78 matches
-
Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diferită - deoarece abordează componentele celor trei tunici care realizează structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
devenind înalte (cubice sau cubico-pavimentoase) și proeminente în lumen; intracitoplasmatic, s-a semnalat un exces de organite și numeroase vacuole lipidice. Membrana bazală a endoteliului a prezentat îngroșări și aspecte lamelare iar subjacent, în țesutul subendotelial, s-a identificat colagen fibrilar. În mod evident, structura normală a limitantei elastice interne a fost dezorganizată. La nivelul tunicii musculare, au fost prezente modificări ale formei celulelor musculare netede, fie cu apariția de prelungiri citoplasmatice, care se extind și înconjură alte celule musculare netede
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost dezorganizată. La nivelul tunicii musculare, au fost prezente modificări ale formei celulelor musculare netede, fie cu apariția de prelungiri citoplasmatice, care se extind și înconjură alte celule musculare netede, în curs de dezintegrare, fie prin elongare excesivă, aspectul devenind fibrilar. Celulele musculare netede integre au prezentat, în citoplasmă, reticul endoplasmic bogat, fapt care indică o intensă activitate de sinteză, precum și numeroși lizozomi, ceea ce sugerează implicarea în activitatea de degradare celulară și matriceală. Alte leziuni identificate au constat în: fragmentarea citoplasmatică
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au fost observate și fragmente celulare mici, izolate, rezultate din distrugerea completă a unor celule musculare netede. În mod evident, microscopia electronică a relevat separarea netă a celulelor musculare netede prin cantități mari de matrice extracelulară și fibre de colagen fibrilar, tip I și III. De asemenea, dezorganizarea laminei elastice externe a fost evidentă. Prezența altor tipuri celulare la nivel lezional, anume fibroblaste și miofibroblaste, a constituit un element inedit. De asemenea, a surprins aspectul colagenului fibrilar, cu diametru mai mare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și fibre de colagen fibrilar, tip I și III. De asemenea, dezorganizarea laminei elastice externe a fost evidentă. Prezența altor tipuri celulare la nivel lezional, anume fibroblaste și miofibroblaste, a constituit un element inedit. De asemenea, a surprins aspectul colagenului fibrilar, cu diametru mai mare decât cel normal și distribuție complet dezordonată, anarhică, fără a respecta asamblarea regulată, în fascicule de fibre paralele. Atât în medie, cât și în intimă, au fost identificate numeroase vase de tip arteriolar, prezența acestora fiind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
musculare netede ale venelor varicoase, comparativ cu venele normale (Kockx et al., 1998, Wali, Eid, 2001, Elsharawy et al., 2007). Conform rezultatelor publicate, caracteristicile lezionale principale sunt extrem de diverse: de la anormalii ale formei specifice, de fus, la conversia în material fibrilar (posibil fibre de colagen aflate în proces de degradare) și, în final, la degenerarea, vacuolizarea și ruperea celulelor musculare netede. Ca urmare a procesului de degenerare, integritatea celulară se pierde, aranjamentul histoarhitectonic coeziv este dezorganizat și celule musculare netede devin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
parte din ele sunt eliminate în lumen. Prezența vacuolelor de tip lizozomal este specifică pentru celulele musculare netede modificate prin elaborarea de pseudopode, cu rezultat în dezvoltarea capacității de fagocitoză a celulelor musculare netede deja degradate, sau a matricei extracelulare fibrilare (colagenice, elastice) în curs de dezorganizare (Ten Cate, 1972, Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Robert, 1986; Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004). Prin fagocitoză, celula acumulează alte vacuole și vezicule care se dispun perinuclear și la periferia celulei, cresc
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dispuse ordonat, dezorganizând media prin fibroză. În același timp, se certifică o creștere marcată a colagenului la nivelul tunicii intime (Wali, Eid, 2001), despre care am discutat anterior. Studiul nostru a identificat prezența unei cantități mari de fibre de colagen fibrilar, de tip I sau III, la nivelul mediei. Rezultatele personale obținute, corelate cu datele raportate în literatură, conduc în opinia noastră la interpretarea modificărilor componentei colagenice ca etapă secundară în succesiunea evenimentelor patogenice care fundamentează substratul morfologic al bolii varicoase
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
