55,299 matches
-
a Fiului. În lucrarea "Despre Duhul Sfânt" arată pe baza Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții că Duhul este de o ființă cu Tatăl și de o ființă cu Fiul. A fost primul care a făcut o distincție clară între ființă și energie, descoperindu-ne că noi îl cunoaștem pe Dumnezeu doar în lucrările Sale. Sfanțul Grigorie de Nazianz participa la formularea teologica a dogmei Sfintei Treimi. În cele "Cinci Cuvântări Teologice" rostite în capelă Sfintei Învieri din Constantinopol, el tratează
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
doar în lucrările Sale. Sfanțul Grigorie de Nazianz participa la formularea teologica a dogmei Sfintei Treimi. În cele "Cinci Cuvântări Teologice" rostite în capelă Sfintei Învieri din Constantinopol, el tratează despre modul în care trebuie făcut teologie, despre Dumnezeu în ființă Să, despre Fiul lui Dumnezeu Întrupat și despre Duhul Sfânt, demonstrând cu temeiuri biblice că cele trei persoane sunt de o ființă. Sfanțul Ioan Gură de Aur pune un accent deosebit pe demonstrarea modului în care Dumnezeu intervine și lucrează
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
în capelă Sfintei Învieri din Constantinopol, el tratează despre modul în care trebuie făcut teologie, despre Dumnezeu în ființă Să, despre Fiul lui Dumnezeu Întrupat și despre Duhul Sfânt, demonstrând cu temeiuri biblice că cele trei persoane sunt de o ființă. Sfanțul Ioan Gură de Aur pune un accent deosebit pe demonstrarea modului în care Dumnezeu intervine și lucrează prin pronia Să asupra Bisericii, asupra vieții credincioșilor. Sfanțul Ioan Gură de Aur pune accentul pe doctrina socială a Bisericii. Ne descoperă
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
te întreb ce e cu tine, cum ai ajuns aici. Îmi revenea în minte doar dansul tău dansat nainte de a pleca spre a nu te mai găsi niciunde . Și acum să te găsesc aici cerșind ca cea mai amărâtă ființă de pe lume. -Aliană! Frumosă Aliană, am strigat cât am putut de încet îngenunchind în fața ta. Hai să mergem, i-am zis ridicând-o încet de umerii slăbiți. - Dar cine ești și unde ai vrea acuma să mă duci, m-a
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
și densitatea ideatică și meandrele scrisului. Închizând ochii, îi văd cu drag și cu emoție pe toți cei prezenți fizic, dar și pe cei prezenți fie chiar numai cu gândul și inima... Tuturor le mulțumesc călduros purtându-i în adâncul ființei mele. ---------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada octombrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI, 28 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buică
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > ȚARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEȘTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUȘA Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 1003 din 29 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune”, spunea Francesco Orestano. Câți dintre noi credem asta după ce ne îmbrăcăm haina Omului Mare? Prinși în vârtejul lumii nebune
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Tara_fericirii_in_lumea_pove_helene_pflitsch_1380475068.html [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
ochiul sau în rochia colegei ce îi îmbracă de minune trupul modelat prin tot soiul de procedee mai mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm în lucrurile materiale cu care ne copleșim odraslele. Suntem mândrii când le așezăm în camera lor, pe pereții cărora sunt pictați tot felul de războinici din lumi trecute sau viitoare, un calculator,și ne mândrim
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Tara_fericirii_in_lumea_pove_helene_pflitsch_1380475068.html [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
carte cu Rețete... literare, iar pentru micii soliști două cărți cu cântece pentru copii: Vine carnavalul și Cântece pentru copiii de grădiniță. Părinți, bunici, copiii, voi Oameni mari și Oameni mici, întoarceți-vă la izvorul limpede și curat din adâncurile ființei și potoliți-vă setea idealurilor voastre de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune, alături de Elena Cesar von Sache și editura Ecou Transilvan Cluj Napoca în 5 octombrie 2013, la ora 16, la Cazinoul din Parcul Central, Cluj-Napoca. Vă vor aștepta
