1,080 matches
-
că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier, lăsându-le în grija lui Dumnezeu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
bărbat tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele muntelui Ursoaica. Era priceput la multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ghi el ca bărbat? - Of! Măi tatâ, în ci situațâi mă pui șâ matali! Șchii ghini câ nu pot sâ-țâ răspund imeghiat cu el di fațâ. Darâ, dacâ mă uit mai ghinișor, spuse ea încet să nu o audă și fierarul, pari un tânâr plăcut, ari o meserie ghin care poate sâ-și întrețânâ familia, dar di aici șâ pânâ la mărichiș eschi cali lungâ. - Ei, lasâ fata tachi, vorghim noi șâ cu mă-ta șâ poachi mai scurtăm calea aiasta, cât
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
la stomac, cum spune moldoveanul, știind că-i promisese lui Gheorghiță că-l așteaptă să vină în toamnă s-o ceară de la părinți de nevastă. Vasile plăti cât îi ceru Gligor pentru potcovire și plecă în drumul său spre casă. Fierarului îi venea să râdă de năzbâtia cu însurătoarea. Ce-i veni să-i zâcă bătrânului ca să i-o dea pe fată de nevastă? La început o făcuse doar s-o necăjească pe copila care părea nepăsătoare, cum stătea rezemată de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ moldoveancâ ghi la munchi. Lasâ câ șâ fechili sânt buni la casa omulu', nu numa băiețâ, încercă bătrâna moașă să-l
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
sa Folclorul românesc, (p. 388-390), eruditul folclorist, Ovidiu Bârlea, spunea despre versurile cântate ale Vasilcăi, nume uzitat în partea Munteniei: Un colindat straniu prin împrejurarea că nu mai este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constanța). La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe alocuri
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
de muncitori, fiind supravegheați de aproape, de chiar domnitorul Carol. Acești muncitori erau de toate neamurile: români salahori și căruțași, italieni zidari, albanezi și greci săpători în stâncă, germani arhitecți, maghiari dulgheri, turci arzând cărămidă, polonezi săpători în piatră, cehi fierari, francezi grădinari. Nu au existat ziduri, domnitorul considerând că acest castel este al tuturor, singura poartă fiind aceea a cetății Vidin, în războiul independenței (1877-1878). Așadar, castelul Peleș a fost inaugurat în anul 1883, iar așezarea sa n-a fost
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Resedinta_regala_a_regilor_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
Corniță Și l-oi lua la mine-acasă. Ce-or mai zburda Lupișorii Când cu el or să se joace! Și ce cald o să le fie, Când am să li-l fac cojoace!” Cu aceste vorbe-n gând, A alergat la fierar Limba de și-a ascuțit Și-a venit la ușă iar: -Fie Lupu-afurisit Și tot neamul lui lihnit. -Nu! Nu ești tu mămuca! Ai o voce cam ciudată! Arată-mi botina albă Ce mămuca mea o poartă! Prins cu cioara
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1493401696.html [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
Azi vom privi la Marea Britanie. O insulă mare, un ținut mlăștinos, cu râuri, câmpii, munți, păduri, minereuri și ceață deasa. Locuită în Epoca Fierului (750 î.e.n. - 50 e.n.) de celți / britoni, de aici și numele ei, Marea Britanie - are buni fermieri, fierari, tăbăcari, constructori de forturi pe vârf de deal, căci dacă ai descoperit cum se fac săbiile, trebuie sa incepi și construcții de apărare ceva mai solide, căci o sabie din fier și un pumnal sunt mai periculoase decât armele din
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1482506015.html [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
povețele pe care le transmitea de câte ori avea ocazia: “De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți!”. Tatăl, Ștefan se ocupa în secundar cu munca pământului, fiindcă în principal avea meseriile de tâmplar și fierar și lucra în atelierul din propria-i ogradă. Meseriile le-a moștenit de la tatăl său, Mitru Leu, acesta ... Citește mai mult IOANA STUPARU - PREZENTARE GENERALĂIOANA STUPARU, din București, s-a născut pe 2 octombrie 1942, în comuna Mârșani, județul Dolj
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
povețele pe care le transmitea de câte ori avea ocazia: “De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți!”. Tatăl, Ștefan se ocupa în secundar cu munca pământului, fiindcă în principal avea meseriile de tâmplar și fierar și lucra în atelierul din propria-i ogradă. Meseriile le-a moștenit de la tatăl său, Mitru Leu, acesta ... XVIII. "PLUGUȘORUL SCRIITORILOR", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1097 din 01 ianuarie 2014. Plugușorul scriitorilor Aho, aho
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
Colonial Williamsburg, care conservă spiritual vremurile demult apuse, reproduce tehnologia anglo-americană a secolului al XVIII-lea și aduce în fața vizitatorilor viața orașului de altădată. Ateliere de încălțăminte, țesături și broderii manuale, vopsitorii, tâmplării, confecționeri de pălării de damă și peruchieri, fierari, tipografi, bijutieri și alți meșteri, specializați în peste treizeci de meserii, te întâmpină în costume de epocă și reconstituie zilnic atmosfera secolului al XVIII-lea. În capitala colonială a Americii ai senzația unei calatorii în timp. Există și un program
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Williamsburg_virginia_capitala_americii_coloniale.html [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
