120 matches
-
raporturilor de producție în care sunt puse în aplicare: „Diviziunea muncii primește, de exemplu, prin folosirea mașinilor, un impuls mai puternic decât prin manufactura propriu-zisă”, scrie autorul Capitalului. Invers, raporturile sociale influențează dezvoltarea tehnică. Astfel, pentru Marx, lumea „burgheză”, spre deosebire de feudalitate, „nu poate exista fără să revoluționeze constant instrumentele de lucru”, proces care angajează o dinamică „pozitivă”, cel puțin atât timp cât condițiile de dezvoltare a producției - în special socializarea progresului științific și tehnic - nu intră în contradicție cu raporturile sociale proprii burgheziei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ne concentrăm asupra raporturilor care se stabilesc În interiorul unei familii extinse sau Într-o vecinătate, Într-un cerc sau Într-un salon, cuvântul cel mai adecvat devine sociabilitate. În sfârșit, socialitatea desemnează morfologiiă indiferent dacă este vorba despre triburi sau feudalități, cetăți sau națiuni ă și face trimitere la analiza formelor de solidaritate. ν Studiul fenomenelor de mobilizare se Înscrie Într-un astfel de cadru și integrează structuri de control și strategii de schimb. Primele sunt de natură normativă (interiorizare), coercitivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acesta de glorios, de prestigios Încă, de „susținut” În școală și În anumite cercuri „nostalgice”. În cazul subsemnatului, „recunosc”, firea mi-este aplecată spre „alte epoci” - nu În măsura În care fericitul Eminescu visa la „o mie patru sute!” -, dar, oricum, spre o anume feudalitate, În care accentul și valorile nu descoperiseră Încă „banul” și se sprijineau pe gloria și prestigiul unei Familii sau pe Onoare, pe sânge. Impregnat cum am fost - și sunt! - de „boala și simptomele” a ceea ce s-a numit romantism - În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ordin, reală, amplă, impresionantă chiar (vezi cazul Poloniei!Ă. Libertatea, marea, tiranica zeitate a modernității, „descoperită” de cele două revoluții - franceză și americană -, libertatea socială care a „inventat” și termenul de „tiranie”, ce a Înlocuit nu puține concepte sfinte ale feudalității, ale Evului Mediu. Fidelitatea vasalului, de exemplu, substantivul Însuși de „vasal” a devenit iute negativ, și-a lărgit chiar și categoria gramaticală - poate fi și adjectiv. Iar „binele” și „răul” au Încetat să mai „servească” (fosta!Ă stăpânire - aristocrația (ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dar nu sub cnutul securității bolșevice! -, exilul românesc, care, după cum vedem, acoperă vreun secol și jumătate de frământări și peregrinări, școală a spiritelor la marile universități și cetăți ale Vestului, cele care au avut norocul istoric de a trăi o feudalitate structurată și de a crea acel uriaș val al omenirii care s-a numit Renaștere, ieșirea din pâclele medievalității, dar și descoperirea miraculoasă a antichității; În fapt, o reîntregire, o unificare a efortului creator și spiritual al continentului pe Întinderea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ei! Sau cele două mari, esențiale structuri istorice ale umanității și ale Europei sunt Încă prea „prezente”, prea „magnetice”, prea „exemplare” ca să nu-și lase scoriile În urmași: sclavagismul - „epoca Greciei geniale și a imperiului roman, cuceritor și constructor! - și feudalitatea, „locul” familiilor de sânge și al Onoarei. Da, nu puțini dintre emigranții țărilor din Est, „fugiți” În Vestul Europei după primele adaptări și recunoașteri civice formale, s-au izbit ca de un zid de acele bariere pe care societățile evoluate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
așa cum au făcut un Heliade sau un Eminescu, un Goga sau Nichita Stănescu, valorile noastre, care nu vor fi altele și nu vor fi antagonice Europei; acea Europă care ne-a fost model, ieșită din contradicțiile și utopiile Renașterii, ale feudalității mândre europene, regat al familiilor și al onoarei, cuib al ideii, Îndrăznețe atunci, de Națiune! - valorile care ne-au modelat și care, chiar și În somnul veacurilor trecute când puține și disparate semne ne anunțau viitorul nostru unic și aproape
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
faptul că Europa, în diversele sale componente, cunoaște, în Evul Mediu, fenomene identice, care depășesc frontierele statelor în formare: invazii barbare, restrîngerea, apoi expansiunea schimburilor, în funcție de fluctuațiile politicii, o viață economică puternic axată pe celula de autosubzistență seniorală, intense defrișări, feudalitate, rol al Bisericii... În toate aceste privințe, există o entitate europeană a cărei existență pare să scape, în mare măsură, de sub controlul voinței deliberate a oamenilor și care răspunde unor mișcări de fond ale istoriei. Atenția acordată exclusiv fenomenelor politice
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
micii proprietari liberi al căror pămînt începe să fie numit alodiu -, chiar dacă nu dispar, rămîn, totuși, prea puține informații despre ei. În epoca lui Carol cel Marc, însă, se pun bazele, mai ales, a ceea ce mai tîrziu se va numi feudalitate, fapt care reprezintă, în fond, încheierea unei lungi evoluții, ce începe în Imperiul roman tîrziu, prin practica sa numită "patronat". Am văzut cum, pe vremea mcrovingienilor, decăderea puterii publice și nesiguranța pe care o aducea cu sine determinaseră un număr