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Tara_fericirii_in_lumea_pove_helene_pflitsch_1380475068.html [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Poetă născută dincolo de Prut, unde dorul a atins cotele metalingvisticii, dar formată intelectual în țara mamă, unde un examen
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
care reunește iubirea și trupul Patriei ce nu pot fi niciodată separate.Mitul este cel care le reunește ca metalimbaj. Metacomunicarea din acest volum în care poeta se exprimă pentru noi își subordonează dualitatea, optând pentru triadă. Poeta este o ființă luminoasă visând la “o țară dialectică a minunilor “, cum ar spune Thomas A. Sebeok. Tocmai această țară a minunilor este despărțită de râuri ce aprind în pieptul poetei dorul prelung: “Am aripi de vânt uscate Și priviri înlăcrimate, Am tăcerea
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
de mine însumi, desprins de propriul meu trup- mă aflu printre lucrurile esențiale“: “Gândul pământiu aleargă zarea, Orele coboară în zăpadă, Bat vecerniile la poarta lunii, Pleoapa țintuită stă să cadă.”( Gândul pământiu aleargă zarea ) Autoarea reprezintă în poeziile sale ființe care sunt eterice în sine, ionice. Tatiana Scurtu Munteanu are, pe drumul Damascului, simbol al reîtregirii neamului, viziunea iubirii fără de moarte, fiindcă asemenea zăpezii totul este trecător, rămânând în urmă doar doina, unicitatea expresiei sufletului românesc: “ Ninsoarea cade în genunchi
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
rămânând în urmă doar doina, unicitatea expresiei sufletului românesc: “ Ninsoarea cade în genunchi Ca stelele în rugăciune, Ferestrele într-un mănunchi Se-aprind din bobul de tăciune.”( Cununa doinelor de nea ). Asemeni lui Arghezi cuvântul are o funcție cosmogonică, atribuind ființei ficțiunea sacră. Pentru poetă, versurile au o formă ingenuă, fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate poemelor. Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
de carte, ce trăiește bucuria și suferința, astfel o vei purifica prin propria trăire, citind-o. Al.Florin ȚENE Președintele Național al Ligii Scriitorilor Români Membru corespondent al Academiei Americană Română de Artă și Știință Referință Bibliografică: Sentimentul românesc al ființei în poezia Tatianei Scurtu Munteanu / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
are o seamă de lecturi bine proporționate pentru vârsta sa, fiind influențată de marile saga ecranizate, Harry Potter, Stăpânul ineleler, Avatar și scrie în acest trend, căci Jurnalul călător al Kirei poate continua la nesfârșit, vizitând lumi diferite, planete și ființe diferite, culturi, care mai de care mai interesante și totuși legate între ele prin trăsătura comună de bine universal. Frumos mesaj, frumoasă structură auctorială pentru o tânără scriitoare. Pentru toate aceste argumente dar și pentru cele ce vor veni de la
CARINA ELENA VĂDĂVOIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455605186.html [Corola-blog/BlogPost/340403_a_341732]
-
la Consiliul Județean. Era inima culturii și forța spirituală a municipului, județului, personalitate care continuă să reprezinte spiritualitatea și cultura românească și cea națională, în fond. Ținuta scenică, dicția impecabilă, vorbirea armonioasă - toate aceste înalte calități o reprezintă drept o ființă unică, inegalabilă. Însă una din marile calități ale Dummneaei a fost aceea de a îmbărbată și a încuraja colegii, doamnele, a fost aceea de a lupta pentru demnitate și cinste, pentru onoare și virtute sufletească. Îmi amintesc, că în cadrul unei
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
