153 matches
-
în evidență complexitățile unui artefact monumental. Ea demonstrează că, deși vine din sfera literară, narațiunea oferă un teren promițător pentru istoricii de artă care înțeleg pictura și basorelieful ca pe conținuturi ordonate prin spunere. Winter arată că nu toate operele figurale spun povești, dar ele trimit uneori la o poveste sau o întruchipează alteori în concepte abstracte. Ea distinge cazurile în care narațiunea apare într-un text asociat cu o imagine servind drept ilustrație narativă a textului de cazurile în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty, că odată ce o metaforă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă nu numai sub aspectul conținutului, ci și al intenției pentru că fiecare se adresează unor audiențe cu nivele de cultură diferite. Prin analiza imaginilor din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în evidență complexitățile unui artefact monumental. Ea demonstrează că, deși vine din sfera literară, narațiunea oferă un teren promițător pentru istoricii de artă care înțeleg pictura și basorelieful ca pe conținuturi ordonate prin spunere. Winter arată că nu toate operele figurale spun povești, dar ele trimit uneori la o poveste sau o întruchipează alteori în concepte abstracte. Ea distinge cazurile în care narațiunea apare într-un text asociat cu o imagine servind drept ilustrație narativă a textului de cazurile în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
realizării proprii. Atunci când este adus în discuție potențialul creativ specialiștii evidențiază în primul rând calitățile imaginației și ale gândirii creative: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare și sensibilitate la probleme. Astfel sunt stimulate si dezvoltate cele două forme specifice ale creativității, cea figurală și cea verbală, în activitățile practice ale elevilor la disciplina educație tehnologică accentuându-se forma figurală. Fluiditatea constă în bogăția, ușurința, rapiditatea stabilirii de asociații, debit verbal, ideațional, expresional. Fluiditatea asigură cantitatea mare de răspunsuri bune. Ea poate fi: Fluiditate
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și ale gândirii creative: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare și sensibilitate la probleme. Astfel sunt stimulate si dezvoltate cele două forme specifice ale creativității, cea figurală și cea verbală, în activitățile practice ale elevilor la disciplina educație tehnologică accentuându-se forma figurală. Fluiditatea constă în bogăția, ușurința, rapiditatea stabilirii de asociații, debit verbal, ideațional, expresional. Fluiditatea asigură cantitatea mare de răspunsuri bune. Ea poate fi: Fluiditate ideațională - cantitatea de idei, cuvinte, titluri, fraze, raspunsuri, elaborate de individ Precizați cât mai multe titluri
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty, că odată ce o metaforă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă nu numai sub aspectul conținutului, ci și al intenției pentru că fiecare se adresează unor audiențe cu nivele de cultură diferite. Prin analiza imaginilor din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în evidență complexitățile unui artefact monumental. Ea demonstrează că, deși vine din sfera literară, narațiunea oferă un teren promițător pentru istoricii de artă care înțeleg pictura și basorelieful ca pe conținuturi ordonate prin spunere. Winter arată că nu toate operele figurale spun povești, dar ele trimit uneori la o poveste sau o întruchipează alteori în concepte abstracte. Ea distinge cazurile în care narațiunea apare într-un text asociat cu o imagine servind drept ilustrație narativă a textului de cazurile în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
lui Radu et al. (1994:16), reprezentările colective sunt "mai presus decât opiniile sau clișeele consensuale într-o comunitate; ele se disting la nivelul conștiinței cotidiene prin forța de determinare a conduitei, prin tendința de obiectivare, de ipostaziere în scheme figurale sau lucruri, transpunându-se în termeni și experiență familiară individului și impunându-se în cele din urmă ca un dat perceptiv". 6.4.2. Reprezentări sociale asupra identificărilor: metodologie și analize Datele la care ne raportăm în continuare sunt date
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Caragiale, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, G. Călinescu, M. Preda ș.a. 3.1.3. Simbolismul Semnificațiile conceptului de simbolism (gr. sýmbolon, lat. symbolum - semn de recunoaștere; fr. symbole, symbolisme - simbol, simbolism): - În sens general, termenul simbolism denotă capacitatea unui element particular - figural sau nonfigural - de a exprima indirect un concept, o idee etc., în virtutea unei analogii. - Prin semnificația sa specializată, termenul numește un curent artistic (literatură, muzică, pictură) care sa manifestat la sfârșitul sec. al XIXlea în Franța, Germania, Anglia, Spania, Rusia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de corp autopsiat care vorbește, intrând în spațiul public al comunicării sau în spațiul deschis al livrescului și al intertextualului. Prin urmare, pentru Orlan, corpul este deopotrivă unul estetic, social, politic, un teatru al experienței și al transformării fenomenologice și figurale. Fluidizând hotarele dintre „eu” și imagine, performările iconice ale chirurgiei estetice devin evenimente discursive, chestionând idealurile feminine ale frumuseții în arta occidentală. Ele rezistă tendințelor de obiectivare a corpului uman ca imagine și ca proces de expunere, ca integritate a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
