83 matches
-
cu totul excepțional, dispariția depozitelor amiloide. Tentativele de tratament cu colchicină nu au furnizat rezultate concludente. Amiloidoza AL („amiloidoza primitivă”) se caracterizează prin depozite tisulare de fragmente de lanțuri ușoare de Ig (mai frecvent, de tip lambda). Constituentul esențial al fibrilelor amiloide este regiunea variabilă a acestor lanțuri ușoare. La nivel renal, alături de afectarea glomerulară, manifestată prin SN, afectarea vasculară și tubulară sunt mai frecvente decât în amiloidoza AA. De asemenea, macroglosia, afectarea cardiacă și neurologică sunt mai frecvente decât în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și este alcătuită dintr-o rețea tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt mai clare și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și tulburări în transmiterea influxului nervos și neuromuscular (5). În acest fel, rolul protector al celulelor Schwann față de structurile neuronale diminuează. Totodată, glicozilarea mielinei la pacienții diabetici poate genera reacții imunologice, ce stimulează activitatea macrofagelor, cu liza mielinei celulelor Schwann, fibrilelor și axonilor (21). Integritatea tecii de mielină este indispensabilă pentru obținerea unei viteze de conducere normale. Injuria celulelor Schwann duce la demielinizare segmentară sau difuză, în funcție de întinderea leziunii. În leziunile focale viteza de conducere scade în segmentul afectat. Principalele tipuri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
cinci clase: colageni, elastină, proteoglicani, hyaluroni și glicoproteine adezive. Fibrele de colagen Colagenul este cea mai abundentă proteină din corpul uman. Există mai mult de 20 de variante de colagen; caracteristica generală este alcătuirea dintr-un triplu helix polipeptidic, rezultând fibrile în lungime de până la 500 de nm. Aceste molecule se asociază pentru a forma agregate. Unele agregate sunt longitudinale, formând filamente ce formează tendoane și ligamente, altele se aranjează într-o rețea bidimensională, formând „foițe” (ce se vor regăsi în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de apă, limitarea difuziei solviților (mai des a macromoleculelor) și în împiedicarea extinderii microorganismelor. Pe lângă funcțiile mecanice, proteoglicanii pot produce adeziunea celulelor și le pot influența motilitatea. Syndecanul limfocitar fixează celulele migrate în ganglionii limfatici, decorina și fibromodulina reglează asamblarea fibrilelor de colagen, syndecanul și glipicanul acționează ca și co-receptori pentru factorii de creștere. Glicoproteinele de adeziune Sunt moleculele ce realizează „cleiul” intercelular. Dintre acestea, două sunt de importanță majoră. Fibronectina este o proteină mare, organizată sub forma literei V. Se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și este alcătuită dintr-o rețea tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt mai clare și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sunt scleroproteine cu structură fibrilară și apar ca rezultat al activității secretoare a fibroblaștilor. Fibroblaștii provin din mezenchimul embrionar și conțin in citoplasmă , ribozomi cu rol în sinteza lanțurilor polipeptidice, bogate în glicină prolină și oxiprolină. Din unirea mai multor fibrile se formează fibrele de colagen. Spațiile libere ale rețelei de fibre colagene sânt ocupate de substanța fundamentală , substanță gelatinoasă care se află în legătură funcțional și biochimic cu scheletul fibrilar și cu elementele celulare . Partea funcțională celulo-formatoare, este formată din
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sunt scleroproteine cu structură fibrilară și apar ca rezultat al activității secretoare a fibroblaștilor. Fibroblaștii provin din mezenchimul embrionar și conțin in citoplasmă , ribozomi cu rol în sinteza lanțurilor polipeptidice, bogate în glicină prolină și oxiprolină. Din unirea mai multor fibrile se formează fibrele de colagen. Spațiile libere ale rețelei de fibre colagene sânt ocupate de substanța fundamentală , substanță gelatinoasă care se află în legătură funcțional și biochimic cu scheletul fibrilar și cu elementele celulare . Partea funcțională celulo-formatoare, este formată din
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