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al XI-lea, combină, am văzut deja, un număr de date observabile încă înainte de anul 1000, dar care, la acea vreme, dobîndesc un caracter definitiv, în ciuda importantelor decalaje de la o regiune la alta a creștinătății. Se va vorbi atunci de feudalitate pentru a desemna ansamblul raporturilor omului cu semenul său, raporturi care domină corpul social, începînd cu cele pe care le întrețin suveranii cu marii seniori laici și ecleziastici a căror putere rivalizează cu a lor pînă la micii vasali care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
întrețin suveranii cu marii seniori laici și ecleziastici a căror putere rivalizează cu a lor pînă la micii vasali care, deținînd, la nivelul lor mărunt, o putere doar de comandă (bannum), își exercită autoritatea în sînul senioriei. Nașterea și avîntul feudalității Dislocarea Imperiului de Apus, fărîmițarea regatelor în mari principate teritoriale, hărțuirea continuă exercitată de jefuitorii sarazini și normanzi, apoi lenta creștere demografică care începe să se manifeste odată cu secolul al X-lea, în timp ce activitatea comercială își reia avîntul în Adriatica
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sale, exercita asupra lor dreptul de comandă (bannum), asigurîndu-le, în schimb, protecție, ca și celor care-1 înconjoară în mod direct (familie, slujitori, oameni de arme), grație fortăreței pe care-o construiește. În virtutea lungii evoluții care le dă naștere, senioria și feudalitatea apar, așadar, într-o lume care, deși pradă anarhiei politice, nu se caracterizează printr-o restrîngerc, pur și simplu. Vikingii și musulmanii au distrus mult, e drept, și viața rurală a fost în nenumărate locuri afectată de abuzurile lor. Dar
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fără întîrziere. Începînd cu a doua jumătate a secolului al X-lea, devin evidenți indicii unei anumite creșteri demografice, însoțite de defrișări masive (Mâcon, Auvergne), de asanări (Flandra) și de recultivarca unor pâmînturi lăsate în paragină (Spania de Nord, Latium). Feudalitatea apare astfel ca o adaptare a societății occidentale la o evoluție de lungă durată, și nu ca efect al unei simple replieri într-o conjunctură de asediu, legată ea însăși de "noile invazii" din secolele al IX-lea și al
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
solide tradiții romane și unde încă mai subzistau nuclee importante ale unor proprietăți private, libere de orice legătură vasalică: alodiile. În Franța de Sud, în Spania și, mai ales, în Italia, acolo unde influența romană se adăuga celei a Bizanțului, feudalitatea s-a lovit de puternice rezistențe. În Italia de Nord și Centrală, asocierea dintre fief și serviciul militar este prea puțin prezentă, într-atît încît nobilimea feudală nu constituie aici o castă războinică. Fieful tinde să devină o proprietate privată care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o castă războinică. Fieful tinde să devină o proprietate privată care poate fi înstrăinată, în regiunile de limbă germanică, unde instituțiile imperiale carolingiene au rezistat mai mult dccît în alte părți și au luat un nou avînt odată cu Stîntul Imperiu, feudalitatea nu a pătruns decît tîrziu, la fel ca și în Saxonia, Frizia și mai ales Anglia și Italia de Sud, unde sistemul feudal impus de cuceritorii normanzi s-a suprapus în mod aproape artificial structurilor sociale și politice ținînd de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
construcție fragilă, fără nici un fel de imitate. De o parte și de alta a liniei care pornește de la Gironda și se sfirșcște în Alpii de Nord, există două culturi distincte, care se opun. La nord, unde moravurile rămîn severe și feudalitatea omniprezentă, se vorbește limba d'oϊl, fiind folosite în procesele judiciare reguli transmise oral și provenite din obiceiurile germanice. În sud, țară a limbii d'oc, amintirile antichității romane sînt încă vii. Orașele sînt aici mai numeroase și viața mai
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în toiul derutei anglo-saxonc. Îi vor trebui trei ani lui Wilhelm pentru ca, după încoronarea sa la Westminster în liua de Crăciun a anului 1066, să devină cu adevărat stăpîn al Angliei, instalîndu-și aici puternic autoritatea. Cuceritorul implantează în insulă o feudalitate de import, care nu distruge însă complet vechile tradiții locale. Cavalerii săi normanzi nu s-au instalat de îndată pe fiefuri, ca în Normandia, ci s-au grupat în castele, în comunități războinice, făcînd un apel substanțial la miliția oamenilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Restaurarea Imperiului de Apus..........................................81 Guvernarea și administrarea Imperiului..............................84 Imperiul împărțit.................................................................87 Noile invazii........................................................................89 Dislocarea Imperiului..........................................................93 Economia și societatea în epoca carolingiană.....................97 O înfrumusețare culturală................................................. 