eliberarea enzimelor capabile de liză). Miofibroblastul, care asociază capacitate contractilă, poate interveni în echilibrul funcțional - prezența sa putând fi interpretată ca reacție compensatorie, adaptativă, la pierderea celulelor musculare netede. Suplimentar datelor din literatură, studiul nostru realizează o caracterizare aprofundată colagenului fibrilar: diametrul variabil, mai mare decât în statusul de normalitate, precum și distribuția anarhică ce înlocuiește dispunerea în pachete de fibre paralele, indică o asamblare patologică - specifică proceselor tumorale sau procesului de îmbătrânire. Componenta elastică Afectarea componentei elastice se asociază leziunilor colagenice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sau la C6, în cazul acidului condroitin 6 sulfuric (condroitinsulfatul C). Între aceste două componente care alcătuiesc diglucidul de bază, condrozina, se stabilesc legături 1,4 *glicozidice: În cartilagii, acizii condroitinsulfurici se asociază cu colagenul, contribuind astfel la dezvoltarea structurii fibrilare a acestuia. 2.7.2.3. Heparina este un sulf mucopoliglucid cu rol în prevenirea coagulării sângelui (anticoagulant). Heparina este un mucopoliglucid cu structură spiralată a cărui funcție specifică de anticoagulant se datorează probabil resturilor sulfurice din moleculă. Structura sa
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
aparține chimistului și agronomului român Haralambie Vasiliu, profesor la Facultatea de Agronomie din Iași (1880 1953), care cu 16 ani înaintea lui Pauling și Corey a anticipat că proteinele au o structură spiralată. Modelul în planuri pliate este caracteristic proteinelor fibrilare de felul * keratinei și fibroinei. Astfel pentru * keratină este caracteristic modelul paralel al planurilor pliate în care catenele polipeptidice sunt aranjate paralel și unite prin legături de H, iar pentru fibroină este specific modelul antiparalel cu catenele orientate în sens
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
structura cuaternară a hemoglobinei. 4.3.5. Forma moleculelor proteice Configurația spațială a moleculelor proteice, respectiv structura secundară și terțiară, determină forma și solubilitatea proteinelor. Din acest punct de vedere se cunosc două tipuri de proteine: fibrilare și globulare. Proteinele fibrilare au structură filiformă formată din catene polipeptidice lungi și stabilizată prin legături de H intercaternare. Structura fibrilară se caracterizează prin rezistență mecanică și insolubilitate în apă. Dintre proteinele fibrilare fac parte keratinele, fibroina, colagenul, care conferă elasticitate, protecție și rezistență
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
vedere se cunosc două tipuri de proteine: fibrilare și globulare. Proteinele fibrilare au structură filiformă formată din catene polipeptidice lungi și stabilizată prin legături de H intercaternare. Structura fibrilară se caracterizează prin rezistență mecanică și insolubilitate în apă. Dintre proteinele fibrilare fac parte keratinele, fibroina, colagenul, care conferă elasticitate, protecție și rezistență mecanică țesuturilor. Proteinele globulare au moleculele ovale cu o structură terțiară mul încolăcită; sunt solubile în apă datorită grupărilor polare situate în exteriorul moleculei (cele hidrofobe sunt în exterior
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
exterior). Dintre proteinele globulare fac parte: albuminele, globulinele, protaminele, histonele. În organism aceste proteine îndeplinesc funcții multiple și importante, printre care cea de enzime. Există și numeroase forme intermediare cu caracter dublu, atât de proteine globulare, cât și de proteine fibrilare, de exemplu, fibrinogenul, miozina etc. 4.3.6. Proprietăți fizico-chimice ale proteinelor Proteinele sunt substanțe solide, incolore, cristalizabile sau amorfe, cu o structură macromoleculară complexă, cu mase moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
a argininei, lizinei, histidinei. Histonele sunt solubile în H2SO4 diluat și pot fi hidrolizate de pepsină. La încălzire coagulează. Se găsesc libere în leucocite sau asociate cu acizii nucleici în nucleul unor celule glandulare, eritrocite. 4.3.9.2. Proteine fibrilare (Scleroproteine) Aceste proteine sunt specifice regnului animal și se găsesc răspândite în țesuturile conjunctiv, de susținere, protecție și epidermice cu rol de susținere, protecție și rezistență mecanică. Scleroproteinele sunt insolubile în apă, nu se denaturează și au un conținut ridicat
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