acid sialic, tipul VII: este cel mai mare colagen, având un precursor de 1050 kDa și un domeniu globular la capătul N terminal, un domeniu triplu helical de 424 nm lungime iar la capătul C-terminal un domeniu complex, aceste fibrile de ancorare se găsesc în lamina subbazală și probabil ancorează lamina densă la matrixul de dedesupt, tipul X: are o lungime de 1438 nm și o ditribuție tisulară restrânsă; este sintetizat în principal de condrocite; are similarități structurale cu IX
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
fibre există anumite zone orientate (cristalite) cu o aranjare uniformă și paralelă a lanțurilor care dau aspect cristalin zonei respective. Numărul mare de cristalite conferă rezistență mecanică fibrei de celuloză și totodată insolubilitate în apă. Mai multe cristalite formează o fibrilă de celuloză. Structura chimică: lanțurile liniare, filiforme de celuloză sunt formate dintr-un număr mare de molecule de glucopiranoză legate * 1,4, având ca unitate structurală diglucidul celobioza. Este deci un * glucan: Celuloza prezintă un slab caracter reducător. Hidroxilii liberi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
la rezistența mecanică generală a fibrei. Mai multe catene macromoleculare se asociază sau se împachetează între ele rezultînd pachete de catene macromoleculare, respectiv microfibrile sau asociații ale acestora. Microfibrilele constituie elementele unor agregate supramoleculare mai mari și mai complexe numite fibrile care, legate sub forma unor “plăci”, alcătuiesc fibrele de celuloză. Termenul celuloză nu desemnează un compus unitar, ci o categorie de substanțe cu molecule construite după același principiu, dar variind considerabil prin mărimea lor, funcție de materia primă din care provin
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și este alcătuită dintr-o rețea tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt mai clare și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fatigabilitatea, tulburările de somn și colonul iritabil. De-a lungul timpului, În fibromialgie s-au suspicionat numeroase tulburări de ordin central și periferic. Mecanisme musculare. Inițial au fost evocate leziuni locale la nivelul fibrelor musculare, de ordin structural (atrofii de fibrile de tip I, edem local, anomalii mitocondriale), metabolic (scăderea ATP, ADP, fosfocreatinei), anomalii de oxigenare locală, prin reducerea vascularizației la nivelul „tender points" (ipoteza hipoxiei musculare și a țesutului conjunctiv), tulburări ale contracției musculare. Biopsii musculare realizate la pacienți dureri
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu grijă în poșetă fără să gândească, fără să vadă nimic. Nu va mai iubi, nu va mai trăi, nu se va mai bucura, el era stăpânul, ea devenise sclava! Era golită de viață însă simți în continuare cum încă fibrila ascuns rămânând țintuită locului fără să răsufle, intuind iar cum își udă dedesubturile de naylon; organismul îi preluă lent o senzație ascunsă prin firmituri de repulsie care se mistuiau îndepărtat. Ah cât își ura trupul pe care-l admirase până
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
legate necovalent cu subunitățile β (și ele de mai multe tipuri). Integrinele β1 sunt exprimate pe mai multe celule epiteliale, unde leagă colagenul, fibronectina, laminina 1 și laminina 5. Fibronectina, de exemplu, este o glicoproteină mare (~ 2500 aminoacizi), formatoare de fibrile prezente în matricea extracelulară și care se leagă de diferite integrine. Aceste molecule realizează nu numai legături între celule, dar participă și la recunoașterea celulelor învecinate și comunicarea dintre ele. Celulele β umane exprimă mai multe integrine de tipul ?3
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de fibrele de amiloid, care se întâlnesc în multe cazuri de T2DM, în insulinoame și chiar la persoanele nediabetice, vârstnice și care derivă din transformarea polipeptidului amiloidic, formând mari aglomerări de amiloid în insulele pancreatice. Capacitatea amiloidului de a forma fibrile de amiloid ține de o secvență specifică de aminoacizi. Secvența amiloidogenică este prezentă la o serie de specii care dezvoltă amiloid (om, primate și pisici, de exemplu) dar lipsește la rozătoare, explicând absența amiloidului la șoareci și șobolani (9). Deși
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
