153 matches
-
profundă sciziune internă, o criză politică și instituțională, care privea, de fapt, înțelesul acordat puterii, dar, implicit, și manifestărilor ei publice, inclusiv prin intermediul imaginii (Mondzain 13). Iconodulii, reprezentați dogmatic de către Ioan Damaschinul, apărau o teologie "vizuală", inteligibilă prin medierea limbajului figural, care poate traduce divinitatea inaccesibilă altcumva simțurilor. Tradiția la care s-a făcut apel a fost din nou cea a idealismului neoplatonic; icoana, al cărei prototip a fost imaginea lui Dumnezeu întrupată și astfel vizibilă, este de fapt o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dreapta): Oceanos și Tellus Italiae; (stânga) Victoria, în car alegoric, Tiberius (succesorul la domnie). Fig. 8. Dipticul Barberini. Fildeș. Împăratul Anastasius (491-518). Muzeul Luvru, Paris. Împăratul primește tributul adus de populațiile cucerite. Victoria lui este binecuvântată de Christos și reprezentată figural după iconografie de tradiție romană târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Caragiale, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, G. Călinescu, M. Preda ș.a. 3.1.3. Simbolismul Semnificațiile conceptului de simbolism (gr. sýmbolon, lat. symbolum - semn de recunoaștere; fr. symbole, symbolisme - simbol, simbolism): - În sens general, termenul simbolism denotă capacitatea unui element particular - figural sau nonfigural - de a exprima indirect un concept, o idee etc., în virtutea unei analogii. - Prin semnificația sa specializată, termenul numește un curent artistic (literatură, muzică, pictură) care sa manifestat la sfârșitul sec. al XIXlea în Franța, Germania, Anglia, Spania, Rusia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în acest fel, privitorului, disponibilități sporite de narativizare a acestei nopți picturale care prezintă un episod din fuga în Egipt. Anne Beyaert construiește Profondeur, couleurs et sentiments. Quelques intérieurs de Matisseîn șapte secvențe : En partant de la fenêtre, Le conflit du figural et du figuratif, Rapprocher le lointain, Protension et rétension, L’égalisation des valeurs, La lois de séries, Éprouver les sensations, o secvență introductivă și una concluzivă. Autoarea consideră că pictura lui Henri Matisse este deschisă în mod natural spre o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
roșul este rezervat figurilor mai îndepărtate, ca plajele verticale și orizontale care accentuează cadrul ferestrei și mărcile cromatice evocând florile plutitoare, iar strălucirea este atașată bleului de pe pijamaua personajului, situat și el, în plan apropiat. În secvența Le conflit du figural et du figuratif Beyaert accentuează, în corelație cu detaliile analitice anterioare, ideea ferestrei ca resort esențial al sistemului perceptiv matissian. Fereastra relaționează exteriorul grădinii cu interiorul casei, unește obiecte care în profunzimea figurativă sunt separate, legitimează așezarea unei vederi îndepărtate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
gamă mai înaltă și unificată” și creează un efect neașteptat de armonie și calm. Beyaert consideră că în tablourile lui Matisse există destule asemenea elemente de intensitate care superlativizează cromatica și creează valori de strălucire a imaginii, afectând toate dimensiunile figurale de formă, culoare și textură. Ele instalează o maximă discordanță, în sensul diferențierii exagerate a obiectelor la care se referă André Lhote: „Trebuie să dispară ceea ce au [obiectele] în comun pentru a putea fi sesizate aspectele lor particulare, specifice...Considerat
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
rochie neagră a Margueritei și cartea ei galbenă și care s-ar putea regăsi și în spațiul oglinzii de deasupra șemineului. Principiul logicii diferențiale în imagine face și el loc altor studii, pentru că ar putea fi aplicat la toate dimensiunile figurale, fie ele de formă, culoare sau textură. Există, de asemenea, în textul lui Beyaert, o admirabilă și necesară recunoaștere a limitelor cercetării, un sentiment al parțialității care lasă loc altor interogații și altor metode. Există și deschidere a semioticianului liber
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Golescu: "Este interesant de notat că aceste motive animale apar în sculptură, la noi, înaintea primelor traduceri în limba română a Fiziologului cunoscute până astăzi", lucru cu atât mai semnificativ cu cât, notează aceeași cercetătoare, "Biserica Ortodoxă a rezistat ornamentației figurale cu îndârjire"38. Animalele din cărți Cum stau lucrurile la nivelul manuscriselor și al tipăriturilor? Prin ce filieră se sedimenta acest imaginar animalier? Nu încape îndoială că sursa cea mai autoritară și cea mai frecventată era Biblia, tipărită într-o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty, că odată ce o metaforă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă nu numai sub aspectul conținutului, ci și al intenției pentru că fiecare se adresează unor audiențe cu nivele de cultură diferite. Prin analiza imaginilor din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în evidență complexitățile unui artefact monumental. Ea demonstrează că, deși vine din sfera literară, narațiunea oferă un teren promițător pentru istoricii de artă care înțeleg pictura și basorelieful ca pe conținuturi ordonate prin spunere. Winter arată că nu toate operele figurale spun povești, dar ele trimit uneori la o poveste sau o întruchipează alteori în concepte abstracte. Ea distinge cazurile în care narațiunea apare într-un text asociat cu o imagine servind drept ilustrație narativă a textului de cazurile în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