o mare putere sufletească. Iar poeții sunt într-adevăr cei ce caută și adoră tăcerea. Tăcerea poate fi de câteva clipe pentru spălarea unui gând, pentru luminarea lui înainte de a fi rostit, dar există și tăcere care merge în adâncul ființei și care necesită mai mult timp de gândire, este tăcerea ca drum al creației, în care există o intensă concentrare a spiritului, o gestație a gândului care se construiește, se filtrează, se rotunjește, se luminează înainte de intrarea în lume prin
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
într-o hora a veseliei, Se întrec în măreție cu lanurile poleite cu aur, În decorul albastru al unui cer imaculat, O frescă, ireal de frumoasă, Contemplata numai de mine, Cu ochii și sufletul, Cu gândul și dorul, Cu toată ființă mea avida de frumos și de viață. Ma-ntorc la casa cea mică, Ascunsa-ntre pomi, străjerii copilăriei mele, Brațele lor deschise așteaptă să mă primească, să îmi spună bine-ai venit. Încarcați, se pleacă umili, Daruindu-mi poama lor
SPLENDOARE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1435509599.html [Corola-blog/BlogPost/373269_a_374598]
-
fond, preceptele de bază sunt aproximativ aceleași, indiferent care este numele Dumnezeului ce le propovăduiește. - Stimată doamnă Iulia Barcaroiu, cum și când ați hotărât să plecați din țară, nu v-a fost teamă de necunoscut? - Cum să nu! Sunt o ființă imaginativă; am știut de la început la ce mă angajez. Am conștientizat că niciodată, dar niciodată, nu îmi va mai fi confortabil, nici în dulcea amintire, nici în viitorul care deja începea să devină prezent. E ca și cum, trăind într-o viață
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
în egală măsură, ca indivizi și ca mase. Ne schilodește sufletul ura. Și ne îmbolnăvește. Ne erau de ajuns cancerul si calamitățile naturale! Dar nu cred că se mai poate schimba ceva: probabil că răul este prea adânc împlântat în ființă, nu mai putem exista fără el. Încă odată: păcat! - Vorbiți-ne vă rog de preocupările dvs. de acum... - În afara de naveta Phoenix-Toronto la care mă trimite dorul sa-mi văd fiica, stabilită de câțiva ani în Ontario, mai fac și
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței. În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de zi „Paraschiva” (și din 2009 Asociația „Paraschiva”), o instituție menită a ajuta acești tineri să se dezvolte cognitiv, psihomotric, afectiv și moral în vederea integrării lor în comunitate și în școală. 37
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Reportaj_sentimental.html [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.). Abia prin comunicare este atins scopul filosofiei, scop ce dă sens tuturor celorlalte scopuri; perceperea ființei, iluminarea prin iubire, dobândirea seninătății” (1986, p. 14). Filosofia este activitate de gândire. Hegel (1996, p. 20), o vedea drept una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
de colegii și colaboratorii săi, oameni de știință și cultură, din România și din lumea internațională. În 1988, domnul profesor Smarandache a reușit să ajungă în Turcia unde a cerut azil politic. Dânsul ne povestește despre greutățile întâmpinate, despre desconsiderarea ființei umane, în special a românilor sosiți din lagărul comunist și ajunși în lagărul de refugiați politici, din Istambul și Ankara. A muncit din greu la muncile cele mai de jos de muncitor necalificat, dar visul său a prins viață mai
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
și răsticluit de el după cum îl dezmierdau necazurile. Chinuita făptură care avea pe vremuri înfățișare ceva mai omenească și un nume, Tragodas, ajunsese acum o nenorocită epavă ce nu mai era demnă decât de numele de cerșetor. Arăta ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
din cale-afară de vitregit de soartă, căci avea și ochi, și urechi, și picioare, și un stomac, chiar prea sănătos. Meteahna cea mare a lui era însă lenea, o lene care i-a pătruns la un moment dat în toată ființa și l-a făcut incapabil să mai realizeze ceva pe lumea asta. A fugit în lume de mic copil, a trândăvit, a hoinărit până a ajuns să capete înfățișarea de care nu s-a mai putut despărți niciodată. Iar mutra
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]