ades în T2DM) poate conduce la amiloidoză β celulară, dată de autoagregarea și transformarea fibrilară a amilinei, despre care am amintit mai înainte. Nu s-au înregistrat variații în structura genei amilinei, care să fie incriminate în acest proces. Agregarea fibrilelor in vitro (fibrilogeneza) depinde de aminoacizii Ala-Ile-Liz-Ser din pozițiile IAPP 25-28, care variază în funcție de specie. Polimerizarea IAPP în fibrele amiloide insolubile (printr-o modificare conformațională) înregistrată la mulți pacienți cu T2DM este indusă de factori necunoscuți. Acumularea progresivă a depozitelor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
structura lor, domenii cu organizare caracteristică colagenului. În fiecare tip de colagen există posibilitatea ca cele trei lanțuri α să fie identice sau diferite (Hulmes, 2002). De regulă, într-un fascicul de fibre de colagen se găsește același tip de fibrile, dar există și unele excepții. Există, de asemenea, și posibilitatea ca moleculele de colagen să nu se organizeze în fibrile. Există încă o serie de controverse asupra colagenului prezent în venele varicoase, posibil explicabile prin rezultatele dependente de regiunea de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fie identice sau diferite (Hulmes, 2002). De regulă, într-un fascicul de fibre de colagen se găsește același tip de fibrile, dar există și unele excepții. Există, de asemenea, și posibilitatea ca moleculele de colagen să nu se organizeze în fibrile. Există încă o serie de controverse asupra colagenului prezent în venele varicoase, posibil explicabile prin rezultatele dependente de regiunea de venă eșantionată (analizată). Datele contradictorii din literatură, referitoare la creșterea, menținerea normală sau scăderea proporțională a colagenului trebuie tratate cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un factor cauzal pentru fibroza peretelui. Diferite tipuri de colagen (I-V) au fost identificate în venele normale și varicoase. Colagenul de tip Ι (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) este alcătuit din fibrile mai groase, care se grupează în mănunchiuri și fascicule mari (10 300 nm diametru). Este compus din două lanțuri α1 identice și un lanț diferit, α2, având formula moleculară [α1(I)]2α2(I) (Perumal et al., 2008). Prezintă o foarte
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
periodicitate axială și se leagă de proteoglicani și glicoproteine de adeziune. Din punct de vedere chimic, resturile glucidice sunt mai puține, iar cantitatea de lizină mai puțin oxidată. Colagenul de tip ΙΙ (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) se caracterizează morfologic prin fibrile fine, suple, aranjate izolat, fără a forma fibre groase sau mănunchiuri. Prezintă o mare adeziune față de proteoglicani și se găsește asociat cu cantități mai mari de matrice amorfă; conține o mai mare cantitate de lizină hidroxilată. Este compus din trei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
elastice dispuse intravacuolar - fapt care indică caracterul continuu și progresiv al degradării care începe în spațiile extracelulare, sub acțiunea colagenazei și continuă intracelular, prin intervenția lizozomilor (Woessner, 1968). Ultrastructural, colagenul prezent intracelular diferă de colagenul normal, având dimensiuni similare cu fibrilele extracelulare și fiind organizat în grupuri mici (Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Wali, Eid, 2001). Ca un indicator al proceselor degenerative, celula musculară netedă poate conține și corpi mielinici (Wali, Eid, 2001). Rezultatele noastre sunt în concordanță cu datele existente
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care nu respectă nici o ordine. Este tipul de os care se reaăsește la făt și la copilul de până într-un an. Osul lamelar este tipul de os în care substanța fundamentală este dispusă sub formă de lamele în care fibrilele au o direcție prestabilită. Osul lameral este tipul de os care caracterizează oasele adultului. Substanța fundamentală (denumită și oseină) este impreanată cu săruri minerale. în osul compact substanța fundamentală formează sisteme de tuburi concentrice, axate pe unul central - canalul Havers
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și este alcătuită dintr-o rețea tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt mai clare și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]