106 matches
-
specifică față de celulele intacte datorată ariei suprafeței mari a pereților celulari. La concentrații de 100 mg L−1 eficiența de îndepărtare a culorii variază de la 12,9 la 94,3%. Polman și Breckenridge (1996) au testat 30 specii de fungi filamentoși, drojdii și bacterii pentru a îndepărta coloranții reactivi (Reactive Black 5, Reactive Blue 19) și cu sulf (Sulfur Black 1) din efluenții reziduali industriali simulați. Ei au utilizat ambele forme, viabile și inactivate, ale fiecărei specii și au observat că
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
sp. Aceasta din urmă produce mai multă biomasă pe parcursul dezvoltării în prezența fiecărui colorant, la concentrații mari și temperatură ridicată. În aceste condiții, o cantitate mai mare de ioni de colorant poate fi reținută pe situsurile active prezente pe suprafețele filamentoase ale Phormidium sp. (reținere pasivă sau biosorbție) și trec în celulă de la membrana celulară prin ciclul metabolic al celulei (proces activ). În mediul de cultură caracteristic care conține coloranții testați, biomasa cianobacteriei nu s-a dezvoltat proporțional cu creșterea concentrației
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Gallanger și al. (1997) au constatat un efect invers și anume biosorbția colorantului Reactive Brilliant Red cu R. oryzae se intensifică cu scăderea temperaturii, dovedind un proces de adsorbție fizică. De asemenea, echilibrul biosorbției colorantului Acid Red 57 pe fungul filamentos inactiv Cephalosporium aphidicola a fost favorizat de scăderea temperaturii. O creștere a temperaturii de la 20 la 50șC conduce la o descreștere a capacității de biosorbție, de la 74,38 la 46,25 mg g-1 (timpul de stabilire a echilibrului 40 minute
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
o provocare. Bioacumularea unor coloranți reactivi a fost studiată în condiții termofile pentru prima dată de către Sadettin și Dönmez (2006), în sistem static, cu scopul stabilirii condițiilor optime pentru adsorbție. Biosorbenții testați au fost cianobacteria unicelulară Synechoccus sp. și cianobacteria filamentoasă Phormidium, izolate din izvoare fierbinți. S-a stabilit pentru cele două tulpini că la o concentrație de 25 mg L-1 din fiecare colorant, pH-ul optim a fost 8,5 pentru Remazol Blue și Reactive Black B, respectiv 9
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
operare, cel cu aerare este mai eficient decât cel rotativ, deoarece asigură un contact continuu al biomasei cu soluția (Binupriya și al., 2008). În cazul studiilor de echilibru pentru biosorbția colorantului Acid Red 57 (AR57) cu celule uscate ale fungului filamentos Cephalosporium aphidicola modelele izotermelor Langmuir, Freundlich și Dubinin-Radushkevich (D-R) s-au conformat bine cu datele experimentale (Kiran și al., 2006). Capacitatea de biosorbție maximă a colorantului AR57 pe celule de C. aphidicola a fost de 109,41 mg g-1
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de 109,41 mg g-1, obținută după timpul de contact optim cu 0,4 g L-1 biosorbent, la pH 1 și la temperatura de 20șC. Parametrii Langmuir, Freundlich și D-R pentru biosorbția colorantului Acid Red 57 pe fungul filamentos Cephalosporium aphidicola sunt prezentați în Tabelul 4.21. Izotermele menționate descriu bine datele experimentale, conducând la concluzia că suprafața fungică este constituită din zone de biosorbție omogene care alternează cu zone eterogene. Valorile RL calculate sunt situate în domeniul 0
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Capsida este formată din mai multe subunități denumite "capsomere", a căror număr și dimensiuni sunt determinate genetic la fiecare virus. Unele virusuri prezintă la exteriorul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ în plantă ci ele trebuie să fie încorporate în mod pasiv prin răni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
poate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae și poartă numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să mai fie favorabile ciupercile au posibilitatea de a supraviețui trecând în forme de rezistență, la care miceliul prezintă membrana celulară îngroșată, conținutul citoplasmei mai
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sensibile (Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut necrozat. Agentul patogen Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cke. Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țesuturilor parazitate în miceliu apar mici puncte negre. Agentul patogen - Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp. tritici March., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rădăcini se mențin glomerule de sol reținute de miceliul ciupercii. Agentul patogen Gäumannomyces (Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu niște formațiuni globuloase roz-roșiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Septoria piricola Desm. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează picnidii cu picnospori. Picnidiile sunt globuloase, de 80-180 µm în diametru, având la partea superioară un osteol larg. Picnosporii sunt alungiți, filamentoși, incolori și multicelulari, de 30-43 x 3 µm. Prin intermediul picnosporilor ce sunt puși în libertate pe vreme umedă, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Epidemiologie. Picnosporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30 x
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care sunt și șiștave se obține o făină mai întunecată la culoare și de calitate inferioară. Agentul patogen - Cladosporium herbarum (Pers.) Link. Este forma conidiană a ciupercii Mycosphaerella tulasnei (Jancz.) Lindau., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al ciupercii are culoarea neagră, este ramificat și prin aglomerare dă naștere la strome dense. Conidioforii sunt cilindrici, bruni, de mărimi variabile și formează terminal conidii brune, ovale sau eliptice, cu 1-3 pereți transversali, cu tegument verucos, de dimensiuni cuprinse
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea germinează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numai de la propriu la figurat, dar de la figurat la ideatic, la cuvânt. Și asta a făcut folclorul, prin nomenclatura populară, care obligă nu numai oameni, dar și animale și plante, să poarte o barbă. Barba bradului, În fond un lichen filamentos, este Împrumutată și de molid. Se zice că l’ar Încurca, deși În Natură numic nu este nefolositor. Poate barba nu-l ajută ca pe bărbat, dar nici nu-i fură nimic - pentru că e independentă - decât poate oleacă de Soare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât și în cazul apoptozei celulei lezate, este important ca decizia de moarte celulară să fie strict controlată prin mecanisme de reglare. Victimele „demolării“ sunt: a) proteinele care formează laminele nucleare și b) proteinele citosolice. Laminele nucleare sunt structuri proteinice, filamentoase, descoperite în 1966, care leagă partea internă a membranei nucleare de cromatina periferică , pătrunzând uneori și în alte porțiuni ale nucleului. Așa cum precizează în 2003 J. Gruenbaum și colab., un mare număr de proteine celulare cu importanță funcțională interacționează metabolic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]