găsesc răspândite în țesuturile conjunctiv, de susținere, protecție și epidermice cu rol de susținere, protecție și rezistență mecanică. Scleroproteinele sunt insolubile în apă, nu se denaturează și au un conținut ridicat de glicocol și cisteină. Principalii reprezentanți: Keratinele sunt proteine fibrilare din păr, epidermă, pene, unghii, copite, coarne, cu un conținut mare de S,datorită cistinei care predomină. Enzimele proteolitice nu le hidrolizează. Keratinele sunt rezistente, elastice, insolubile în apă. Colagenele sunt proteine fibrilare raspândite în țesuturile conjunctive, tendoane, cartilagii, oase
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și cisteină. Principalii reprezentanți: Keratinele sunt proteine fibrilare din păr, epidermă, pene, unghii, copite, coarne, cu un conținut mare de S,datorită cistinei care predomină. Enzimele proteolitice nu le hidrolizează. Keratinele sunt rezistente, elastice, insolubile în apă. Colagenele sunt proteine fibrilare raspândite în țesuturile conjunctive, tendoane, cartilagii, oase, piele și reprezintă 50% din proteinele animale. Au un conținut ridicat de glicocol, hidroxiprolină, hidroxilizină. Colagenele sunt insolubile în apă și rezistente la acțiunea enzimelor proteolitice. Prin fierbere cu apa se transformă în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
denaturare a proteinei cu ruperea legăturilor interși intra-catenare care stabilizează structura spațială. Sub acțiunea taninurilor și a sărurilor de crom, colagenele din piele se transformă în substanțe rezistente la acțiunea microorganismelor, proprietate folosită la tăbăcirea pielii. Elastinele sunt proteinele fibrilare care se găsesc în țesuturile elastice din artere și tendoane. Se aseamană cu colagenele cu deosebirea că nu pot fi gelificate. Nu pot hidroliza sub acțiunea enzimelor proteolitice. Dintre aminoacizii componenți predomină leucina, glicocolul, prolina. Fibroina este proteina din mătasea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena, cu rare resturi de cromatina și de fibre de colagen, așa-numitul detritus necrotic
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și importanța țesutului în care s-au format, reactivitatea individuală și tisulara. Necrozele marilor organe, produse de factori subletali pot fi, în timp, înconjurate de o reacție a mezenchimului activ local, la început predominant celulară - țesut de granulație - și apoi fibrilara, care va contribui la resorbția maselor necrozate și înlocuirea lor cu țesut fibros organizarea sau cicatrizarea. În alte situații țesutul de granulație este incapabil să resoarbă teritoriile necrozate și le înconjoară cu țesut conjunctiv fibros - sechestrarea. Situarea focarelor necrotice la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau prin înmugurirea celulelor endoteliale și au un rol activ în refacerea substitutivă a țesuturilor distruse. Celulele mixomatoase sunt o varietate de fibroblaste cu înaltă capacitate secretorie de poliozide acide, care vor imprimă țesuturilor afectate un aspect gelatinos. În ceea ce privește componentele fibrilare ale procesului inflamator, trebuie subliniat rolul deosebit al colagenilor. În condiții normale aceste proteine fibrilare sunt secretate de către fibroblaștii locali sub forma monomerilor de tropocolagen. Acești monomeri, în spațiul extracelular, sub controlul proteoglicanilor și în special al condroitinsulfaților se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
distruse. Celulele mixomatoase sunt o varietate de fibroblaste cu înaltă capacitate secretorie de poliozide acide, care vor imprimă țesuturilor afectate un aspect gelatinos. În ceea ce privește componentele fibrilare ale procesului inflamator, trebuie subliniat rolul deosebit al colagenilor. În condiții normale aceste proteine fibrilare sunt secretate de către fibroblaștii locali sub forma monomerilor de tropocolagen. Acești monomeri, în spațiul extracelular, sub controlul proteoglicanilor și în special al condroitinsulfaților se asociază în structuri fibrilare mai mult sau mai putin stabile. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 97 Structura
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
trebuie subliniat rolul deosebit al colagenilor. În condiții normale aceste proteine fibrilare sunt secretate de către fibroblaștii locali sub forma monomerilor de tropocolagen. Acești monomeri, în spațiul extracelular, sub controlul proteoglicanilor și în special al condroitinsulfaților se asociază în structuri fibrilare mai mult sau mai putin stabile. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 97 Structura colagenilor variază de la specie la specie și de la țesut la țesut cunoscându-se peste 13 tipuri de colageni. Cercetările biochimice au relevat faptul că în teritoriile inflamate predomina un
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]