106 matches
-
numele de personaje, anumite incipituri tradiționale). Se observă că, în cadrul teoriilor moderne, ficțiunea nu mai este considerată doar o problemă de veridicitate, ci de modalități de narațiune, de dinamică textuală. "Lista" prezentată până acum poate fi completată cu indiciile de ficționalitate identificate de Michael Riffaterre cu prilejul analizei fenomenului că verosimilul presupune ficționalitate 61. Aceste indicii, care fac diferența între narațiunea ficțională și cea factuală, sunt intruziunile auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ficțiunea nu mai este considerată doar o problemă de veridicitate, ci de modalități de narațiune, de dinamică textuală. "Lista" prezentată până acum poate fi completată cu indiciile de ficționalitate identificate de Michael Riffaterre cu prilejul analizei fenomenului că verosimilul presupune ficționalitate 61. Aceste indicii, care fac diferența între narațiunea ficțională și cea factuală, sunt intruziunile auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează și umorul printre indiciile de ficționalitate, precizând că acesta trădează intruziunea auctorială sau poate fi semn al distanțării naratorului însuși de narațiune. Abia din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în discuția despre raportul dintre textul literar și realitatea extratextuală începe să fie adus
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un nou raport între adevăr, mărturie și ficțiune, fără să fie vorba despre o nouă formă, pentru că aceste scrieri pot lua formele cunoscute (povestiri, eseuri, texte hibride, poezie, teatru). În afară de organizarea materialului, Carole Dornier reține și alte elemente care conturează ficționalitatea scrierilor literare despre lagăre: modul de selecție a faptelor, viteza narativă în raport cu durata evenimentelor, un anumit stil (sublim, burlesc, ironic etc.), utilizarea focalizării interne (care presupune restrângerea viziunii la cea a martorului în momentul petrecerii faptelor) și folosirea tropilor 80
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mod special cu latura ficțională, înțeleasă mai ales ca parte de creativitate expresivă, nu ca invenție de fapte. Punând în discuție latura reală și latura ficțională prezente în opera lui Soljenițîn, nu ne propunem să trasăm frontiera între factualitate și ficționalitate, pentru că aceste laturi fuzionează într-o manieră unică, ci să le punem în evidență. Spunând că "totul e real" nu spunem suficient. Soljenițîn prezintă personaje și evenimente care, deși sunt ușor de recunoscut prin raportare la real, ele au fost
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
abrevierea pentru "Glavnoe Upravlenie Lagherei" Direcția Generală a Lagărelor)229 și artistică (prin metafora "arhipelag"). Metoda scriitorului se dezvăluie în subtitlul "Încercare de cercetare artistică", cerut ca o explicație de titlul metaforic. Prin acest subtitlu se produce o deschidere spre ficționalitate. Intenția scriitorului este să pună în lumină adevărul istoric, rod al cercetării documentelor, și adevărul experienței lagărului, trăite de el însuși și de cei 227 de colaboratori. Metoda artistică permite efectuarea unei generalizări pe baza unor cazuri particulare. Subtitlul este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-l organiza. Aici intervine talentul scriitorului. El recurge la operațiile de a "decupa" și de a "monta" materialul preexistent. Informațiile primite sunt supuse unei prelucrări de gradul al doilea, deoarece au fost deja trecute prin filtrul conștiinței martorilor direcți. Așadar, ficționalitatea ține, în primul rând, de nivelul organizării materialului, pentru că lumea lagărului nu este inventată, ci reconstruită. Materialul abundent este împărțit în șapte părți, care formează trei volume. Sunt descrise "insule" ale Arhipelagului și diferite perioade din istoria lui, iar în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
autobiografic, această identificare se face sub aspect onomastic. Ficțiunea autobiografică, dimpotrivă, presupune un "pact romanesc"272 și o politică ambiguă de identificare a eroului cu autorul, ceea ce înseamnă că textul sugerează confundarea lor, dar distribuie, în mod egal, indicii de ficționalitate 273. În ce privește identitatea naratorului, pactul romanesc presupune că identificarea acestuia cu autorul nu este declarată și nici susținută de text. Chiar atunci când narațiunea se face la persoana a treia, identitatea dintre narator și autor nu este exclusă, după cum observă Philippe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fost făcută de numeroși autori în toate epocile. Problema respectivă devine criteriul central în cartea danezului J-A. Olsen, L'Esprit du roman. Œuvre, fiction et récit, Berne, Peter Lang, 2004. 64 Fictivitatea narațiunii este o componentă foarte importantă a ficționalității, alături de fictivitatea întâmplării, așa cum precizează și G. Genette (vezi G. Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, traducere și prefață de Ion Pop, Univers, București, 1994, p. 148). 65 Vezi Carole Dornier, "Toutes les histoires sont-elles des fictions?", în Carole
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ed. cit., p. 8. 256 Ibidem, p. 335. 257 Ibidem, p. 258. 258 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. III, ed. cit., p. 379. 259 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 297. 260 Ibidem, p. 70. 261 Printre indiciile de ficționalitate semnalate de M. Riffaterre se afla și umorul, ca marcă specifică sau amprentă a scriitorului. 262 Ph. Hamon, L' Ironie littéraire. Essai sur les formes de l'écriture oblique, Hachette, Paris, 1996, p. 151. 263 Vezi Ibidem, p. 21. 264