culori: negru, maro, galben, roșu deschis, colan „brâu din lână, mai îngust decât cel bărbătesc, în dungi orizontale de culoare: galben, negru, roșu deschis. O cameră este dedicată meseriilor din zonă. Astfel vizitatorii pot vedea obiecte care au aparținut: pescarilor, fierarilor, tâmplarilor, dogarilor, cizmarilor, croitorilor. La etaj într-una din camere sunt expuse bijuterii din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
fost lucrată între anii 1720 și 1722. ). În această hartă satul este menționat ca ” Faur oder Barien” și se suprapune peste cătunele Huma și Cățulești ( Valea Ganii). Etimologic, numele satului venea de la ocupația de bază a locuitorilor, fierăria. Faurii sau fierarii, stabiliți pe lângă curțile boierești, reprezentau mica industrie feudală. În aceeași hartă austriacă este menționată și o biserică, o biserică din lemn ce servea credincioșilor din satele Faur și Scurta. Aceasta a fost așezată la M.Z. de cea existentă, în
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1462906782.html [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
luni m-a luat în gazdă.. Tot în Berceni unde se construia în acea perioadă masiv tata a vorbit cu un șef de șantier..cărui i-a povestit cele întâmplate și m-a angajat că zilier..într-o echipă de fierari betoniști.. Așa că în cele câteva luni îmi luăm pachețelul pe care îl făcea mătușa și mă prezentăm la șantier.. Muncă era grea sin u prea mi-se îndemână.. Băieții se uitau la mâinile mele de domnișoara și se mai distrau
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_dan_petrescu_1357657542.html [Corola-blog/BlogPost/346203_a_347532]
-
aflam la marginea răsăriteană, în curtea colhozului de tip sovietic, ce aparținea satului în care venisem pe lume. De undeva, din clădirea aflată-n spatele fostului conac, acum transformat în birourile gospodăriei agricole, se auzeau loviturile de baros ale bătrânului fierar Mihăiescu Dumitru, același de pe vremea boierului Bebi Dunca, despre care se zvonea că fugise-n America. Pilonii rotunzi din fața conacului susțineau acoperișul ce adăpostea o verandă luminată încă din primele ore ale dimineții de razele generoase ale soarelui. De pe prispa
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
pensionari din Cehov etc, etc, de mult mi-aș fi pus capăt zilelor. În după-amiaza aceea de vară tata mă găsise stând în pragul fierăriei. Cu brațele sale solide, ce-i ieșeau din șorțul ars, purtat direct pe pielea goală, fierarul, aflat în semiobscuritatea clădirii, cu pereții afumați, agita un burduf mare, ce se strângea și se desfăcea asemenea unui acordeon, umflându-l și dezumflându-l, de parcă prinsese de ceafă un balaur ce scotea flăcări pe gură și acum se chinuia
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
-ți-ai cruce, sunt blestemați d'un sfînt.” ( Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, pag. 354) Descrierea populară a fost înregistrată de Zâne. Vedem că textul ne indică trei categorii de țigani negri: -urâți, buzați și întăciunați. -țiganii de vatra (fierari). -țiganii care au meserii asociate în mod tradițional cu neamul romilor, adică ursari, zavragii, etc... Prima categorie de țigani din textul lui Zâne corepunde din pc. de vedere antropologic cu negrii/africanii. Într-adevăr, Lexiconul de la Buda, la pagina 28
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ÎN LIMBA LOR. Se pare ca gavaonii și-au păstrat conștiința identității etnice de la 1511 până la 1634. Atunci un alt document consemnează autonimul gavaon covaci, iar în 1636 apare încă o dată sub forma sălaș de gavaoni (5). Dacă țiganii gavaoni fierari/covaci își aminteau încă numele lor la 1636, asta înseamnă că urmașii lor trăiesc astăzi încă, dar și-au uitat limba. Există o credință printre țiganii fierari care nu stiu limba români că doar ei, cei ce nu știu limba
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
1636 apare încă o dată sub forma sălaș de gavaoni (5). Dacă țiganii gavaoni fierari/covaci își aminteau încă numele lor la 1636, asta înseamnă că urmașii lor trăiesc astăzi încă, dar și-au uitat limba. Există o credință printre țiganii fierari care nu stiu limba români că doar ei, cei ce nu știu limba sunt fierari, nu și romii vorbitori, care sunt căldărari. Această credință am auzit-o deseori, dar cea mai puternică impresie mi-a făcut-o domnul Ciprian Necula
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
își aminteau încă numele lor la 1636, asta înseamnă că urmașii lor trăiesc astăzi încă, dar și-au uitat limba. Există o credință printre țiganii fierari care nu stiu limba români că doar ei, cei ce nu știu limba sunt fierari, nu și romii vorbitori, care sunt căldărari. Această credință am auzit-o deseori, dar cea mai puternică impresie mi-a făcut-o domnul Ciprian Necula, doctor în antropologie romă, de origine țigan fierar, care la ziua romilor anul acesta, mi-
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ei, cei ce nu știu limba sunt fierari, nu și romii vorbitori, care sunt căldărari. Această credință am auzit-o deseori, dar cea mai puternică impresie mi-a făcut-o domnul Ciprian Necula, doctor în antropologie romă, de origine țigan fierar, care la ziua romilor anul acesta, mi-a zis că doar țiganii nevorbitori de români sunt fierari/covaci, nu și romii vorbitori. Eu fiind rom fierar, am contra-argumentat opinia lui Necula aducând ca dovadă denumirile uneltelor de fierărie rome, unelte
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]