comportamentul creativ. Fluiditatea reprezintă rapiditatea cu care se desfășoară procesele psihice. În opinia Mihaelei Roco, există, în funcție de materialul cu care se operează, diverse tipuri de fluiditate: ideațională (cantitate de idei, fraze, răspunsuri elaborate de elev într-o unitate de timp), figurală (cantitatea de desene alcătuite pe o temă). Percepută ca abilitate de a redefini punctele de vedere în raport cu situațiile noi, flexibilitatea permite transformarea abordărilor convergente sau divergente. Mihaela Roco propune o serie de exerciții menite să stimuleze sensibilitatea la implicații, potențialul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
grafică a problemei; * sesizarea greșelilor într-o serie de soluții date; Pentru dezvoltarea capacității de a relaționa informațiile se pot: * recombina idei cunoscute; elabora asociații îndepărtate; * găsi elemente comune ale subiectelor aparent fără legătură. Fluiditatea ideațională, asociativă, expresională, verbală și figurală poate fi îmbunătățită prin următoarele teste: * găsirea titlurilor ingenioase pentru cărți sau filme cunoscute; * enumerarea obiectelor care au aceeași proprietate; * aprecierea consecințelor unor evenimente; * găsirea unor utilizări neobișnuite obiectelor banale; * identificarea sinonimelor sau antroponimelor unor cuvinte; * completarea propozițiilor cu metafore
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
poate renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub condiția unei antecedențe legendare, mitice. În acest sens, ne putem întreba alături de Ph. Lacoue-Labarthe, dacă „o legendă poate da naștere unei legitimități, iar o legitimitate poate fi legendară: cine va spune în ce constă «în fond
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub condiția unei antecedențe legendare, mitice. În acest sens, ne putem întreba alături de Ph. Lacoue-Labarthe, dacă „o legendă poate da naștere unei legitimități, iar o legitimitate poate fi legendară: cine va spune în ce constă «în fond» dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
astăzi pentru confecționarea unui mit sau dacă, dimpotrivă, funcția mitică, cu toate efectele sale naționale, populare, etice și estetice, nu este ceva împotriva căruia politica trebuie, de acum înainte, să fie reinventată (inclusiv pentru ceea ce ea reclamă, poate, în ordinea "figuralului")."253 Raoul Girardet, în robusta sa analiză asupra miturilor politice, acceptă și el trei paliere ale definirii mitului. Astfel, prima accepțiune ar fi acea a lui Eliade, a povestirii sacre, explicative. A doua ar fi cea a lui Barthes, conform
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
modelul tridimensional al intelectului elaborat de către Guilford. Pe baza unor cercetări personale și a unor considerații teoretice, el a stabilit existența a 120 de factori. Folosind trei dimensiuni clasificatorii: operații (evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă, memorie, cogniție), conținutul activității intelectuale (figural, simbolic, semantic, comportamental), produsele activității intelectuale (unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații) - Guilford construiește un sistem tridimensional al intelectului, cu o deosebită valoare euristică. La nivelul modelului pot fi identificate următoarele caracteristici generale/indicatori: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare (J. P.
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
mărturisește altceva decât modul în care forma își "creează" propriul său conținut"35. Formă a distanței înseși, formă a informului pe care îl aduce la o nouă manifestare, liberă de orice determinare cauzală, eliberată în figura posibilului. Iar ceea ce posibilul figural - imaginal - semnifică este intuibil în chiar transferul de sens care dezvăluie realul: "Distanța care se cască între "figura" comună, convențională a lumii - rod al recuperării efectuate de spiritul nostru pe baza experienței empirice -, și între noua fizionomie a realului sugerată
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
factorul conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de persoană și personalitate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltarea percepției pe linia stabilirii mai de finețe a mărimii, a proporțiilor (identificarea Întregului metrului etcă, identificarea liniilor verticale, orizontale, ale poziției, devin indicii de orientare după ce li se decodifică Înțelesul. În perioada școlară mică, operativitatea gândirii avansează pe planurile figural, simbolic, semantic și acțional la nivelul unităților, claselor, relațiilor și sistemelor și ceva mai lent la nivelul transformărilor și implicațiilor. 2.2. Etapa de vârsta 12-15 ani 2.21.Caracteristici fizice Transformările fizice care Încep la pubertate sunt adesea foarte
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
realizării proprii. Atunci când este adus în discuție potențialul creativ specialiștii evidențiază în primul rând calitățile imaginației și ale gândirii creative: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare și sensibilitate la probleme. Astfel sunt stimulate si dezvoltate cele două forme specifice ale creativității, cea figurală și cea verbală, în activitățile practice ale elevilor la disciplina educație tehnologică accentuându-se forma figurală. Fluiditatea constă în bogăția, ușurința, rapiditatea stabilirii de asociații, debit verbal, ideațional, expresional. Fluiditatea asigură cantitatea mare de răspunsuri bune. Ea poate fi: Fluiditate
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și ale gândirii creative: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare și sensibilitate la probleme. Astfel sunt stimulate si dezvoltate cele două forme specifice ale creativității, cea figurală și cea verbală, în activitățile practice ale elevilor la disciplina educație tehnologică accentuându-se forma figurală. Fluiditatea constă în bogăția, ușurința, rapiditatea stabilirii de asociații, debit verbal, ideațional, expresional. Fluiditatea asigură cantitatea mare de răspunsuri bune. Ea poate fi: Fluiditate ideațională - cantitatea de idei, cuvinte, titluri, fraze, raspunsuri, elaborate de individ Precizați cât mai multe titluri
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty, că odată ce o metaforă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]