101 Capitolul 4 Europa feudală (secolele X-XII).................... 107 Nașterea și avîntul feudalității......................................... 108 Seniori și seniorii............................................................. 113 Condiția țăranului............................................................ 117 Biserica în societatea feudală.......................................... 120 Împăratul împotriva Papei............................................... 128 Monarhia feudală în Franța și Anglia.............................. 139 Capitolul 5 Avîntul și expansiunea Occidentului (secolele XI-XII).............................................................. 147 Creșterea demografică și defrișările................................. 148 Avîntul marelui
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
un nou ideal de viață al omului. D'Alembert, Diderot, Rousseau "aveau să devină vestitorii noii orînduiri pe care mulțimile o așteptau cu încredere și însetare. Această generație formează batalionul care a declanșat, în ordine teoretică, primele asalturi împotriva redutelor feudalității ce se ilustra prin oprimarea individualității umane sub toate aspectele existențiale: moral, intelectual, religios, politic, social"7. Datorită acestor gînditori luminați, secolul al XVIII-lea este unul al protestului și contestării. De la Renaștere încoace, nu se mai înregistrase niciodată în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
economie cu care chiar specialiștii erau mai puțin obișnuiți"542. (...) "Oricât de fundamentală, criza nu atrage după sine o degresiune a întregii economii occidentale și nu lovește în mod egal nici toate categoriile, nici pe toți indivizii" (...). Fără îndoială că feudalitatea atacată de criză aleargă la soluția cea mai ușoară a claselor dominante amenințate - războiul. Exemplul cel mai sugestiv este războiul de 100 de ani, voit în mod instinctiv de nobilimea engleză și franceză ca o soluție la dificultățile lor. Războiul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
intelectuală 171. Ideea de Creștinătate, născută din persecuțiile romanilor, s-a afirmat în această perioadă, numită "a Cruciadelor". Cruciadele clasice, în special, pot fi privite și analizate în contextul teologiei politice a Evului Mediu 172. Organizate ca expediții militare ale feudalității apusene în scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina, și de a recuceri locurile sfinte de la Ierusalim (cucerit în 1070 de turcii selgiucizi), cruciadele au avut o puternică amprentă religioasă. Proclamate "războaie sfinte", au fost
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
stabilind pedeapsa cu excomunicarea pentru orice creștin care ucide alt creștin în intervalul celor patru zile interzise din săptămână (de miercuri seara până luni dimineața). Pentru că efectul nu a fost cel scontat, papalitatea a hotărât să canalizeze spiritul războinic al feudalității apusene într-o altă parte a lumii. În același timp, se făceau presiuni asupra monarhilor care nu recunoșteau primatul spiritualului asupra temporalului. În aceste condiții se arunca anatema, iar a fi exclus din Biserică echivala cu scoaterea individului în afara societății
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fi preluată de adepții săi din aripa radicală (anabaptiștii). Reforma adoptată în orașul Münster prin preluarea puterii de către anabaptiști (1533) se va materializa pentru scurt timp în organizarea "Comunei din Münster". Intervenția brutală a trupelor episcopului de Münster și ale feudalității locale a pus capăt acestei utopii în iunie 1535. După războiul țărănesc Reforma a continuat, deși Martin Luther s-a îndepărtat de mase, manifestându-și deschis opoziția față de țăranii răsculați (în aprilie 1525 va scrie Îndemn la pace). Efectele Reformei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Desigur, este consecința unui secol de acumulări și potențări ale spiritului uman, care în Germania au găsit un teren cât se poate de fecund: Epoca Luminilor 310. Cu siguranță, introducerea ideilor egalitare ale Codului Civil și lupta, chiar slabă, contra feudalității și atotputerniciei Bisericii, raționalizarea administrației, au dat o lovitură mortală societății Vechiului Regim, dând naștere mișcărilor naționale și liberale care vor zgudui Europa în secolul al XIX-lea. Principiul care va triumfa va fi cel al "suveranității statelor-națiune", și nu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ales pentru definirea chesti-unii în propria-i țară. După obișnuita motivație preliminară, cu trimiteri la discuțiile curente pe tema națiunii și naționalismului, autorul caută a circumscrie istoric și geopolitic Europa, pentru a defini Estul prin imperium și Vestul printr-o feudalitate capabilă să nască particularisme generatoare apoi de națiuni. Estul a rămas grosso modo conservator, fie că era dominat de otomani sau de ruși, în timp ce Vestul a pus la lucru elemente mai dinamice de schimbare (urbanism, burghezie, instituții formative etc.), iar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]