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare etc. - au caracteristici eterogene, combinând în proporții diferite cele două seturi de trăsături. Textele memorialistice, de exemplu, conțin însemnări asupra unor evenimente reale, deci atributul ficționalității este anulat. Amintirile vizează realul, dar acesta este remo de lat prin proiecții subiective ale memoriei afective; chiar dacă este nonfictivă, memoria listica presupune un act elaborat, de construire artistică a textului (în vederea publicării), în contrast cu o comunicare factuală cotidiană, spontană. Sintetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare estetică), prin convenționalitate (ficționalitate și literaritate a discursului). Textul literar este permisiv în raport cu toate celelalte stiluri funcționale (cele mai diverse tipuri de discurs și de limbaje specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tema parvenirii. Dincolo de ariile tematice însă, eroina reprezintă eternul mister feminin. Un prim argument este faptul că Otilia ilustrează, simultan, temporalitatea (statutul social al femeii în lumea începutului de veac XX) și atemporalul (eternul mister feminin), realitatea psihologiei adolescentine și ficționalitatea („dublul“ feminin al autorului). Astfel, titlul romanului, focalizat exclusiv asupra eroinei, reliefează misterul feminin, enigma unei vârste și a vieții însăși: Nu numai Otilia era o enigmă - gândește în fi nal Felix -, ci și destinul însuși. Un alt argument este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare etc. - au caracteristici eterogene, combinând în proporții diferite cele două seturi de trăsături. Textele memorialistice, de exemplu, conțin însemnări asupra unor evenimente reale, deci atributul ficționalității este anulat. Amintirile vizează realul, dar acesta este remo de lat prin proiecții subiective ale memoriei afective; chiar dacă este nonfictivă, memoria listica presupune un act elaborat, de construire artistică a textului (în vederea publicării), în contrast cu o comunicare factuală cotidiană, spontană. Sintetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare estetică), prin convenționalitate (ficționalitate și literaritate a discursului). Textul literar este permisiv în raport cu toate celelalte stiluri funcționale (cele mai diverse tipuri de discurs și de limbaje specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tema parvenirii. Dincolo de ariile tematice însă, eroina reprezintă eternul mister feminin. Un prim argument este faptul că Otilia ilustrează, simultan, temporalitatea (statutul social al femeii în lumea începutului de veac XX) și atemporalul (eternul mister feminin), realitatea psihologiei adolescentine și ficționalitatea („dublul“ feminin al autorului). Astfel, titlul romanului, focalizat exclusiv asupra eroinei, reliefează misterul feminin, enigma unei vârste și a vieții însăși: Nu numai Otilia era o enigmă - gândește în fi nal Felix -, ci și destinul însuși. Un alt argument este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mică secvență trimite chiar dincolo de jocul empatic al personajului. Nevoia de a fi în mintea celuilalt este, într-un sens, cum o arată Jean-Jacques Lecercle, unul din impulsurie vii ale umanului, satisfăcut în literatură. Intră, de aceea, între indicii de ficționalitate, de literaritate, semnificînd mai larg ieșirea din "solipsismul nativ", trecerea barierei alterității: " Cred că literatura este unul din rarele mijloace pe care le am de a ieși din solipsismul meu nativ, de a pătrunde în ceea ce este prin definiție impenetrabil
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ar fi pierdut în neant. Identic, naratorul melvillian supraviețuiește pentru a relata. Ca și căpitanul lui Pequod, el a fost mesmerizat de "Moby Dick". Însă, în timp ce Ahab experimentează o hipnoză a istoricității balenei albe, Ishmael o trăiește pe cea a ficționalității ei. Bibliografie Herman Melville. Moby Dick. Traducere de Raluca Conescu. Colecția "Biblioteca Adevărul". București: Adevărul Holding, 2009. O povestire romantică de peste ocean Tipărirea, la Humanitas, în traducerea (mai veche) a lui Petre Solomon, a celebrei nuvele romantice americane Bartleby, the
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
foarte recent, iată, și la noi*), text ce avea să fie considerat capodoperă peste ani și în care "istoria ficțională", așa-zicînd, devine "personajul" central prin excelență. Doctorow nu abando nează mobilul epic-ideologic al "interferenței" dintre palierul istoricității și cel al ficționalității (pentru a-l parafraza pe Braudel!) nici mai tîrziu, cînd scrie romanele World's Fair (1985 premiat cu National Book Award în 1986) ori The Waterworks (1994). "Simbiozele" sale de "ficțional" și "istoric" au intrigat uneori, nedumerind comentatorii cîrcotași, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ele, în eventualitatea izolării mele pe o insulă pustie. Nu cred că pot aduce argumente infailibile în susținerea opțiunii, exceptînd, desigur, "gustul" propriu în materie de lecturi epice. Un lucru ar fi totuși de subliniat: mă deranjează gradul redus de "ficționalitate" cu care operează frecvent scriitorul, interzicînd cititorului o prea mare deta șare de (vizibila) realitate și, în același timp, neschimbînd registrul artistic romanesc într-unul biografic ori memoria listic, pentru a permite literaturii să funcționeze în regim de document. În
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
căreia valoarea lui Bellow a crescut considerabil în siste mul meu de reprezentări valorice. Mi-am dat seama că el este un scriitor cu priză la publicul american, dincolo de aparenta sa ariditate. Am realizat totodată că acel grad redus de "ficționalitate" are meritele lui, provocînd uneori lectorul preocupat de revelarea "adevărului" din spatele schemei alegorice la articularea scenariilor metatextuale (rememorez destule întrebări haioase ale studenților americani, generate nu atît de naivitatea lor funciară, cît de micile ipocrizii estetice afișate de Bellow: o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]