real și imaginal. Aceste exemple vizuale transgenice, constituite la granița dintre artă și tehnoștiință sunt ființe monstruoase, în sensul defamiliarizării de existență și al ruperii de obișnuința culturală, ființe mai reale decât realitatea cunoscută, care există atât fenomenologic cât și figural. Pulverizarea hotarului dintre imagine, subiect și obiect se produce, de data aceasta, în cadrul aceluiași „personaj”-mutant, care, precum ființele vieții artificiale (vezi primul capitolă, trăiește în scop vizual autoreferențial. Pe de altă parte, nefiind doar reprezentări optice, ci creaturi în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Caragiale, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, G. Călinescu, M. Preda ș.a. 3.1.3. Simbolismul Semnificațiile conceptului de simbolism (gr. sýmbolon, lat. symbolum - semn de recunoaștere; fr. symbole, symbolisme - simbol, simbolism): - În sens general, termenul simbolism denotă capacitatea unui element particular - figural sau nonfigural - de a exprima indirect un concept, o idee etc., în virtutea unei analogii. - Prin semnificația sa specializată, termenul numește un curent artistic (literatură, muzică, pictură) care sa manifestat la sfârșitul sec. al XIXlea în Franța, Germania, Anglia, Spania, Rusia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la White sau "tehnici enunțiative", "practici și formațiuni discursive" la Foucault. Stilul retorico-persuasiv și formalist-structuralist din Metahistory (1973) este greu de regăsit în următoarele trei volume de eseuri, denumite Tropics of Discourse (1978), The Content of the Form (1987) și Figural Realism (1999), în ciuda enunțurilor retorice, hiper-critice și a omniprezenței "ismelor" acest tipic pentru un exponent al intellectual history. Întotdeauna istoricii intelectuali au excelat în "-isme". Aceste formulări intelectuale (în sufixe) nu redau intenționalitatea și concretețea unor cunoașteri ci, dimpotrivă, le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al subiectivității poetice. Dezactualizarea rostirii este sincronă cu dispariția ființei iubite. Este o "cădere" la propriu și la figurat: prăbușirea suicidală cu avionul și "prăbușirea" în tăcere tocmai a unei instanțe narative, care se recunoaște expusă, vulnerabilă în existența ei figurală. Caracterul foarte elaborat al discursului este o dată în plus probat. Un fragment din roman reliefează indubitabil dubla "alegere" specială a doamnei T: alegerea unui Fred în sfîrșit îndrăgostit și, respectiv, "alegerea" celei ce merită a sta la temelia creației: "Și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al crezului estetic, acesta este mai mult decât respectat: maximă sinceritate/ autenticitate și o pluralitate enunțiativă într-o formă expresivă atât de pronunțată, încât se poate constata nu numai o multiplicare prin adaus, dar chiar o pluralitate de subiectivități. Sintaxa figurală traversează opera, creând relații transversale și neierarhizate. Constantul derapaj expresiv al subiectivității are ca principal factor determinant o "dispariție locutorie."405 Ficționalizarea eului auctorial creează permutări circulare, o tensiune incitantă a lecturii, care sesizează, frapant, opera in fieri ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dezvoltarea percepției pe linia stabilirii mai de finețe a mărimii, a proporțiilor (identificarea Întregului metrului etcă, identificarea liniilor verticale, orizontale, ale poziției, devin indicii de orientare după ce li se decodifică Înțelesul. În perioada școlară mică, operativitatea gândirii avansează pe planurile figural, simbolic, semantic și acțional la nivelul unităților, claselor, relațiilor și sistemelor și ceva mai lent la nivelul transformărilor și implicațiilor. 2.2. Etapa de vârsta 12-15 ani 2.21.Caracteristici fizice Transformările fizice care Încep la pubertate sunt adesea foarte
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur împrejur, înconjurat de un brâu aurit în relief, care îl despărțea de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate decorativ. În spațiile dintre lunete pusesem păsări cu aripile deschise, părând că susțin plafonul însuși ca o dantelă"597. Artista pune accentul mai degrabă pe relevanța ornamentală, decât simbolică a acestor scene prezente în lunete ca și a personajelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o parte a unei rețele de relații virtuale care se deschide dincolo de ea și care-i subminează autonomia" (2003, p. 130). Simultan, Makdisi adaugă, la ecuația critică, principiul repetiției (simultan tehnică și hermeneutica din punctul de vedere ale formei): "Reiterarea figurala a imaginilor de la o operă blakeană la alta se leaga inextricabil de reiterarea materială a imaginilor de la o versiune la alta ale "aceleiași opere"" (2003, p. 129). Până la un punct, aceasta observație îmi întărește ideea, inspirată de distincția operată de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
este evocat mai mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află în echilibru. 4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
esențiale sunt aptitudinile speciale; - factorii motivaționali, caracteriali sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]