tezelor lui Bernstein opuse
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să ceară în sfârșit realitatea în locul formalismului gol, și această suflare realistă, sănătoasă, a dat naștere programului publicat anul acesta. Toate acestea sânt bine cunoscute tuturor. Ar fi fost ultraridicol din parte-ne de-a cere prin program: dreptul divin, feudalismul evului mediu, privilegiile ce le aveau boierii, lucruri înlăturate de către chiar conservatorii actuali, dovadă actele Adunării ad-hoc din Moldova, dovadă Constituția votată de-o adunare prezidată de d-nu Epureanu. În locul ficțiunii - realitatea, iată ce cerem. Cerere nespus de grea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la Albania și la Muntenegru, unde sistemul a rămas intact. Nu știm zău dacă demagogii noștri de vanilie, cari umplu cafenelele, ar ieși de bunăvoie, ca albanejii, când patria ar fi în pericol. Așadar recunoașteți că nu știți ce e feudalismul și că, fără să voiți, ne faceți cel mai mare compliment când ne numiți reacționari, un compliment pe care nu-l primim însă, pentru că nu-l merităm. Dar ce e mai ciudat în toate răspunsurile confraților de la "Romînul" e vecinica
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin caracterul organizării sale și prin lipsa unei industrii dezvoltate frâna progresul societății noastre. La toate acestea se mai adăuga jugul otoman, care întruchipa negația progresului. Dreptul roman, după cum se știe, consfințise libertatea de navigație pe râuri și fluvii. În feudalism, acest drept nu se mai respectă. Un drum sau un râu, care trecea pe proprietatea feudalului, făcea parte integrantă din domeniul seniorial ca și oricare alt bun. Referindu-ne la Moldova, în epoca de care ne ocupăm, acest principiu în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cercetările preliminare și pregătitoare continuă sporind în intensitate, amploare și nivel tehnic. Încercările de navigabilizare a râurilor moldovenești în acea epocă, deși neizbutite, sunt însă și foarte semnificative pentru o societate care se afla în plin proces de trecere de la feudalism la capitalism. AIIAI, tom II, Iași, 1965, pp. 93-116. I.4. INTRODUCEREA TELEGRAFIEI ÎN MOLDOVA Contribuții la cunoașterea ocupației austriece din <anii> 1854-1857 a Principatelor Române În lucrarea de față ne-am propus să aducem o modestă contribuție la cunoașterea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de familie meșteri de prin sate”, în Bârlad, în aceiași ani, 34 locuitori de prin sate, în Galați 37, în Bacău 15 etc. Strămutarea și fuga locuitorilor în târguri și orașe este un proces firesc, propriu perioadei de destrămare a feudalismului și ascensiune a capitalismului, de la care Moldova n-a făcut excepție, când dezvoltarea orașelor se produce și pe calea imigrării țărănimii, care caută să iasă de sub dependența feudală a proprietarului funciar. Țăranul vedea în fuga la orașe calea eliberării sale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în caracterul fiscal pe care i l-a întărit statul. Totuși, ca urmare a dezvoltării relațiilor marfă-bani, a dezvoltării pieții interne, a ascensiunii și a răspândirii relațiilor capitaliste, breslele din epoca regulamentară au suferit modificări structurale. Spre deosebire de breslele din perioada feudalismului dezvoltat, breslele de după intrarea în vigoare a Regulamentului Organic au pierdut din rigiditatea cu care era reglementată cantitatea și calitatea producției, promovarea de la o treaptă la alta în ierarhia breslei, primirea de noi membri etc. După cum se știe, Regulamentul Organic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au sesizat prefacerile și evoluția categoriilor sociale specific orășenești, care au oferit orașului acea forță materială și spirituală care l-au situat mai presus de sat și i-au dat rolul conducător în societate încă în perioada de descompunere a feudalismului. Problemele esențiale ale istoriei orașelor noastre au fost doar în parte lămurite de către istoriografia noastră marxistă, deși ele, nu-i mai puțin adevărat, au fost abordate în mai toate monografiile și studiile consacrate istoriei social-economice și în mod special în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putea preciza locul real al orașului în viața socială a țării, rolul real al categoriilor sociale orășănești în înfăptuirea marilor evenimente istorice care au grăbit prăbușirea regimului feudal, este încă insuficient studiată. * Cercetarea structurii sociale a orașului în condițiile decăderii feudalismului și ascensiunii capitalismului impune luarea în considerație a faptului că în societate domnește orașul și nu satul, că dezvoltarea orașului este legată indispensabil de mișcarea înainte a societății de la feudalism la capitalism, că dezvoltarea orașului în acea epocă nu a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
insuficient studiată. * Cercetarea structurii sociale a orașului în condițiile decăderii feudalismului și ascensiunii capitalismului impune luarea în considerație a faptului că în societate domnește orașul și nu satul, că dezvoltarea orașului este legată indispensabil de mișcarea înainte a societății de la feudalism la capitalism, că dezvoltarea orașului în acea epocă nu a fost numai un rezultat al transformărilor interne orășenești, ci și un rezultat al progresului social-economic la sate și al luptei de eliberare a țăranilor împotriva feudalismului; ea mai presupune cunoașterea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]